{"id":280987,"date":"2026-08-30T14:49:11","date_gmt":"2026-08-30T14:49:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/280987\/"},"modified":"2026-08-30T14:49:11","modified_gmt":"2026-08-30T14:49:11","slug":"pnrr-se-inchide-cu-noua-miliarde-de-euro-mai-mic-decat-a-inceput-istoria-politica-a-banilor-pierduti-retrasi-sau-salvati-in-cinci-ani-de-intarzieri-si-renegocieri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/280987\/","title":{"rendered":"PNRR se \u00eenchide cu nou\u0103 miliarde de euro mai mic dec\u00e2t a \u00eenceput. Istoria politic\u0103 a banilor pierdu\u021bi, retra\u0219i sau salva\u021bi \u00een cinci ani de \u00eent\u00e2rzieri \u0219i renegocieri"},"content":{"rendered":"

Rom\u00e2nia a intrat \u00een ultimele zile ale PNRR<\/a> cu 12,97 miliarde de euro \u00eencasa\u021bi efectiv dintr-un plan care valora 29,18 miliarde \u00een 2021 \u0219i care, dup\u0103 trei revizuiri, a fost redus la 20,1 miliarde. Cea mai mare parte din diferen\u021ba de 9 miliarde provine din \u00eemprumuturi la care statul a renun\u021bat dup\u0103 ce proiectele aferente nu mai puteau fi terminate p\u00e2n\u0103 la 31 august 2026, a\u0219a c\u0103, atunci c\u00e2nd vom trage linia, \u00een bilan\u021b exist\u0103 pierderi definitive, dar \u0219i reforme penalizate sau investi\u021bii scoase din plan dup\u0103 ani de \u00eent\u00e2rzieri.<\/p>\n

\u00cen cei aproape cinci ani dintre aprobarea PNRR \u0219i termenul final, guvernele Ciuc\u0103 \u0219i Ciolacu au acumulat restan\u021be, au depus cereri de plat\u0103 cu jaloane ne\u00eendeplinite \u0219i au am\u00e2nat reformele cu cel mai mare cost politic, dup\u0103 care guvernul Bolojan a preluat \u00een 2025 un plan supracontractat, cu proiecte de 6,3 miliarde de euro considerate imposibil de \u00eencheiat la timp, reu\u0219ind, \u00een mare pare, o limitare a pierderilor, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o \u201esalvare\u201d a\u0219a cum a fost numit\u0103 politic de noul guvern, actual interimar. Noii mini\u0219tri au reu\u0219it s\u0103 protejeze granturile, au redus drastic componenta de \u00eemprumut \u0219i au p\u0103strat \u00een PNRR investi\u021biile care aveau \u0219anse reale de finalizare.<\/p>\n

Defalcat, PNRR-ul aprobat \u00een toamna anului 2021 valora 29,18 miliarde de euro, sum\u0103 din care aproximativ 14,24 miliarde reprezentau granturi, iar 14,94 miliarde erau \u00eemprumuturi. Planul fusese elaborat \u00een mandatul Guvernului C\u00ee\u021bu, cu Cristian Ghinea<\/a> la conducerea Ministerului Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene, \u0219i aprobat de Consiliul Uniunii Europene \u00een noiembrie 2021. Amintim aici c\u0103 granturile sunt fonduri nerambursabili, acordate \u00een schimbul reformelor \u0219i investi\u021biilor asumate, iar \u00eemprumuturile trebuie rambursate \u0219i sunt avantajoase \u00een m\u0103sura \u00een care Rom\u00e2nia le poate folosi pentru proiecte mature, la costuri mai bune dec\u00e2t cele la care se \u00eemprumut\u0103 direct de pe pie\u021be.<\/p>\n

