![\"C\u0103lin](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/calin_rechea.gif\" "\\"C\u0103lin")
<\/p>\n<\/p>\n
Trezoreria SUA a declan\u015fat recent o interven\u0163ie masiv\u0103 pe pia\u0163a obliga\u0163iunilor guvernamentale, prin care \u00eencearc\u0103 for\u0163area sc\u0103derii dob\u00e2nzilor pe termen lung \u015fi aplatizarea curbei randamentelor. <\/p>\n
Mecanismul interven\u0163iei se bazeaz\u0103 pe o strategie numit\u0103 „Opera\u0163iunea Twist”, care presupune r\u0103scump\u0103rarea obliga\u0163iunilor de 10, 30 de ani cu ajutorul fondurilor atrase prin v\u00e2nzarea titlurilor pe termen scurt.<\/p>\n
Prin cump\u0103rarea masiv\u0103 a obliga\u0163iunilor pe termen lung, Trezoreria reduce oferta disponibil\u0103 pe pia\u0163\u0103, care va conduce la cre\u015fterea pre\u0163ului, respectiv sc\u0103derea randamentelor pe termen lung, care reprezint\u0103 \u015fi etalon pentru dob\u00e2nzile din economia real\u0103, cum sunt cele ipotecare.<\/p>\n
Interven\u0163ia a func\u0163ionat \u015fi ca un instrument psihologic. Secretarul Trezoreriei Scott Bessent a semnalat investitorilor c\u0103 Trezoreria consider\u0103 dob\u00e2nzile actuale prea mari \u015fi c\u0103 este dispus\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 toate instrumentele din dotare pentru a stabiliza pia\u0163a.<\/p>\n
Aceasta este teoria din spatele interven\u0163iei. Practica pare s\u0103 prezinte deja diferen\u0163e foarte mari fa\u0163\u0103 de inten\u0163ia oficial\u0103, mai ales c\u0103 rezultatele depind \u00een mod fundamental de ipoteza c\u0103 Secretarul Trezoreriei ar cunoa\u015fte nivelul „corect” al dob\u00e2nzilor pe termen lung.<\/p>\n
A\u015fa-numi\u0163ii „justi\u0163iari ai obliga\u0163iunilor” au fost gata \u00een fa\u0163a provoc\u0103rii lansate de Bessent \u015fi au trimis randamentele la nivelul anterior \u00een scurt timp, iar apoi au ac\u0163ionat pentru a „redresa” randamentele \u015fi dup\u0103 anun\u0163ul Trezoreriei referitor la dublarea sumei alocate r\u0103scump\u0103r\u0103rilor, p\u00e2n\u0103 la 4 miliarde de dolari pe opera\u0163iune (vezi graficul 1).<\/p>\n
![\"Ce](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/826180622_600_450_.jpg\")
<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, evolu\u0163ia din ultimii ani a randamentelor pe termen lung arat\u0103 de ce succesul interven\u0163iilor programate \u00een lunile urm\u0103toare este departe de a fi garantat (vezi graficul 2).<\/p>\n
![\"Ce](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/826180641_600_450_.jpg\")
<\/p>\n
Stanley Druckenmiller, investitor \u015fi fost administrator de fonduri de hedging, a criticat dur interven\u0163ia Trezoreriei \u00eentr-un editorial din Wall Street Journal, sub titlul „L\u0103sa\u0163i pia\u0163a obliga\u0163iunilor s\u0103 vorbeasc\u0103”.<\/p>\n
\u00cen opinia sa, randamentele pe termen lung reflect\u0103 infla\u0163ia \u015fi deteriorarea pozi\u0163iei fiscale a guvernului, \u00een condi\u0163iile \u00een care datoria public\u0103 a dep\u0103\u015fit recent pragul de 40 de trilioane de dolari.<\/p>\n
Druckenmiller a fost cel care l-a angajat pe Bessent la Quantum Fund (Soros Fund Management) \u00een 1991, iar cei doi au lucrat \u00eempreun\u0103 la celebra tranzac\u0163ie din 1992, \u00een care au pariat \u00eempotriva lirei sterline.<\/p>\n
Acum Scott Bessent se afl\u0103 de cealalt\u0103 parte a baricadei \u015fi pare s\u0103 fie convins c\u0103 poate \u00eenvinge pie\u0163ele, de\u015fi atacul speculativ \u00eempotriva lirei sterline arat\u0103 o lec\u0163ie complet diferit\u0103.<\/p>\n
