{"id":277376,"date":"2026-08-27T06:56:16","date_gmt":"2026-08-27T06:56:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/277376\/"},"modified":"2026-08-27T06:56:16","modified_gmt":"2026-08-27T06:56:16","slug":"unde-au-disparut-6-000-de-mw-din-hidrocentrale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/277376\/","title":{"rendered":"Unde au disp\u0103rut 6.000 de MW din hidrocentrale?"},"content":{"rendered":"

Vara aceasta, Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu o criz\u0103 energetic\u0103<\/a> f\u0103r\u0103 precedent, alimentat\u0103 \u0219i de secet\u0103, care a compromis o bun\u0103 parte din produc\u021bia de energie a hidrocentralelor. O situa\u021bie previzibil\u0103, dar ignorat\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire de autorit\u0103\u021bi, dup\u0103 cum arat\u0103 expertul \u00een energie Cosmin P\u0103curaru.<\/p>\n

M\u00e2ndrie din hidroenergie pe h\u00e2rtie, dar vulnerabilitate pe teren<\/p>\n

Strategia Energetic\u0103 a Rom\u00e2niei 2025\u20132035, aprobat\u0103 la \u00eenceputul anului trecut, trateaz\u0103 cu indiferen\u021b\u0103 vulnerabilitatea fundamental\u0103 a hidroenergiei: dependen\u021ba total\u0103 de disponibilitatea apei \u0219i de capriciile debitelor r\u00e2urilor \u0219i ale Dun\u0103rii, scrie expertul \u00een energie Cosmin P\u0103curaru (foto jos).<\/p>\n

Documentul proclam\u0103, f\u0103r\u0103 ezitare, c\u0103 hidroenergia este \u201eprincipala surs\u0103 regenerabil\u0103\u201d a \u021b\u0103rii \u0219i c\u0103 acoper\u0103 aproximativ 34% din consumul final de energie electric\u0103. La \u00eenceputul lui 2024 \u00eens\u0103, puterea instalat\u0103 net\u0103 era de 6.139 MW. Cifrele sun\u0103 impresionant pe h\u00e2rtie. Realitatea le demonteaz\u0103, atrage aten\u021bia acesta. De\u0219i capacitatea instalat\u0103 a r\u0103mas aceea\u0219i, lipsa apei, a\u0219a cum s-a v\u0103zut anul acesta, este un serios obstacol pentru securitatea energetic\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/a>\u00a0<\/p>\n

Practic, f\u0103r\u0103 ap\u0103, cei 6.000 de MW prezen\u021bi pe h\u00e2rtie sunt doar o iluzie.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cosmin P\u0103curaru. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n

\u201e\u00cen 2024, ponderea energiei produse din hidro a cobor\u00e2t la circa 25% din totalul gener\u0103rii, iar \u00een 2025 a continuat s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103, ajung\u00e2nd \u00een jurul a 22%. Capacitatea instalat\u0103 r\u0103m\u00e2ne aproape neschimbat\u0103, dar apa lipse\u0219te. Seceta, debitele reduse ale Dun\u0103rii \u0219i ale r\u00e2urilor interioare transform\u0103 o resurs\u0103 teoretic \u201estabil\u0103\u201d \u00eentr-o surs\u0103 intermitent\u0103 \u0219i din ce \u00een ce mai greu de prezis.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Grafic realizat de expertul \u00een energie Cosmin P\u0103curaru cu date oficiale Transelectrica.ro<\/p>\n

Strategia vorbe\u0219te despre modernizare \u0219i digitalizare, despre rolul hidro \u00een echilibrarea sistemului, dar uit\u0103 cu obstina\u021bie s\u0103 spun\u0103 lucrurilor pe nume: f\u0103r\u0103 ap\u0103 suficient\u0103 \u0219i constant\u0103, cei peste 6.000 MW instala\u021bi devin o iluzie costisitoare. Nu exist\u0103 un plan coerent de gestionare a riscului hidrologic pe termen lung, nici o evaluare realist\u0103 a impactului schimb\u0103rilor climatice asupra resurselor de ap\u0103. Doar o recitare de cifre vechi \u0219i o \u00eencredere oarb\u0103 \u00eentr-o resurs\u0103 care, an de an, produce tot mai pu\u021bin. Asta nu este strategie. Este un exerci\u021biu de autoiluzionare\u201d, observ\u0103 expertul.<\/p>\n

Produc\u021bia hidroenergetic\u0103 s-a pr\u0103bu\u0219it din 2023 \u00eencoace<\/p>\n

Specialistul acuz\u0103 deciden\u021bii c\u0103 nu pot pretinde c\u0103 au fost lua\u021bi prin surprindere.<\/p>\n

