{"id":28110,"date":"2025-10-26T07:37:15","date_gmt":"2025-10-26T07:37:15","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/28110\/"},"modified":"2025-10-26T07:37:15","modified_gmt":"2025-10-26T07:37:15","slug":"26-octombrie-cutremurul-cel-mare-a-lovit-si-romania-acum-doua-secole-magnitudinea-de-79-82-grade","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/28110\/","title":{"rendered":"26 octombrie: \u201eCutremurul cel Mare\u201d a lovit \u0219i Rom\u00e2nia, acum dou\u0103 secole. Magnitudinea, de 7,9\u20138,2 grade"},"content":{"rendered":"

Pe 26 octombrie a avut loc \u201eCutremurul cel Mare\u201d, cu magnitudinea de 7,9\u20138,2 grade, care a dus la pr\u0103bu\u0219irea, printre altele, a Turnului Col\u021bea din Bucure\u0219ti. \u00cen aceea\u0219i zi, Park Chung-Hee, unul dintre cei mai influen\u021bi pre\u0219edin\u021bi ai Coreei de Sud, a fost asasinat de un prieten apropiat.<\/p>\n

\t\t\t\"Turnul<\/p>\n

Turnul Col\u021bea, pr\u0103bu\u0219it dup\u0103 cutremurul din 1802\/FOTO: Wikipedia<\/p>\n

\t\t\t1673: S-a n\u0103scut Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei<\/p>\n

N\u0103scut \u00een \u021ainutul F\u0103lciu, Moldova, pe 26 octombrie 1673, Dimitrie Cantemir\u00a0a fost domnul Moldovei \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri (martie \u2013 aprilie 1693 \u0219i 1710 \u2013 1711), enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog.<\/p>\n

\t\t\t\"Dimitrie<\/p>\n

Dimitrie Cantemir\/FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n

Printre ocupa\u021biile sale diverse s-au num\u0103rat cele de enciclopedist, etnograf<\/a>, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog \u0219i compozitor. (\u2026) \u00cen anul 1714, Dimitrie Cantemir devine membru \u00een\u00a0Societas Scientiarrum Brandenburgica, ulterior cunoscut\u0103 sub numele de\u00a0Academia din Berlin.<\/p>\n

La 11 iulie 1714, Academia \u00eel accept\u0103 \u00een r\u00e2ndurile sale \u0219i \u00eei acord\u0103 diploma de membru, semnat\u0103 de vicepre\u0219edintele Johann Carol Schott, \u00een absen\u021ba pre\u0219edintelui Academiei, Leibniz. (\u0218tefan Lemny, op. cit. p.185).<\/p>\n

Dup\u0103 primirea \u00een Academie,\u00a0Cantemir a scris\u00a0Descriptio Moldaviae<\/a>\u00a0(Descrierea Moldovei) \u0219i\u00a0Istoria moldo-valah\u0103\u00a0(\u00een latin\u0103,\u00a0Historia moldo-vlachica). Ca membru al\u00a0Academiei din Berlin\u00a0a corespondat cu Leibniz, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 stabileasc\u0103 principiile fond\u0103rii unei\u00a0Academii Ruse.\u00a0<\/p>\n

Dimitrie Cantemir a murit la data de 21 august 1723 \u00een Rusia.<\/p>\n

1860: A fost inaugurat\u0103, \u00een prezen\u021ba lui Alexandru Ioan Cuza, Universitatea din Ia\u0219i, cu patru facult\u0103\u021bi: Drept, Filosofie, \u0218tiin\u021be \u0219i Teologie.<\/p>\n

1802: \u00cen Rom\u00e2nia are loc, la ora 10:55, un cutremur cu o magnitudine de 7,9-8,2 grade pe scara Richter; s-a pr\u0103bu\u0219it Turnul Col\u021bea din Bucure\u0219ti, dar \u0219i Biserica Sf\u00e2ntul Nicolae din Pite\u0219ti.<\/p>\n

\t\t\t1802: Cutremur masiv \u00een Rom\u00e2nia, \u00een urma c\u0103ruia s-a pr\u0103bu\u0219it Turnul Col\u021bea<\/p>\n

\u201eCutremurul cel Mare\u201d, asa cum a fost denumit cutremurul din 26 octombrie 1802 a provocat numeroase victime \u0219i imense pagube materiale pe teritoriul Rom\u00e2niei \u0219i \u00een zonele transfrontaliere, potrivit\u00a0INFP.<\/a><\/p>\n

A fost resim\u0163it pe o suprafa\u0163\u0103 foarte mare (mai mult de 2 mil. km2), p\u00e2n\u0103 la Constantinopol, Kiev, Moscova, St. Petersburg, Var\u0219ovia, Varna \u0219i Vidin.<\/p>\n

