memorandumul Kozak<\/a> (n.r.- propunerea de federalizare a Republicii Moldova), atunci el a intrat \u00een disgra\u021bie. \u0218i \u00een 2005 s-a \u00eencercat o lovitur\u0103 de stat pentru a-l da jos de la putere, care a fost deconspirat\u0103 de serviciile noastre speciale, de Ministerul de Interne, \u0219i el a fost salvat.<\/p>\n\u00cen prezent, trebuie s\u0103 fii certat cu sim\u021bul discern\u0103m\u00e2ntului pentru a crede c\u0103 vectorul nostru pro-european ar fi mai r\u0103u.\u00a0<\/p>\n
\u00cen spa\u021biul Uniunii Europene, \u00een spa\u021biul NATO de securitate \u0219i \u00een spa\u021biul de prosperitate economic\u0103 sunt Finlanda, statele baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria.\u00a0<\/p>\n
\u00cen partea de r\u0103s\u0103rit ai acestui zid sunt Belarus, Ucraina invadat\u0103 de armata rus\u0103 de ocupa\u021bie \u0219i Rusia, cu regimul care a deraiat at\u00e2t de mult c\u0103 ru\u0219ii cu sim\u021bul libert\u0103\u021bii au groaz\u0103 de condi\u021biile interne din societatea rus\u0103 din prezent.\u00a0<\/p>\n
De ce nu era posibil\u0103 \u00een 90 unirea cu Rom\u00e2nia<\/p>\n
\u2013 Domnule Dru\u021b\u0103, de la \u00eenceputul acestui an s-a vorbit tot mai mult despre a\u0219a-zisul \u201eplan B\u201d pentru Republica Moldova \u2013 unirea cu Rom\u00e2nia. Atunci, \u00een anii 1988-1991, s-a examinat aceast\u0103 posibilitate ca Republica Moldova s\u0103 se uneasc\u0103 cu Rom\u00e2nia?
\u2013 Parlamentul pe care noi l-am supranumit al Independen\u021bei nu a fost monolit din punct de vedere politic. Eu am g\u0103sit o formul\u0103, eu i-am zis \u201etriada variabil\u0103\u201d. La \u00eenceput era \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een trei p\u0103r\u021bi aproape egale. Era aripa democrat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd nucleul deputa\u021bilor membri ai Frontului Popular. Erau circa 125-130 de persoane. Ei puteau s\u0103 voteze unirea \u0219i ziua, \u0219i noaptea, \u0219i la apus de soare, \u0219i \u00een zori de zi.\u00a0<\/p>\n
Era o alt\u0103 treime opus\u0103, vorbitoare de limb\u0103 rus\u0103 \u00een majoritatea lor, iubitori de Uniunea Sovietic\u0103, partizani ai Imperiului, care se opuneau nu doar perspectivei de unire cu Rom\u00e2nia, dar \u0219i folosirii limbii rom\u00e2ne \u00een lucrul Parlamentului \u0219i \u00een societate.\u00a0<\/p>\n
La mijloc, era alt\u0103 treime. O treime care, \u00een majoritatea lor, erau vorbitori de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, pe care o numeau moldoveneasc\u0103. \u0218i ei aveau con\u0219tiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 adormit\u0103 sau diluat\u0103. Sau erau \u0219i cei care aveau con\u0219tiin\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, dar o \u021bineau \u00een tain\u0103. Ace\u0219tia erau secretari de partid, \u0219efi de gospod\u0103rie, erau vreo 60 de pre\u0219edin\u021bi de colhoz, de gospod\u0103rii agricole, \u00een aceast\u0103 frac\u021biune de mijloc.\u00a0<\/p>\n
Eu am scris, lucr\u00e2nd \u00een diaspor\u0103, o analiz\u0103 pe care am numit-o \u201eDilema Parlamentului Independen\u021bei\u201d. Atunci nu era posibil\u0103 unire, din punct de vedere al situa\u021biei interne din Rom\u00e2nia, care ie\u0219ise din decenii de austeritate din anii \u201980, din perioada dictaturii ceau\u0219iste.\u00a0<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia a fost Mineriada din iunie, care a b\u0103gat \u00een groaz\u0103 opinia public\u0103 mondial\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia ajunsese \u00eentr-o izolare diplomatic\u0103 aproape total\u0103. Rom\u00e2nia era s\u0103rac\u0103, fiindc\u0103 ea a avut datorii \u00een timpul lui Ceau\u0219escu, circa 13 miliarde, pe care le-a \u00eentors \u00een regim for\u021bat \u0219i a s\u0103r\u0103cit popula\u021bia.\u00a0<\/p>\n
\u00cen 1989, 1990, 1991, dup\u0103 dictatura ceau\u0219ist\u0103, economia rom\u00e2neasc\u0103 a intrat \u00een colaps \u0219i depindea foarte mult de resursele energetice din Rusia, a\u0219a cum depindeam \u0219i noi.\u00a0<\/p>\n
\u201eRom\u00e2nia c\u0103uta s\u0103 fac\u0103 \u00eemprumuturi, inclusiv la Moscova\u201d<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu era \u00een stare s\u0103 creeze un fond de solidaritate, de unire, a\u0219a cum a avut Germania \u00een anii 1989-1990 \u0219i cum are Coreea de Sud \u00een ziua de azi.\u00a0<\/p>\n