„Am petrecut cinci decenii tranzac\u0163ion\u00e2nd pe o premis\u0103 simpl\u0103: informa\u0163iile agregate de pie\u0163e nu sunt de\u0163inute de nicio comisie, iar pre\u0163urile sunt modul \u00een care aceste informa\u0163ii ajung la factorii de decizie. Randamentul pe termen lung al obliga\u0163iunilor Trezoreriei este cel mai important pre\u0163 din lume. Este, de asemenea, singurul factor disciplinar fiscal pe care SUA l-a mai avut”, subliniaz\u0103 investitorul american, care se pronun\u0163\u0103 pentru reducerea masiv\u0103 a cheltuielilor guvernamentale, inclusiv la nivelul programelor sociale considerate de neatins.<\/p>\n
„Oricine spune c\u0103 nu trebuie s\u0103 reducem presta\u0163iile sociale minte. Fie le reducem acum, fie le vom reduce mai t\u00e2rziu. Dar dac\u0103 le reducem mai t\u00e2rziu, va fi mult mai dureros”, subliniaz\u0103 Druckenmiller. <\/p>\n
„Guvernele care ap\u0103r\u0103 pre\u0163urile \u00eempotriva factorilor fundamentali pierd \u00eentotdeauna”, mai avertizeaz\u0103 fostul \u015fef al lui Scott Bessent, iar „SUA nu ar trebui s\u0103 se pun\u0103 de partea gre\u015fit\u0103 a acestei tranzac\u0163ii, nu cu cel mai important pre\u0163 din lume \u015fi nu atunci c\u00e2nd acel pre\u0163 \u00eencearc\u0103 s\u0103 spun\u0103 singurul lucru pe care Washingtonul trebuie s\u0103-l aud\u0103”.<\/p>\n
Critici puternice au venit \u015fi din partea unui juc\u0103tor institu\u0163ional masiv de pe pie\u0163ele interna\u0163ionale, Citadel Securities, care subliniaz\u0103 c\u0103 „r\u0103scump\u0103r\u0103rile de obliga\u0163iuni de c\u0103tre Departamentul Trezoreriei echivaleaz\u0103 cu o represiune financiar\u0103, care risc\u0103 s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 dolarul \u015fi s\u0103 alimenteze infla\u0163ia”, conform unei \u015ftiri Bloomberg.<\/p>\n
Citadel mai subliniaz\u0103 c\u0103 interven\u0163ia poate influen\u0163a semnificativ \u015fi pia\u0163a valutar\u0103, deoarece randamentele mai mici reduc atractivitatea dolarului \u015fi ar putea conduce la cre\u015fterea pre\u0163urilor importurilor.<\/p>\n
Mai mult, suprimarea randamentelor pe termen lung nu elimin\u0103 for\u0163ele economice care le-au determinat cre\u015fterea, iar un dolar mai slab ar relaxa condi\u0163iile financiare \u015fi ar putea contribui la infla\u0163ie prin intermediul unei cereri mai puternice.<\/p>\n
Michael Every, director de strategie la Rabobank, motiveaz\u0103 mai plastic una dintre cauzele principale ale evolu\u0163iei randamentelor pe termen lung ale obliga\u0163iunilor americane.<\/p>\n
„Nu exist\u0103 niciun truc al curbei randamentelor care s\u0103 poat\u0103 transforma petrolul \u00een motorin\u0103, al c\u0103rei pre\u0163 cre\u015fte accelerat \u00een SUA”, scrie Every \u00eentr-o analiz\u0103 recent\u0103.<\/p>\n
O opinie negativ\u0103 privind interven\u0163iile Trezoreriei a fost publicat\u0103 \u015fi de conducerea editorial\u0103 a cotidianului Financial Times, care compar\u0103 interven\u0163ia cu aplicarea unui plasture pe o ran\u0103 ad\u00e2nc\u0103.<\/p>\n
„M\u0103surile luate p\u00e2n\u0103 acum de Bessent nu fac dec\u00e2t s\u0103 pun\u0103 pansamente pe r\u0103ni mai ad\u00e2nci, cauzate de deficite structurale ridicate \u015fi de infla\u0163ia persistent\u0103. Singura modalitate durabil\u0103 de a reduce presiunea ascendent\u0103 asupra titlurilor de stat ar fi pruden\u0163a fiscal\u0103”, scrie FT. <\/p>\n