O parte din reducerea ini\u021bial\u0103 a granturilor a provenit din recalcularea aloc\u0103rilor \u00eentre statele membre, pe baza performan\u021bei economice din perioada pandemiei \u0219i nu neap\u0103rat dintr-o \u201esanc\u021biune\u201d aplicat\u0103 Rom\u00e2niei, a\u0219a c\u0103, \u00een 2023, dup\u0103 includerea capitolului REPowerEU, planul revizuit a ajuns la aproximativ 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde granturi \u0219i 14,9 miliarde \u00eemprumuturi, potrivit datelor Consiliului Uniunii Europene. \u00cen 2025, \u00eens\u0103, componenta de \u00eemprumut a fost cobor\u00e2t\u0103 la aproximativ 7,84 miliarde de euro, iar planul a ajuns la 21,41 miliarde, iar dup\u0103 ultima revizuire, finalizat\u0103 \u00een vara anului 2026, a eliminat \u00eenc\u0103 aproximativ 1,3 miliarde de euro din \u00eemprumuturi \u0219i a stabilit valoarea de pu\u021bin peste 20,1 miliarde, potrivit structurii prezentate de Guvern.<\/p>\n

Planul fusese construit \u00een condi\u021biile excep\u021bionale ale pandemiei \u0219i concentra \u00eentr-un singur calendar investi\u021bii \u00een transporturi<\/a>, s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie, energie<\/a>, digitalizare \u0219i administra\u021bie, al\u0103turi de reforme pe care guvernele rom\u00e2ne le evitaser\u0103 ani \u00eentregi, printre care \u0219i controversatele pensii speciale<\/a>, salarizarea bugetarilor, guvernan\u021ba companiilor de stat, administrarea fiscal\u0103 \u0219i depolitizarea func\u021biei publice.<\/p>\n

Ironia istoric\u0103 a f\u0103cut ca, \u00een cele din urm\u0103, ambi\u021bia structurii ini\u021biale a PNRR s\u0103 fie simultan calitatea principal\u0103 a acestuia \u0219i vulnerabilitatea pe care partidele aveau s\u0103 o invoce ulterior. \u00centr-adev\u0103r, Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i asumase un num\u0103r mare de proiecte \u0219i reforme \u00eentr-o administra\u021bie cu capacitate redus\u0103, licita\u021bii lente \u0219i, mai ales, o puternic\u0103 rezisten\u021b\u0103 politic\u0103 la schimb\u0103rile care afectau privilegii, func\u021bii sau baze electorale.<\/p>\n

Cum au fost pierdu\u021bi, retra\u0219i sau salva\u021bi banii \u00een cinci ani de \u00eent\u00e2rzieri \u0219i renegocieri<\/p>\n

Planul negociat de Guvernul C\u00ee\u021bu, intrat \u00een aplicare la sf\u00e2r\u0219itul anului 2021, a ajuns, un an mai t\u00e2rziu, sub administrarea cabinetului Ciuc\u0103 s\u0103 acumuleze deja restan\u021be. Nicolae Ciuc\u0103 a preluat guvernarea la sf\u00e2r\u0219itul lui noiembrie 2021, \u00een fruntea coali\u021biei PSD<\/a>\u2013PNL<\/a>\u2013UDMR<\/a>, iar \u00een martie 2022, premierul anun\u021ba c\u0103 toate cele 24 de \u021binte \u0219i jaloane din primul trimestru fuseser\u0103 \u00eendeplinite \u0219i promitea continuarea activit\u0103\u021bii \u201e\u00een acela\u0219i ritm sus\u021binut\u201d<\/a>.<\/p>\n

\u00cen spatele raport\u0103rilor oficiale, \u00eens\u0103, \u00een trimestrul al treilea din 2022, numai nou\u0103 dintre cele 24 de jaloane scadente fuseser\u0103 considerate \u00eenchise la timp. La sf\u00e2r\u0219itul anului, Monitor PNRR, platform\u0103 lansat\u0103 \u00een ianuarie 2022 de c\u0103tre Drago\u0219 P\u00eeslaru \u0219i Cristian Ghinea \u0219i finan\u021bat\u0103 de Parlamentul European prin grupul Renew Europe, constata c\u0103 Rom\u00e2nia \u00eendeplinise 33 dintre cele 55 de jaloane \u0219i \u021binte ajunse la termen, \u00een timp ce 20 erau \u00eent\u00e2rziate, iar dou\u0103 erau blocate. Raportat la toate jaloanele scadente p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara lui 2023, 44% fuseser\u0103 ratate la termen. Printre obiectivele \u00eent\u00e2rziate se aflau numirile conducerilor profesioniste la companiile de transport, guvernan\u021ba corporativ\u0103 \u00een societ\u0103\u021bile energetice, investi\u021biile \u00een ap\u0103 \u0219i canalizare, unele contracte feroviare \u0219i rutiere \u0219i reforma pensiilor speciale. O parte dintre aceste restan\u021be avea s\u0103 reapar\u0103 trei ani mai t\u00e2rziu \u00een decizia prin care Comisia European\u0103 a t\u0103iat aproape jum\u0103tate de miliard de euro.<\/p>\n