Mi\u0219carea p\u0103m\u00e2ntului sem\u0103na cu cea a valurilor m\u0103rii, produc\u00e2ndu-se cr\u0103p\u0103turi\u00a0de unde ie\u015fea \u201eap\u0103 neagr\u0103 ca p\u0103cura\u201d. \u00cen urma cutremurului,\u00a0s-au pr\u0103bu\u0219it Turnul Col\u021bea din Bucure\u0219ti \u0219i Biserica Sf\u00e2ntul Nicolae din Pite\u0219ti.<\/p>\n

\t\t\t1901: S-a n\u0103scut istoricul Constantin C. Giurescu<\/p>\n

N\u0103scut pe 26 octombrie 1901, la Foc\u0219ani, Constantin C. Giurescu a fost un istoric rom\u00e2n, membru al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i profesor la Universitatea din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\t\t\t\"Constantin<\/p>\n

Constantin C. Giurescu\/FOTO: WIkipedia<\/p>\n

A urmat clasele primare \u0219i liceul la Bucure\u0219ti, dup\u0103 care a plecat \u00een Paris s\u0103-\u0219i continue studiile. \u00centre anii 1920-1926, acesta a fost\u00a0asistent al\u00a0Muzeului Na\u021bional de antichit\u0103\u021bi Bucure\u0219ti.<\/p>\n

La cap\u0103tul anilor ’30 a fost aderent al Dictaturii regale, de\u021bin\u00e2nd mai multe func\u021bii importante \u00een stat. A fondat \u0219i a condus Institutul de istorie na\u021bional\u0103 din 1941 p\u00e2n\u0103 \u00een 1948.<\/p>\n

\u00cen 1948 a fost \u00eenl\u0103turat din universitate, iar \u00eentre 1950 \u0219i 1955 a fost de\u021binut politic, \u00een \u00cenchisoarea Sighet. Reabilitat ulterior, a fost reprimit la facultate (1963) \u0219i \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103 (1974).<\/p>\n

Pe 13 noiembrie 1977, istoricul se stinge din via\u021b\u0103, la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\t\t\t1949: S-a n\u0103scut artista Corina Chiriac<\/p>\n

Corina Chiriac\u00a0s-a n\u0103scut la 26 octombrie 1949, la Bucure\u0219ti.\u00a0A studiat la \u0218coala de muzic\u0103 nr.1 din Bucure\u0219ti \u00een 1955, iar \u00eentre 1966-1972 la Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u0219i Cinematografic\u0103 la I.L. Caragiale, din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\t\t\t\"Corina<\/p>\n

Corina Chiriac\/FOTO: Click!<\/p>\n

Corina Chiariac se stabile\u0219te \u00een SUA \u00eentre 1989-1994, unde concerteaz\u0103 \u0219i frecventeaz\u0103 \u0219coli pentru reorientarea sa profesional\u0103, potrivit\u00a0RADOR<\/a>. \u00cen 1992, se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Virgil Anastasiu, om de afaceri rom\u00e2no-american, de care divor\u021beaz\u0103 patru ani mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

\u201e\u00cen Rom\u00e2nia, aveam bani, aveam succes, aveam 38 de ani \u0219i m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 m\u0103 \u00eengrop \u00een \u021bara mea. Nu credeam niciodat\u0103 c\u0103 va c\u0103dea Zidul Berlinului, credeam c\u0103 sistemul comunist va fi p\u00e2n\u0103 murmi noi\u201d, a spus artista despre plecarea \u00een SUA\u00a0\u00eentr-un interviu<\/a>.<\/p>\n

\u00cen 1995, aceasta reia activitatea de solist vocal la posturi tv \u0219i activeaz\u0103 ca produc\u0103tor de talk-show-uri, la emisiuni de pe TVR, Tele 7 abc, ProTV, \u0219i la posturi radio precum Radio Total \u0219i Radio Rom\u00e2nia Cultural. Dup\u0103 un mai bine de un deceniu de televiziune, marea artist\u0103 se retrage din domeniu, \u00een 2020.<\/p>\n

\t\t\t1979: A fost asasinat\u00a0Park Chung-Hee, pre\u0219edintele Coreei de Sud<\/p>\n

Park Chung-Hee, n\u0103scut pe 14 noiembrie 1917, \u00een Gumi, provincia North Gyeongsang, Coreea (ast\u0103zi \u00een Coreea de Sud)\u00a0a fost un general \u0219i politician sud-coreean, pre\u0219edinte al Republicii Coreea (Coreea de Sud) din 1963 p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 1979.<\/p>\n