\u201eDin 2023 era deja limpede c\u0103 Rom\u00e2nia a intrat \u00eentr-o perioad\u0103 prelungit\u0103 de secet\u0103 hidrologic\u0103. Datele erau publice, debitele Dun\u0103rii \u0219i ale r\u00e2urilor interioare sc\u0103deau vizibil, iar produc\u021bia hidro \u00eencepea s\u0103 oglindeasc\u0103 realitatea: dup\u0103 un 2023 excep\u021bional, a urmat pr\u0103bu\u0219irea.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Opera\u021biunea de scufundare a barjelor din Dun\u0103re. Interven\u021bia este necesar\u0103 pentru cre\u0219terea debitului spre Centrala de la Cernavod\u0103<\/p>\n

\u00cen 2024 produc\u021bia hidro a sc\u0103zut cu peste 20% fa\u021b\u0103 de anul anterior. \u00cen 2025 a continuat s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103, ating\u00e2nd cele mai mici volume din istoria recent\u0103 a Hidroelectrica \u2013 pu\u021bin peste 11 TWh, \u00eentr-un an descris oficial chiar de conducerea companiei drept \u201ecel mai secetos\u201d cu care s-a confruntat. Rezervele din lacuri, debitele medii \u0219i anomaliile negative de precipita\u021bii confirmau acela\u0219i diagnostic: deficit hidric cumulativ pe zeci de luni consecutive.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, Strategia Energetic\u0103 2025\u20132035, elaborat\u0103 \u0219i aprobat\u0103 exact \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de trend descendent, a ales s\u0103 trateze hidroenergia ca pe o resurs\u0103 aproape neschimbat\u0103, cu acela\u0219i rol central \u0219i acelea\u0219i procente optimiste de pe h\u00e2rtie. Nu a existat nicio ajustare realist\u0103 a a\u0219tept\u0103rilor. Nicio analiz\u0103 serioas\u0103 a riscului climatic pe termen mediu \u0219i lung. Nicio recunoa\u0219tere explicit\u0103 c\u0103 \u201eprincipala surs\u0103 regenerabil\u0103\u201d a \u021b\u0103rii depinde de o resurs\u0103 care se rarefiaz\u0103 an de an. Doar repetarea unor formule comode, \u00een timp ce produc\u021bia real\u0103 continua s\u0103 scad\u0103. Asta nu este planificare. Este negare \u201d.<\/p>\n

Raportul Draghi ignorat<\/p>\n

Acela\u0219i document subliniaz\u0103 rolul hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj \u00een echilibrarea sistemului \u2013 exact ceea ce Rom\u00e2nia \u00eencearc\u0103 \u0219i e\u0219ueaz\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 de peste 40 de ani, mai spune P\u0103curaru.<\/p>\n

\n

Pe capacit\u0103\u021bi de pompaj de ordinul a 200-300 MW s-au cheltuit deja peste jum\u0103tate de miliard de euro. Iar proiectul fanion Tarni\u021ba \u2013 L\u0103pu\u0219te\u0219ti r\u0103m\u00e2ne pe h\u00e2rtie, plimbat dintr-o guvernare \u00een alta. Strategia a fost publicat\u0103 \u00een 2025, la c\u00e2teva luni dup\u0103 Raportul Draghi, care semnala gre\u0219elile UE \u00een impunerea rigid\u0103 a \u021bintelor de decarbonizare<\/a> \u0219i regenerabile. \u201eProfesioni\u0219tii\u201d din \u0219i de pe l\u00e2ng\u0103 Ministerul Energiei au preferat s\u0103 ignore avertismentul.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Grafic realizat de expertul \u00een energie Cosmin P\u0103curaru cu date oficiale Transelectrica.ro<\/p>\n

Mai mult, pentru 2035 strategia prevede cre\u0219terea ponderii regenerabilelor inclusiv prin majorarea capacit\u0103\u021bii hidroenergetice. \u021aintele anun\u021bate pentru energia regenerabil\u0103 \u2013 44% \u00een 2035 \u0219i 73% \u00een 2050 \u2013 includ explicit hidroenergia printre sursele care ar trebui s\u0103 le ating\u0103. \u00cen condi\u021biile \u00een care produc\u021bia real\u0103 scade din cauza secetei, iar stocarea prin pompaj r\u0103m\u00e2ne un miraj de 4 decenii, aceste cifre nu sunt planificare. Sunt pure exerci\u021bii de magie contabil\u0103.<\/p>\n

Apa, combustibilul uitat al hidroenergiei<\/p>\n

Cosmin P\u0103curaru repro\u0219eaz\u0103 strategiei na\u021bionale faptul c\u0103 nu trateaz\u0103 deloc serios \u201ecombustibilul\u201d hidrocentralelor: apa. Mai mult, omite faptul c\u0103 este vorba de o surs\u0103 natural\u0103 variabil\u0103.<\/p>\n