Guvernul Ciuc\u0103 a ob\u021binut plata primelor dou\u0103 cereri \u0219i a lansat un volum mare de investi\u021bii, iar Rom\u00e2nia a primit aproximativ 2,6 miliarde de euro pentru cererea de plat\u0103 num\u0103rul 1 \u00een octombrie 2022 \u0219i aproximativ 2,76 miliarde pentru cererea num\u0103rul 2 \u00een 2023, la care se ad\u0103ugau prefinan\u021b\u0103rile \u00eencasate anterior. Astfel, de\u0219i Rom\u00e2nia a \u00eenceput s\u0103 \u00eencaseze bani \u00een primii ani ai PNRR, ritmul cererilor a \u00eenceput \u00eens\u0103 s\u0103 se despart\u0103 de calendarul ini\u021bial imediat dup\u0103 lansare, iar restan\u021bele au fost transferate dintr-un trimestru \u00een altul.<\/p>\n

Prima reducere. Granturi recalculate \u0219i capitolul REPowerEU<\/p>\n

\u00cen 2022, Comisia European\u0103 a recalculat aloc\u0103rile nerambursabile \u00een func\u021bie de evolu\u021bia economic\u0103 din perioada pandemiei \u0219i, pentru c\u0103 economia Rom\u00e2niei avusese rezultate mai bune dec\u00e2t cele estimate ini\u021bial, plafonul granturilor a fost redus. Rom\u00e2nia a trimis \u00een septembrie 2023 prima form\u0103 revizuit\u0103 a PNRR, care includea \u0219i noul capitol REPowerEU, iar pe 8 decembrie 2023, Consiliul UE a aprobat un plan de aproximativ 28,5 miliarde de euro, format din 13,6 miliarde de euro granturi \u0219i 14,9 miliarde de euro \u00eemprumuturi. Aceast\u0103 prim\u0103 recalculare a oferit \u00eens\u0103 \u0219i prilejul politic pentru ca liderii social democra\u021bi, refractari mai multor jaloane \u0219i reforme propuse \u00een paln, s\u0103 coreleze portofoliul de proiecte cu \u00eent\u00e2rzierile deja acumulate.<\/p>\n

Marcel Ciolacu<\/a> a preluat func\u021bia de premier \u00een iunie 2023, \u00een urma rota\u021biei convenite de PSD \u0219i PNL, iar la 15 decembrie, guvernul a depus cererea de plat\u0103 num\u0103rul 3, pe care premierul o prezenta atunci drept o finan\u021bare de peste 3,1 miliarde de euro, dar \u00een care era inclus\u0103 prefinan\u021barea deja \u00eencasat\u0103. Cererea acoperea \u00eens\u0103 jaloane \u0219i \u021binte aferente \u00een mare parte semestrului al doilea din 2022, iar \u00eent\u00e2rzierea depunerii dep\u0103\u0219ea un an \u00een cazul unor obliga\u021bii, procedura fiind \u00eenceput\u0103 \u00eenainte ca toate reformele s\u0103 corespund\u0103 cerin\u021belor europene. Statul a trimis astfel la Bruxelles, la vremea respectiv\u0103, o solicitare de plat\u0103 pentru obiective despre care \u0219tia c\u0103 r\u0103m\u00e2n disputate, incomplete ori vulnerabile, iar procesul de evaluare s-a prelungit zece luni.<\/p>\n