Rom\u00e2nia atunci c\u0103uta s\u0103 fac\u0103 \u00eemprumuturi, inclusiv la Moscova. Partea noastr\u0103 era acoperit\u0103 de trupe militare sovietice.\u00a0<\/p>\n
\u0218i mai este \u0219i aspectul din punct de vedere al dreptului. Existau atunci, exist\u0103 \u0219i acum impedimente din punct de vedere al dreptului interna\u021bional. Rom\u00e2nia a ie\u0219it din cel De-Al Doilea R\u0103zboiul Mondial \u00een calitate de stat \u00eenvins, de\u0219i \u00eencep\u00e2nd cu 23 august 1944 armata rom\u00e2n\u0103 a luptat de partea for\u021belor aliate \u00eempotriva trupelor germane.\u00a0<\/p>\n
Dar c\u00e2nd s-au \u00eenceput negocierile de pace, Rom\u00e2nia, de r\u00e2nd cu Finlanda, Italia, Bulgaria \u0219i Ungaria, a participat la negocieri \u00een calitate de stat \u00eenvins, de aliat al Germaniei fasciste.\u00a0<\/p>\n
La negocierile de pace de la Paris, Tratatul de la Paris din 10 februarie 1947, s-a stabilit c\u0103 frontiera de r\u0103s\u0103rit a Rom\u00e2niei va fi pe r\u00e2ul Prut. Rom\u00e2nia a luptat de partea Germaniei, atunci Basarabia, care a fost nedrept ocupat\u0103, ilegal ocupat\u0103 \u00een 1940, va r\u0103m\u00e2ne \u00een componen\u021ba Uniunii Sovietice. A\u0219a este stabilit \u00een articolul 1 al Tratatului de la Paris din 10 februarie 1947, care este \u00een vigoare \u0219i \u00een ziua de ast\u0103zi.\u00a0<\/p>\n
Situa\u021bia ar putea schimba \u00een anii apropia\u021bi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eencetarea r\u0103zboiului din Ucraina \u0219i cu reconfigurarea sistemului de rela\u021bii interna\u021bionale. ONU, \u00een situa\u021bia actual\u0103, nu mai este lucrativ. \u00cen Europa \u0219i \u00een lume va fi construit\u0103 o nou\u0103 arhitectur\u0103 de securitate. Cum va fi ea, este dincolo de capacitatea mea de a vedea lucrurile. Dar, \u00eentr-o nou\u0103 arhitectur\u0103 de securitate, problema reunirii celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti ar putea fi pus\u0103 \u00een plan practic. Acum doar sunt f\u0103cute ni\u0219te declara\u021bii, nici nu sunt politice. Sunt ni\u0219te declara\u021bii, a\u0219 zice, literar-politice.<\/p>\n
\u201eConflictul nu au fost din motive etnice, ci politice\u201d<\/p>\n
\u2013 Anii \u201990 au fost marca\u021bi prin mai multe tensiuni cu un context etnic. C\u00e2t de mare era aceast\u0103 provocare \u0219i ce au f\u0103cut deputa\u021bii din primul Parlament pentru a gestiona tensiunile din acea perioad\u0103?
\u2013 Eu am consultat mai multe studii privind situa\u021bia intern\u0103 din Republica Moldova \u00een anii 1988, 1989, 1990, 1991, 1992, r\u0103zboiul. Conflictele din Republica Moldova, inclusiv r\u0103zboiul de pe Nistru, au fost provocate nu din motive etnice, dar din motive politice.\u00a0<\/p>\n
S-au lovit partizanii a dou\u0103 ideologii, a imperiului \u0219i a independen\u021bei. Nu admiteau ca Moldova s\u0103 fie stat suveran \u0219i independent. Lukianov, pre\u0219edintele Parlamentului de la Moscova, R\u00e2jkov, prim-ministru, \u00een decembrie 1990 i-au amenin\u021bat pe reprezentan\u021bii no\u0219tri, Mircea Snegur, Ion Had\u00e2rc\u0103, deputa\u021bi \u00een Parlamentul Uniunii, c\u0103 dac\u0103 noi nu vom semna tratatul unional privind \u00eennoirea Uniunii Sovietice, dac\u0103 nu dorim s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een componen\u021ba Uniunii Sovietice, atunci vom avea dou\u0103 republici noi pe teritoriul Republicii.\u00a0<\/p>\n
Asta este motivul c\u0103 au ap\u0103rut mi\u0219care separatist\u0103 \u00een Moldova \u0219i avem autoproclamata forma\u021biune pseudo-statal\u0103 de la Tiraspol.\u00a0<\/p>\n
Eu nu vorbesc de poporul g\u0103g\u0103uz, am fost prin satele g\u0103g\u0103uze, le cunosc. Eu vorbesc de unii lideri politici care se viseaz\u0103 \u0219ef de stat, mini\u0219tri de externe, ei vor s\u0103 aib\u0103 stat. P\u00e2n\u0103 la 1990, acolo la sud, serviciile speciale de la Moscova instigau la crearea, ziceau ei, \u201epolumilionuloi derjav\u00ee\u201d (stat de jum\u0103tate de milion de locuitori \u2013 n.r.), care cuprinde Basarabia de Sud, cu Bolgradul, cu localit\u0103\u021bile bulg\u0103re\u0219ti, \u0219i cu sudul Moldovei, cu raionul Taraclia, s\u0103 scrie \u201eBudjakskaia Respublika\u201d.\u00a0<\/p>\n
