DW<\/a>.<\/p>\nMinele antipersonal sunt, de fapt, concepute pentru a r\u0103ni adul\u021bii, nu pentru a-i ucide. Motivul este c\u0103 un soldat r\u0103nit reprezint\u0103 o povar\u0103 mai mare pentru resursele \u021b\u0103rii inamice dec\u00e2t un soldat mort. \u00cens\u0103, pe timp de pace, minele continu\u0103 s\u0103 reprezinte un pericol mortal nu doar pentru militari, ci \u0219i pentru civili \u0219i, \u00een special, pentru copii, care adesea \u00ee\u0219i pierd via\u021ba.<\/p>\n
La decenii dup\u0103 conflictele brutale din perioada 1991-2001, cunoscute drept r\u0103zboaiele iugoslave, oamenii continu\u0103 s\u0103 fie uci\u0219i \u0219i r\u0103ni\u021bi de mine \u00een fosta Iugoslavie, \u00een special \u00een Bosnia \u0219i Her\u021begovina.<\/p>\n
Tratatul de la Ottawa, \u00een vigoare din 1999<\/p>\n
\u00cen 1999, aproximativ 25.000 de oameni deveneau victime ale minelor antipersonal \u00een fiecare an. Situa\u021bia a alimentat presiunile pentru interzicerea utiliz\u0103rii acestora.<\/p>\n
\u00cen 1997, reprezentan\u021bi din peste 120 de \u021b\u0103ri au semnat Tratatul de la Ottawa, care a devenit obligatoriu din punct de vedere juridic \u00een 1999. \u00cen total, 166 de \u021b\u0103ri au ratificat tratatul, \u00eens\u0103 China, India, Rusia \u0219i SUA nu se num\u0103r\u0103 printre ele.<\/p>\n
De la invazia pe scar\u0103 larg\u0103 a Ucrainei de c\u0103tre Rusia, \u00een 2022, cinci \u021b\u0103ri europene membre NATO, care au grani\u021b\u0103 cu Rusia, s-au retras din tratat. \u0218i Ucraina s-a retras, \u00eens\u0103 decizia sa nu va produce efecte juridice p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea r\u0103zboiului.<\/p>\n
\u201eAcesta este un precedent periculos pe care statele europene, dintre toate \u021b\u0103rile, l-au creat. Alte state parte la Tratatul de la Ottawa, care s-ar putea confrunta \u0219i ele cu situa\u021bii la fel de extreme \u00een timpul unui conflict, ar putea face acela\u0219i pas\u201d, a declarat pentru DW Simone Wisotzki, de la Institutul Leibniz pentru Cercetarea P\u0103cii din Frankfurt (PRIF).<\/p>\n
\u00cen 2025, Ucraina s-a retras din tratat \u0219i \u0219i-a justificat decizia prin ac\u021biunile Rusiei, care nu a ratificat niciodat\u0103 tratatul \u0219i a folosit mine pe teritoriul ucrainean.<\/p>\n
\u201eNu putem r\u0103m\u00e2ne lega\u021bi de aceste reguli \u00een condi\u021biile \u00een care inamicul nu are nicio restric\u021bie\u201d, a declarat Roman Kostenko, secretarul comisiei parlamentare ucrainene pentru securitate na\u021bional\u0103, ap\u0103rare \u0219i informa\u021bii.<\/p>\n
Dac\u0103 o \u021bar\u0103 nu se afl\u0103 \u00een r\u0103zboi, retragerea din Tratatul de la Ottawa ar trebui s\u0103 intre \u00een vigoare la \u0219ase luni dup\u0103 ce este anun\u021bat\u0103. Dac\u0103 \u021bara se afl\u0103 \u00een r\u0103zboi, \u00eens\u0103, retragerea ar trebui s\u0103 produc\u0103 efecte doar dup\u0103 semnarea unui tratat de pace. \u00cen ciuda incertitudinii juridice, Ucraina ar folosi deja mine, de\u0219i la o scar\u0103 mult mai redus\u0103 dec\u00e2t Rusia.<\/p>\n
Un sfert din Ucraina, afectat\u0103 de mine<\/p>\n
Potrivit Serviciului Na\u021biunilor Unite pentru Ac\u021biunea \u00eempotriva Minelor (UNMAS), la jum\u0103tatea anului 2025 aproximativ 25% din teritoriul Ucrainei era afectat de mine \u0219i muni\u021bii explozive.<\/p>\n
\u201eDin februarie 2022, peste 1.150 de civili au fost uci\u0219i sau r\u0103ni\u021bi de mine \u0219i de resturi explozive de r\u0103zboi\u201d, precizeaz\u0103 UNMAS. Costul demin\u0103rii complete este estimat la pu\u021bin sub 35 de miliarde de dolari, aproximativ 30 de miliarde de euro, pe o perioad\u0103 de 10 ani.<\/p>\n
Polonia, Finlanda \u2014 care a aderat la NATO dup\u0103 invazia pe scar\u0103 larg\u0103 a Ucrainei de c\u0103tre Rusia \u2014 Letonia, Lituania \u0219i Estonia, toate \u021b\u0103ri care au fost afectate \u00een trecut de agresiunea \u0219i ocupa\u021bia rus\u0103, au decis de asemenea anul trecut s\u0103 se retrag\u0103 din Tratatul de la Ottawa.<\/p>\n
Premierul polonez Donald Tusk a declarat \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 \u021bara sa vrea s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a mina rapid grani\u021bele estice cu Rusia, dac\u0103 va fi necesar. Compania polonez\u0103 de ap\u0103rare Belma, de\u021binut\u0103 de stat, a primit un contract pentru producerea unor cantit\u0103\u021bi mari de mine antipersonal.<\/p>\n