Pe 15 octombrie 2024, Comisia a anun\u021bat c\u0103 62 dintre cele 68 de jaloane \u0219i \u021binte evaluate erau \u00eendeplinite, dar \u0219ase nu trecuser\u0103 verificarea. Problemele vizau regimul micro\u00eentreprinderilor, guvernan\u021ba \u00eentreprinderilor de stat, numirile la companiile energetice \u0219i de transport \u0219i unele investi\u021bii \u00een transporturi. Cu toate acesta, evaluarea preliminar\u0103 a Comisiei a deschis procedura de plat\u0103 par\u021bial\u0103<\/a>.<\/p>\n

Pe plan politic, cu toate c\u0103 anterior discursul premierului Ciolacu fusese mult mai relaxat dec\u00e2t avea s\u0103 permit\u0103 rezultatul final, \u00een iulie 2024, \u00eentrebat de ce cererea r\u0103m\u0103sese neaprobat\u0103 dup\u0103 \u0219apte luni, premierul r\u0103spundea \u201eUnde e problema, unde e catastrofa?\u201d. \u00cen august acum doi ani, dup\u0103 o \u00eent\u00e2lnire la Bruxelles cu Ursula von der Leyen<\/a>, Ciolacu admitea<\/a> c\u0103 o sum\u0103 urma s\u0103 fie re\u021binut\u0103, dar estima c\u0103 blocajul va dura \u00eentre \u0219ase \u0219i opt luni \u0219i sus\u021binea c\u0103 Rom\u00e2nia nu va pierde banii. Realitatea anului 2026 urma s\u0103 arate c\u0103 cererea de plat\u0103 num\u0103rul trei urma s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

Nota de plat\u0103 l\u0103sat\u0103 de Ciolacu arat\u0103 c\u0103 \u00een mai 2025, Comisia European\u0103 a aprobat numai par\u021bial cererea de plat\u0103 num\u0103rul 3 \u0219i a suspendat 869 de milioane de euro, acord\u00e2nd Rom\u00e2niei termen p\u00e2n\u0103 la 28 noiembrie pentru remedierea jaloanelor restante. Dup\u0103 refacerea legisla\u021biei privind pensiile speciale \u0219i a unei p\u0103r\u021bi dintre procedurile de guvernan\u021b\u0103 corporativ\u0103, autorit\u0103\u021bile au recuperat 350,7 milioane de euro. Decizia final\u0103 a Comisiei, anun\u021bat\u0103 \u00een mai 2026, a confirmat \u00eens\u0103 pierderea definitiv\u0103 a 458,7 milioane de euro, \u00een special din cauza reformelor \u00eent\u00e2rziate sau aplicate necorespunz\u0103tor la companiile de stat din energie \u0219i transporturi \u0219i la AMEPIP, iar procesul de remediere a revenit \u00een cea mai mare parte Guvernului Bolojan, doar c\u0103 suspendarea a fost, contabil, provocat\u0103 de jaloanele ne\u00eendeplinite incluse \u00een cererea depus\u0103 de cabinetul Ciolacu \u00een decembrie 2023.<\/p>\n