(\u2026) Documentul recunoa\u0219te totu\u0219i, indirect, problema climatic\u0103: vorbe\u0219te despre condi\u021bii meteorologice extreme \u0219i despre intermiten\u021ba regenerabilelor, dar analiza este orientat\u0103 aproape exclusiv c\u0103tre eolian \u0219i solar. Pentru hidro nu exist\u0103 nicio logic\u0103 de tipul: din precipita\u021bii mai pu\u021bine rezult\u0103 debite mai mici, rezult\u0103 produc\u021bie hidro mai mic\u0103, rezult\u0103 presiune pe SEN, gaze \u0219i importuri. Or, pentru Rom\u00e2nia, asta este o problem\u0103 de securitate energetic\u0103, nu doar de mediu.<\/p>\n

Strategia trateaz\u0103 hidroenergia ca pe o capacitate instalat\u0103 \u0219i o surs\u0103 regenerabil\u0103 cu randament ridicat, nu ca pe o resurs\u0103 dependent\u0103 de un factor natural extrem de variabil. Un MW hidro instalat nu este echivalent, din punct de vedere al securit\u0103\u021bii, cu un MW disponibil permanent. Produc\u021bia depinde de precipita\u021bii, acumul\u0103ri, debite, niveluri \u00een lacuri \u0219i regimul de exploatare. Ar fi fost logic s\u0103 existe indicatori clari: debit mediu \u0219i minim, volume \u00een lacuri, produc\u021bia din anii seceto\u0219i (a se vedea 2012), scenarii climatice pentru 2035 \u0219i 2050, impactul asupra Dun\u0103rii \u0219i al Por\u021bilor de Fier. Nu exist\u0103 o astfel de structur\u0103\u201d.<\/p>\n

Dun\u0103rea \u0219i Por\u021bile de Fier, tratate nerealist<\/p>\n

Pentru Rom\u00e2nia, Dun\u0103rea \u0219i sistemul Por\u021bile de Fier sunt esen\u021biale. Modificarea regimului hidrologic al fluviului nu este doar o chestiune de naviga\u021bie sau \u201esturioni\u201d, ci a devenit o problem\u0103 de securitate energetic\u0103. Strategia ar fi trebuit s\u0103 coreleze explicit schimb\u0103rile climatice cu produc\u021bia de la Por\u021bile de Fier, cu necesarul de importuri \u0219i cu pre\u021bul energiei.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Por\u021bile de Fier 1<\/p>\n

\u00cen schimb, documentul se mul\u021bume\u0219te s\u0103 afirme c\u0103 hidroenergia are randament ridicat \u0219i rol \u00een echilibrare, iar pe deasupra prevede chiar cre\u0219terea produc\u021biei hidro. Rezultatul este o vulnerabilitate strategic\u0103: se cere hidroenergiei s\u0103 contribuie la \u021bintele de regenerabile, f\u0103r\u0103 niciun scenariu realist despre disponibilitatea viitoare a apei.<\/p>\n

Strategia energetic\u0103 na\u021bional\u0103 trece sub t\u0103cere variabila apei<\/p>\n

\u00cen concluzie, strategia proiecteaz\u0103 mai mult\u0103 capacitate hidro, dar nu r\u0103spunde la \u00eentrebarea elementar\u0103: vom avea suficient\u0103 ap\u0103 ca s\u0103 o folosim \u00een 2035 sau 2050? Supraevalueaz\u0103 hidroenergia ca resurs\u0103 strategic\u0103 tocmai pentru c\u0103 nu coreleaz\u0103 dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor cu evolu\u021bia resursei hidrologice, completeaz\u0103 expertul \u00een energie. De\u0219i documentul recunoa\u0219te importan\u021ba hidroenergiei \u0219i prevede chiar cre\u0219terea puterii instalate, trece sub t\u0103cere variabilitatea debitelor, efectele secetei \u0219i ale schimb\u0103rilor climatice<\/a> asupra disponibilit\u0103\u021bii apei \u0219i, implicit, asupra produc\u021biei.<\/p>\n

\u201ePentru un sistem care are deja peste 6 GW hidro instala\u021bi, iar Dun\u0103rea alimenteaz\u0103 unele dintre cele mai importante centrale, apa trebuie tratat\u0103 ca resurs\u0103 energetic\u0103 strategic\u0103, cu bilan\u021b propriu, scenarii de deficit \u0219i indicatori de securitate. \u00cen absen\u021ba lor, strategia r\u0103m\u00e2ne un document care construie\u0219te pe h\u00e2rtie o putere pe care realitatea hidrologic\u0103 o poate anula oric\u00e2nd. \u2026 \u0218i nu am zis nimic de lipsa apei necesar\u0103 centralei nucleare\u201d, conchide P\u0103curaru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Vara aceasta, Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu o criz\u0103 energetic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, alimentat\u0103 \u0219i de secet\u0103, care a compromis…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":277377,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[32,33,31,38277,21776,31000,11117,36,37,27,34,35,25,41,40,38,39,62315,26,28,29,30],"class_list":["post-277376","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-cosmin-pacuraru","tag-criza-apei","tag-criza-energetica","tag-dunare","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-seceta-romania","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117166171284971675","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/277376","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=277376"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/277376\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/277377"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=277376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=277376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=277376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}