Se negociau niveluri salariale prin legea salariz\u0103rii \u00a0ca \u015fi cum acestea ar fi fost pl\u0103tite de o alt\u0103 economie, mult mai performant\u0103, cu un PIB mult peste al nostru. Anvelopa salarial\u0103 se majora, de la o negociere la alta, cu 8 miliarde de lei, cu 12 miliarde, chiar ajunsese \u015fi la 17 miliarde, f\u0103r\u0103 a se lua \u00een calcul faptul c\u0103 ace\u015fti bani nu exist\u0103, \u015fi trebuie \u00eemprumuta\u0163i cu dob\u00e2nzi c\u0103m\u0103t\u0103re\u015fti. Despre deficit nici nu s-a pomenit, important este s\u0103 se p\u0103streze privilegiile.<\/p>\n
Aceast\u0103 lege a fost am\u00e2nat\u0103 ani la r\u00e2nd, a fost un cartof fierbinte pentru toate guvernele, fiind \u0163inut\u0103 prin sertare, \u00a0doar pentru a nu tulbura apele. Nimeni nu s-a \u00eencumetat, s\u0103 intre, precum \u00een Bronx, \u00een iatacul bugetar \u015fi s\u0103 fac\u0103 ordine \u00een sistemul de salarizare deviant, plin de sporuri \u015fi privilegii. La stat sunt companii \u015fi institu\u0163ii \u201eblue chips\u201d din punct de vedere salarial. A fost pus\u0103 \u00een dezbatere pe ultima suta de metri, fiind jalon \u00een cadrul PNRR-ului, miza fiind suma de 770 milioane de euro, bani pe care, de fapt, i-am \u015fi pierdut. Nu a contat nici faptul c\u0103 datoria public\u0103 extern\u0103 a dep\u0103\u015fit 60% din PIB ceea ce \u00eenseamn\u0103 instituirea unor restric\u0163ii c\u00e2nd se pune problema de major\u0103ri salariale. Politicianul populist nu s-a ab\u0163inut de la a \u00eencerca s\u0103 arunce iar cu bani publici pentru a se pune la ad\u0103post electoral.<\/p>\n
Cre\u015fterea salariilor\u00a0 a fost sincron\u0103 cu cre\u015fterea \u00eemprumuturilor \u015fi cu cre\u015fterea taxelor \u015fi impozitelor. S-au solicitat major\u0103ri, s-au dat, nu a interesat pe nimeni consecin\u0163ele. Niciun partid post decembrist nu a avut curajul s\u0103 se opun\u0103, fiind foarte \u201e\u00een\u0163eleg\u0103tori\u201d cu orice solicitare. Uneori partidele au manifestat chiar o obedien\u0163\u0103 anticipativ\u0103\u00a0 c\u00e2nd s-a pus problema\u00a0 major\u0103rii salariilor. \u00centreg discursul politic fost centrat pe \u201enoi am dat\u201d. Prin strategia \u201ewage-led growth\u201d major\u0103rile salariale\u00a0 au avansat ca un tanc, dep\u0103\u015find orice obstacol: deficit bugetar, nivelul \u00eemprumuturilor, chiar \u015fi bunul sim\u0163. Fiecare partid a plusat cu c\u00e2te ceva la salarii, cu scopul de a dob\u00e2ndi simpatii electorale. Aceast\u0103 strategie grandoman\u0103 \u015fi incon\u015ftient\u0103 a \u00eempins salariile dincolo de limitele pardonabilului, gener\u00e2nd o deformare a pie\u0163ei muncii \u015fi o abera\u0163ie salarial\u0103 pe m\u0103sur\u0103: cei finan\u0163a\u0163i au salarii mult mai mari dec\u00e2t finan\u0163atorii.<\/p>\n
Te-ar putea interesa \u0219i:<\/p>\n
Aceast\u0103 lege a salariz\u0103rii \u00a0avea ca scop s\u0103 fac\u0103 ordine \u00een administra\u0163ia public\u0103, s\u0103 aduc\u0103 mai mult\u0103 echitate \u015fi credibilitate. Promisiunea c\u0103 niciun salariu nu va scade a fost insuficient\u0103 pentru a trece aceast\u0103 lege. Dac\u0103 ar fi fost aprobat\u0103 conform dolean\u0163elor \u00a0sindicatelor \u015fi a unei p\u0103r\u0163i dintre politicieni ar fi fost \u00een contradic\u0163ie cu realitatea economic\u0103 din \u0163ar\u0103. Sectorul privat face fa\u0163\u0103 cu greu contextului economic \u015fi \u00eendeosebi reducerii consumului, iar din punct de vedere salarial asist\u0103m aici la o plafonare a veniturilor, un fel de \u201ePauza lui Engels\u201d cum numea economistul Robert Allen perioada de stagnare a salariilor din timpul Revolu\u0163iei Industriale.<\/p>\n
\n\u00a0<\/p>\n
Legea a fost negociat\u0103 ca \u015fi cum beneficiarii acesteia erau autonomi, nu aveau nicio treab\u0103 cu chinurile economice din \u0163ar\u0103. Sentimentul \u00eendrept\u0103\u0163irii era la el acas\u0103. Singura lor dorin\u0163\u0103 era o cre\u015ftere impetuoas\u0103 a veniturilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie interesa\u0163i de cascada de cheltuieli generate \u015fi de riscul unui colaps al \u00eencrederii pie\u0163elor \u00een situa\u0163ia bugetar\u0103 din \u0163ar\u0103, cu implica\u0163ii imediate asupra finan\u0163\u0103rii datoriei publice. \u015ei mai trebuie avut \u00een vedere un aspect, Guvernul trebuie s\u0103 pun\u0103 bani deoparte, dac\u0103 vrea s\u0103 mai atenueze deficitul bugetar.<\/p>\n
Exist\u0103 posibilitatea ca cei care ne finan\u0163eaz\u0103 s\u0103 se uite cruci\u015f la noi \u015fi\u00a0 s\u0103 interpreteze\u00a0 respingerea acestei legi ca o form\u0103 de instabilitate\u00a0 \u015fi incertitudine \u00een gestionarea finan\u0163elor \u0163\u0103rii, toate acestea fiind un pretext pentru m\u0103rirea dob\u00e2nzilor. Nu este nicio noutate faptul c\u0103 la deficite\u00a0 bugetare mari pie\u0163ele vor reac\u0163iona cu nervozitate.<\/p>\n
\u015ei pentru toate acestea este nevoie de un Milei care s\u0103 spun\u0103 sus \u015fi tare: \u201e Bani nu mai sunt\u201d pentru favoritisme salariale, iar sufocatul sector privat nu trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru nechibzuin\u0163a fiscal\u0103 a politicienilor.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n