2025: proiecte de 6,3 miliarde nu mai puteau ajunge la termen<\/p>\n

Ilie Bolojan<\/a> a devenit premier \u00een iunie 2025, iar Drago\u0219 P\u00eeslaru a preluat Ministerul Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene, noul Guvern g\u0103sind cererea de plat\u0103 num\u0103rul 3 par\u021bial suspendat\u0103, cererea num\u0103rul 4 nedepus\u0103 \u0219i un portofoliu de investi\u021bii mult mai mare dec\u00e2t capacitatea realist\u0103 de finalizare p\u00e2n\u0103 la 31 august 2026. Pe 15 iulie 2025, dup\u0103 discu\u021biile cu coordonatoarea european\u0103 a PNRR, C\u00e9line Gauer, P\u00eeslaru declara<\/a> c\u0103 proiecte de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai puteau fi terminate \u00een timpul r\u0103mas sau nu \u00eendeplineau condi\u021biile procedurale. \u201e\u00cen acest moment suntem \u00eentr-o situa\u021bie \u00een care proiecte de cam 6,3 miliarde de euro sunt, din perspectiva analizelor tehnice, proiecte care nu mai pot fi \u00eendeplinite p\u00e2n\u0103 \u00een august 2026 sau care nu \u00eendeplinesc procedurile. Deja avem o diferen\u021b\u0103, de la 15 miliarde minus 6,3, adic\u0103 8,7 miliarde euro care ar r\u0103m\u00e2ne \u00een PNRR, la care se adaug\u0103 un pachet de m\u0103suri legate de rezilien\u021b\u0103\u201d, declara ministrul la vremea respectiv\u0103.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 ideea care a r\u0103mas \u00een spa\u021biul public atunci a fost c\u0103 Rom\u00e2nia \u201ea pierdut\u201d peste 6 miliarde de euro, noul guvern renun\u021ba la accesarea unor credite europene pentru proiecte care nu mai puteau respecta termenul, iar nota de plat\u0103 a acestei realinieri era faptul c\u0103 \u021bara noastr\u0103 abandona o surs\u0103 de finan\u021bare cu condi\u021bii mai avantajoase dec\u00e2t \u00eemprumuturile contractate de regul\u0103 de pe pie\u021be. Proiectele considerate necesare trebuiau mutate c\u0103tre fonduri de coeziune, mecanismul SAFE, bugetul na\u021bional sau alte surse, toate cu propriile termene \u0219i constr\u00e2ngeri. Din toate acestea, unele au fost redimensionate; altele au r\u0103mas f\u0103r\u0103 o finan\u021bare alternativ\u0103 cert\u0103, a\u0219a cum am amintit \u00eentr-o analiz\u0103 anterioar\u0103, AICI<\/a>.<\/p>\n

Revizuirea din 2025 a redus planul de la aproximativ 28,5 miliarde la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde erau granturi \u0219i 7,84 miliarde \u00eemprumuturi. Num\u0103rul jaloanelor \u0219i \u021bintelor a fost redus, iar proiectele cu stadii insuficiente au fost eliminate sau mutate, \u00een timp ce granturile disponibile au fost p\u0103strate, \u00een timp ce t\u0103ierea s-a concentrat asupra creditelor. Practic, aceasta a fost principala opera\u021biune de salvare a PNRR. Guvernul a protejat investi\u021biile care puteau fi finalizate \u0219i a redus riscul ca proiectele mature s\u0103 fie sacrificate al\u0103turi de cele r\u0103mase pe h\u00e2rtie \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, revizuirea a certificat propor\u021biile \u00eent\u00e2rzierii, fiindc\u0103 la aproape patru ani de la aprobarea planului, toate aceste proiecte de miliarde era clar c\u0103 nu mai puteau fi realizate \u00een urm\u0103toarele 13 luni.<\/p>\n

La nivel de pierderi, \u00eens\u0103, 458,7 milioane de euro au fost elimitate definitiv din cererea num\u0103rul 3, la care s-au ad\u0103ugat reduceri din ultima cerere de plat\u0103 pentru jaloanele \u0219i \u021bintele pe care Comisia le va considera ne\u00eendeplinite, inclusiv reforma salariz\u0103rii. \u00cenaintea evalu\u0103rii cererii de plat\u0103 num\u0103rul 5, Rom\u00e2nia avea \u00eencasate efectiv 12,97 miliarde de euro, care include prefinan\u021b\u0103rile, pl\u0103\u021bile aferente primelor trei cereri \u0219i cei aproximativ 2,25 miliarde de euro net \u00eencasa\u021bi \u00een iunie 2026 pentru cererea num\u0103rul 4. Raportat la planul revizuit de 20,1 miliarde, mai r\u0103m\u00e2neau teoretic de atras aproximativ 7,13 miliarde de euro, care nu sunt \u00eenc\u0103, totu\u0219i, o crean\u021b\u0103 sigur\u0103 a Rom\u00e2niei asupra Comisiei, ci plafonul r\u0103mas \u00eenaintea evalu\u0103rii jaloanelor \u0219i investi\u021biilor care nu au fost \u00eenc\u0103 finalizate complet \u0219i aprobate de Bruxelles.<\/p>\n