Ele au fost inspirate de structurile imperiale de la Moscova \u0219i au avut o natur\u0103 complet politic\u0103. C\u0103 au fost unele conflicte prin magazine, c\u0103 unul vroia s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een rus\u0103, altul vroia s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103. Aceste conflicte nu trebuie ridicate la nivel de politic\u0103 de stat. Asta, \u00een limba rus\u0103, se nume\u0219te \u201eb\u00eetov\u00eeie\u201d (cotidiene \u2013 n.r.).<\/p>\n
\u201eTrei zile \u0219i trei nop\u021bi nu m-am dus acas\u0103\u201d<\/p>\n
\u2013 Ave\u021bi posibilitatea de a compara situa\u021bia actual\u0103 cu cea de acum 35 de ani. Care este diferen\u021ba, \u00een opinia dumneavoastr\u0103, dintre responsabilitatea unui deputat din primul Parlament \u0219i cea a unui deputat \u00een Parlamentul de ast\u0103zi?
\u2013 Responsabilitatea este absolut\u0103, indiferent de num\u0103rul legislaturii. La puciul din 19 august 1991, cum am aflat ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Moscova, am \u00een\u021beles c\u0103 lucrurile se precipit\u0103 \u0219i am alergat la Chi\u0219in\u0103u.\u00a0<\/p>\n
Nu aveam ma\u0219in\u0103, am c\u0103utat ma\u0219in\u0103 de ocazie s\u0103 m\u0103 scoat\u0103 p\u00e2n\u0103 la traseul B\u0103l\u021bi-Chi\u0219in\u0103u \u0219i de acolo cu alt\u0103 ma\u0219in\u0103 de ocazie am venit la Chi\u0219in\u0103u. \u0218i trei zile \u0219i trei nop\u021bi eu nu m-am dus acas\u0103. Eu am dormit c\u00e2te o jum\u0103tate de or\u0103 pe scaunele de la Guvern. Iat\u0103, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 deputatul se afl\u0103 24 de ore din 24 \u00een slujba poporului.<\/p>\n
Ast\u0103zi v-am spus despre Tratatul de la Paris. Dumneavoastr\u0103 a\u021bi mai auzit pe cineva s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc de tratatul din 1947? Dar \u0219ti\u021bi de ce partidele politice evit\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 de tratatul din 1947? Pentru c\u0103 o fac din motive electorale, lor le convine s\u0103 braveze cu \u201eBasarabia-i p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc\u201d, \u201eS\u0103 tr\u0103iasc\u0103 unirea\u201d, dar cum s\u0103 o fac\u0103 nu \u0219tiu. Dac\u0103 ar vorbi despre tratatul din 1947 ar pierde voturi.\u00a0<\/p>\n
Cine este Mihail Dru\u021b\u0103<\/p>\n
Mihail Dru\u021b\u0103 (69 de ani) a absolvit Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova. Dru\u021b\u0103 a intrat \u00een Parlamentul Republicii Moldova \u00een prima legislatur\u0103, \u00eentre 1990 \u0219i 1994. Este unul dintre semnatarii Declara\u021biei de Independen\u021b\u0103 a Republicii Moldova. Dup\u0103 \u00eencheierea mandatului de deputat, \u00eentre 1994 \u0219i 2005, a efectuat serviciul militar prin contract \u00een cadrul For\u021belor Armate ale Republicii Moldova. \u00cen 1994 a absolvit Colegiul pentru studii de securitate \u0219i rela\u021bii interna\u021bionale \u201eGeorge Marshall\u201d din Garmisch-Partenkirchen, Germania.<\/p>\n
\u00cen 2021 a revenit \u00een Parlamentul Republicii Moldova, unde activeaz\u0103 \u00een Comisia politic\u0103 extern\u0103 \u0219i integrare european\u0103 \u0219i face parte din Partidul Ac\u021biune \u0219i Solidaritate (PAS).\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u201eRom\u00e2nia nu era \u00een stare s\u0103 creeze un fond de solidaritate, de unire, a\u0219a cum a avut Germania…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":277884,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,36,37,27,74,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-277883","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117167877546882266","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/277883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=277883"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/277883\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/277884"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=277883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=277883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=277883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/481670124_2722402491481340_1484099232854123053_n.jpg\")
Mihail Dru\u021b\u0103. Foto: Facebook<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Mihail-Druta.jpg\")
Mihai Dru\u021b\u0103 (st\u00e2nga) la un miting pro-european. FOTO: Arhiva personal\u0103<\/p>\n