Profesorul Steve Hanke, de la Universitatea Johns Hopkins, afirm\u0103 c\u0103 „versiunea lui Scott Bessent privind Opera\u0163iunea Twist nu poate avea succes dec\u00e2t dac\u0103 cre\u015fterea masei monetare sus\u0163ine ac\u0163iunea sa”. \u00centr-o analiz\u0103 din Fortune, publicat\u0103 sub titlul „Scott Bessent \u015fi pia\u0163a obliga\u0163iunilor: o interven\u0163ie inutil\u0103”, profesorul american aminte\u015fte c\u0103 rata de cre\u015ftere a masei monetare extinse a ajuns aproape de pragul de 10% \u00een prima jum\u0103tate a anului, iar aceast\u0103 dinamic\u0103 „va submina interven\u0163iile lui Bessent \u015fi le face inutile”.<\/p>\n
\u00cen opinia profesorului Hanke, „pentru ca Bessent s\u0103 ajung\u0103 la \u0163ara promis\u0103 a ratelor pe termen lung mai sc\u0103zute, Federal Reserve trebuie s\u0103 \u00een\u0103spreasc\u0103 politica monetar\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 ritmul de cre\u015ftere al masei monetare”.<\/p>\n
Dup\u0103 revenirea rapid\u0103 a randamentelor pe traiectoria de cre\u015ftere, un reporter l-a \u00eentrebat pe pre\u015fedintele Trump dac\u0103 a discutat cu Bessent \u015fi alt tip de interven\u0163ie.<\/p>\n
„Interven\u0163ia suprem\u0103 este armata noastr\u0103. \u015ei dac\u0103 va trebui s\u0103 o folosim, o vom face”, a fost replica pre\u015fedintelui, care a declan\u015fat o avalan\u015f\u0103 de reac\u0163ii \u00een mediul online.<\/p>\n
„Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 de\u0163in\u0103torii de obliga\u0163iuni americane vor fi ataca\u0163i de armata american\u0103 dac\u0103 vor \u00eencerca s\u0103 le v\u00e2nd\u0103?”, a fost una dintre cele mai \u00eent\u00e2lnite reac\u0163ii.<\/p>\n
Michael Every s-a declarat amuzat de interpretare, dar apoi a subliniat pe Twitter c\u0103 „Trump nu gre\u015fe\u015fte c\u00e2nd insinueaz\u0103 c\u0103 armata american\u0103 sus\u0163ine efectiv pia\u0163a obliga\u0163iunilor”.<\/p>\n
Se poate ajunge p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 „interven\u0163ie suprem\u0103”? Doar dac\u0103 autorit\u0103\u0163ile de la Washington doresc s\u0103 transmit\u0103 \u00eentregii lumi semnalul foarte clar c\u0103 institu\u0163iile americane \u015fi dolarul ca moned\u0103 de rezerv\u0103 nu mai prezint\u0103 nicio \u00eencredere.<\/p>\n
Iar atunci dob\u00e2nzile de pe pia\u0163a american\u0103 vor sc\u0103pa cu adev\u0103rat de sub control.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Trezoreria SUA a declan\u015fat recent o interven\u0163ie masiv\u0103 pe pia\u0163a obliga\u0163iunilor guvernamentale, prin care \u00eencearc\u0103 for\u0163area sc\u0103derii dob\u00e2nzilor…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":278430,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[97,96,41,40,38,39],"class_list":["post-278429","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-afaceri","tag-business","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117171259170501316","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/278429","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=278429"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/278429\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/278430"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=278429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=278429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=278429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}