Concret, datele MIPE din 12 augus<\/a>t ar\u0103tau c\u0103 202 jaloane \u0219i \u021binte fuseser\u0103 \u00eendeplinite, evaluate pozitiv \u0219i pl\u0103tite, alte 80 erau \u00eendeplinite sau considerate foarte aproape de finalizare, iar 99 erau \u00eent\u00e2rziate \u0219i aveau grade diferite de risc, \u00een timp ce nou\u0103 obiective erau propuse pentru eliminare. Pe 23 iunie, \u00een urma aprob\u0103rii cererii de plat\u0103 num\u0103rul 4, au intrat \u00een conturile Rom\u00e2niei 2.251.481.951 de euro, exclusiv granturi, dup\u0103 deducerea prefinan\u021b\u0103rii. E important s\u0103 \u00eent\u0103rim c\u0103 a fost prima cerere a Rom\u00e2niei aprobat\u0103 f\u0103r\u0103 suspend\u0103ri sau corec\u021bii financiare. Cererea num\u0103rul 5 a fost depus\u0103 pe 14 august 2026,, \u00een valoare brut\u0103 de 2,84 miliarde de euro, iar valoarea net\u0103 estimat\u0103 ajunge la aproximativ 2,08 miliarde: 1,65 miliarde de euro \u00een granturi \u0219i 433 de milioane \u00een \u00eemprumuturi. Cererea cuprinde 75 de jaloane \u0219i \u021binte, dintre care 21 de reform\u0103 \u0219i 54 de investi\u021bii. Amintim \u00eens\u0103 c\u0103 vorbim de bani departe de a fi \u00eencasa\u021bi la 31 august, iar faptul c\u0103 am reu\u0219it s\u0103 depunem o ultim\u0103 cerere de plat\u0103 \u00eenseamn\u0103 doar c\u0103 Rom\u00e2nia a transmis documenta\u021bia \u0219i a\u0219teapt\u0103 verific\u0103ri din partea Comisiei pentru fiecare obiectiv. Suma poate fi aprobat\u0103 integral, dar nu ne putem baza pe faptu c\u0103 nu vor ap\u0103rea corec\u021bii.<\/p>\n

Ultima solicitare, cererea de plat\u0103 num\u0103rul 6, ar trebui depus\u0103 p\u00e2n\u0103 la 30 septembrie, iar \u00een estim\u0103rile prezentate \u00eenaintea e\u0219ecului legii salariz\u0103rii, aceasta urma s\u0103 includ\u0103 aproximativ 2,58 miliarde de euro granturi \u0219i 1,76 miliarde de euro \u00eemprumuturi. Legea salariz\u0103rii nu a mai fost depus\u0103 \u00een Parlament, \u00eens\u0103 dup\u0103 ce PSD, PNL, USR<\/a> \u0219i UDMR nu au ajuns la un acord, iar Nicu\u0219or Dan a anun\u021bat la 26 august c\u0103 partidele \u0219i-au asumat pierderea celor aproximativ 770 de milioane de euro asociate jalonului. Cu toate c\u0103 ministrul interimar Drag\u0103\u0219 P\u00eeslaru \u00ee\u0219i men\u021bine \u00eenc\u0103 estimarea c\u0103 Rom\u00e2nia va dep\u0103\u0219i 90% din granturi, urmeaz\u0103 s\u0103 vedem cum vor ar\u0103ta sumele dup\u0103 evaluarea cererilor 5 \u0219i 6. \u00cen plus, legea integrit\u0103\u021bii, promulgat\u0103 la 28 august, r\u0103m\u00e2ne \u0219i ea sub verificarea Comisiei, care nu a garantat anticipat plata celor aproximativ 770 de milioane asociate jalonului.<\/p>\n