Lituania a anun\u021bat, la r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103 va relua produc\u021bia \u0219i achizi\u021bia de mine antipersonal.<\/p>\n
Armata finlandez\u0103 a transmis c\u0103, dac\u0103 utilizarea minelor este necesar\u0103, acestea trebuie amplasate \u00een mod responsabil, trebuie realizate h\u0103r\u021bi precise cu pozi\u021bia lor \u0219i trebuie \u00eentocmite planuri clare pentru deminare.<\/p>\n
Wisotzki, de la PRIF, a spus c\u0103 aceasta reprezint\u0103 un progres fa\u021b\u0103 de 2025, \u00eens\u0103 minele antipersonal moderne au adesea senzori integra\u021bi \u0219i tehnologii inteligente care fac dificil\u0103 \u00eendep\u0103rtarea \u0219i distrugerea lor.<\/p>\n
\u201eDe aceea sunt foarte critic\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 \u0219i spun c\u0103 inclusiv noile tehnologii creeaz\u0103 probleme care, la r\u00e2ndul lor, fac opera\u021biunile de deminare mai dificile. \u00cen practic\u0103, minele sunt \u00eentotdeauna amplasate \u00een zone care sunt folosite \u0219i de civili. Ele r\u0103m\u00e2n apoi \u00een acele teritorii \u0219i r\u0103nesc civilii \u00eentr-o propor\u021bie dispropor\u021bionat de mare\u201d.<\/p>\n
Mai pu\u021bin control al armamentului \u00een lume<\/p>\n
Situa\u021bia apare \u00eentr-un moment \u00een care controlul armamentului la nivel mondial este tot mai redus.<\/p>\n
\u00cen ultimii ani, trei acorduri importante dintre Statele Unite \u0219i Rusia au expirat sau au fost denun\u021bate: Tratatul privind For\u021bele Nucleare cu Raz\u0103 Intermediar\u0103 (INF), care interzicea rachetele balistice \u0219i de croazier\u0103 \u0219i lansatoarele de rachete terestre, nucleare \u0219i conven\u021bionale, cu raz\u0103 intermediar\u0103; Tratatul New START, privind reducerea armamentului nuclear; \u0219i Tratatul \u201eCer Deschis\u201d, care stabilea cadrul pentru zboruri de observare deasupra teritoriilor statelor participante.<\/p>\n
\u00cen 2023, retragerea Rusiei a pus practic cap\u0103t \u0219i Tratatului privind For\u021bele Armate Conven\u021bionale \u00een Europa (CFE), care urm\u0103rea crearea unui echilibru sigur \u0219i stabil al for\u021belor armate conven\u021bionale \u00een Europa \u0219i eliminarea capacit\u0103\u021bii de a lansa atacuri surpriz\u0103 sau ofensive de amploare.<\/p>\n
\u201eControlul umanitar al armamentului \u2014 care include Conven\u021bia privind interzicerea minelor antipersonal \u2014 era, practic, singurul domeniu despre care se mai putea spune c\u0103 func\u021bioneaz\u0103. Iar acum nici acesta nu mai func\u021bioneaz\u0103\u201d, a declarat Wisotzki.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen 2025, peste 5.000 de oameni, \u00een principal civili, au fost uci\u0219i sau r\u0103ni\u021bi de mine antipersonal sau…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":276445,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,1424,36,37,10368,27,74,34,35,14106,2264,76297,44,25,702,533,884,41,40,38,39,45,26,28,29,30,685,71,72,73],"class_list":["post-276444","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-estonia","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-finlanda","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-letonia","tag-lituania","tag-mine-antipersonal","tag-nato","tag-news","tag-polonia","tag-razboi","tag-razboi-rusia-ucraina","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-rusia","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-ucraina","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117161452817925616","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/276444","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=276444"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/276444\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/276445"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=276444"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=276444"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=276444"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"\/](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/1787741771_710_google-g-w.png\")
\t\t\t <\/p>\n