E bine s\u0103 \u021binem cont c\u0103 bilan\u021bul guvern\u0103rii Bolojan \u00een ceea ce prive\u0219te PNRR vine cu protejarea integral\u0103 a aloc\u0103rii revizuite de granturi \u00een timpul renegocierii, scoaterea proiectelor f\u0103r\u0103 \u0219anse de finalizare \u0219i transferarea sumelor c\u0103tre investi\u021bii mai mature. Cabinetul, \u00eenc\u0103 interimar, din aprilie, a recuperat 350,7 milioane de euro din cererea de plat\u0103 num\u0103rul 3, a ob\u021binut aprobarea integral\u0103 a cererii num\u0103rul 4 \u0219i a redus volumul banilor expu\u0219i unor proiecte neviabile. Cu toate acestea, reorganizarea a avut \u0219i efectul de a cobor\u00ee oficial ambi\u021bia planului, \u021bin\u00e2nd cont c\u0103 guvernan\u021bii au fost nevoi\u021bi s\u0103 elimine multe jaloane, s\u0103 mute investi\u021bii din PNRR \u00een SAFE, fondul de coeziune sau bugetul na\u021bional, cea din urm\u0103 mai ales nefiind neap\u0103rat o garan\u021bie a finaliz\u0103rii multora dintre aceste proiecte. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 Guvernul nu a putut comprima \u00een 14 luni toate \u00eent\u00e2rzierile acumulate din 2022, a avut, totodat\u0103, de-a face \u0219i cu o situa\u021bie politic\u0103 cel pu\u021bin precar\u0103 \u0219i o opozi\u021bie politic\u0103 puternic\u0103 chiar \u0219i \u00een interiorul propriei coali\u021bii, timp de aproape un an.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 o parte din reducerea de la peste 29 de miliarde de euro la pu\u021bin peste 20 a rezultat din recalcularea granturilor la nivel european, la 31 august 2026, cea mai mare parte reprezint\u0103 \u00eemprumuturi retrase, \u00een loc s\u0103 fie bani nerambursabili confisca\u021bi. Trebuie s\u0103 bif\u0103m faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a construit sute de kilometri de drum, a renovat cl\u0103diri publice, a cump\u0103rat trenuri \u0219i echipamente, a digitalizat servicii \u0219i a finan\u021bat mii de investi\u021bii locale, cu toate c\u0103 fosta coali\u021bie PNL-PSD a sacrificat cu brio oportunit\u0103\u021bile oferite de Bruxelles pentru a-\u0219i proteja perceputul capital politic. \u00cen plus, din cauza situa\u021biei de criz\u0103 \u00een care a fost \u00eempins Executivul care s-a confruntat cu termenul-limit\u0103, o parte din \u00eemprumuturile care au fost eliminate pentru c\u0103 proiectele aferente nu mai puteau fi terminate au fost mutate \u00een povara viitoare a bugetului de stat, care s-ar putea s\u0103 fie mai constr\u00e2ns \u00een anii urm\u0103tori, f\u0103r\u0103 influxul constant de bani europeni din PNRR, iar unele reforme au fost diluate sau \u00eempinse \u00een ultima lun\u0103. PNRR a fost, \u00een ultimii cinci ani, o lec\u021bie practic\u0103 a modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 statul rom\u00e2n \u0219i a scos la iveal\u0103, cu costuri economice enorme, dincolo de \u00eemprumuturi \u0219i granturi, cele mai clare vulnerabilit\u0103\u021bi ale clasei politice. Miza a fost considerat\u0103 at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t asumarea responsabilit\u0103\u021bii unor reforme-cheie nu exist\u0103 nici m\u0103car \u00een ultimul ceas, iar \u00een prezent, \u00eenainte de noi negocieri pentru formarea unui Executiv, testul de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 pe care l-a dat \u021bara noastr\u0103 a fost trecut, poate, financiar, dar cu siguran\u021b\u0103 nu am scos un punctaj de trecere din punct de vedere politic. Iar aceasta este doar o nou\u0103 mo\u0219tenire cu care partidele vor merge mai departe.<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nia a intrat \u00een ultimele zile ale PNRR cu 12,97 miliarde de euro \u00eencasa\u021bi efectiv dintr-un plan care…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":280988,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[32,33,31,7215,36,37,27,690,34,35,2880,25,4519,7535,4803,77447,77446,77448,37731,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":["post-280987","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-coalitia-psd-pnl","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-ilie-bolojan","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-marcel-ciolacu","tag-news","tag-nicolae-ciuca","tag-planul-national-de-redresare-si-rezilienta","tag-pnrr","tag-pnrr-depus-la-ce","tag-pnrr-renegociere","tag-pnrr-revizuit","tag-pnrr-romania","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/280987","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=280987"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/280987\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/280988"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=280987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=280987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=280987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}