\t\t\t\"Park<\/p>\n

Park Chung-Hee\/FOTO: Wikipedia<\/p>\n

Considerat pe scar\u0103 larg\u0103 drept cel mai influent lider sud-coreean al secolului al XX-lea, Park r\u0103m\u00e2ne o figur\u0103 profund controversat\u0103. <\/p>\n

Cei 18 ani de guvernare ai s\u0103i sunt str\u00e2ns asocia\u021bi cu \u201emiracolul de pe r\u00e2ul Han\u201d, transformarea Coreei de Sud dintr-o \u021bar\u0103 s\u0103rac\u0103 \u00eentr-una dintre cele mai avansate economii ale lumii, scrie Britanica.<\/p>\n

\u00cen octombrie 1979, Park a fost asasinat de un prieten vechi de-al s\u0103u, Kim Jae Kyu, \u0219eful Serviciului de Informa\u021bii Coreean (KCIA), dup\u0103 o \u00eent\u00e2lnire. <\/p>\n

De\u0219i evenimentele precise din cadrul acelei \u00eent\u00e2lniri \u0219i motiva\u021biile interne ale lui Kim Jae Kyu r\u0103m\u00e2n neclare, se crede c\u0103 Park \u00eel criticase pe Kim pentru incapacitatea de a suprima eficient protestele \u00eempotriva guvernului s\u0103u. Agitat de critic\u0103 \u0219i frustrat de insisten\u021ba lui Park ca KCIA s\u0103 reprime cumva protestele tot mai r\u0103sp\u00e2ndite, Kim l-a \u00eempu\u0219cat pe Park \u0219i pe bodyguardul s\u0103u, Cha Ji-Cheol.<\/p>\n

\t\t\t2007: A murit fotbalistul Nicolae Dobrin<\/p>\n

N\u0103scut la 26 august 1947, la Pite\u0219ti,\u00a0Nicolae Dobrin<\/a>, sau \u201eG\u00e2scanul\u201d cum era poreclit, r\u0103m\u00e2ne unul din cei mai aprecia\u021bi fotbali\u0219ti de c\u0103tre rom\u00e2ni.<\/p>\n

\t\t\t\"Nicolae<\/p>\n

Nicolae Dobrin\/FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n

A \u00eenceput s\u0103 joace \u00eenc\u0103 din 1959, p\u00e2n\u0103 \u00een 1980 la clubul FC Arge\u0219 Pite\u0219ti (Dinamo Pite\u0219ti p\u00e2n\u0103 \u00een 1968), c\u0103ruia i-a r\u0103mas fidel. De la 14 ani, datorit\u0103 talentului s\u0103u, a devenit cel mai t\u00e2n\u0103r fotbalist care a evoluat \u00een prima lig\u0103.<\/p>\n

A primit de trei ori titlul pentru cel mai bun fotbalist al anului, \u00een 1966, 1967 \u0219i 1971, a fost selectat de 48 de ori la echipa na\u021bional\u0103, cu \u0219ase goluri \u00eenscrise \u0219i are 409 prezen\u021be \u00een prima divizie.\u00a0\u00a0<\/p>\n

A participat \u00een 1970 la Cupa Mondial\u0103 de fotbal din Mexic \u0219i la Campionatul European din 1972. La Cupa Mondial\u0103 din Mexic nu a jucat niciun minut \u00een final\u0103, iar o alt\u0103 nereu\u0219it\u0103 a carierei a fost c\u00e2nd Real Madrid i-a refuzat un transfer. Transferul refuzat de club, dar dorit de Santiago Bernabeu, care a fost impresionat de golul rom\u00e2nului \u00eempotriva spaniolilor \u00een Liga Campionilor.<\/p>\n

De\u0219i s-a stins din via\u021b\u0103 la 26 octombrie 2007,\u00a0<\/a>la Pite\u0219ti, Dobrin r\u0103m\u00e2ne un model \u00een istoria fotbalului rom\u00e2nesc prin fidelitatea fa\u021b\u0103 de fotbal, demnitatea sa \u0219i pentru fair-play.\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pe 26 octombrie a avut loc \u201eCutremurul cel Mare\u201d, cu magnitudinea de 7,9\u20138,2 grade, care a dus la…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":28111,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[12695,10604,32,33,31,5247,36,37,27,74,9072,34,35,25,10237,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-28110","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-26-octombrie","9":"tag-asasinat","10":"tag-breaking-news","11":"tag-breakingnews","12":"tag-cele-mai-populare-subiecte","13":"tag-cutremur","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-international","18":"tag-istoria-zilei","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-news","22":"tag-nicolae-dobrin","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115439327298623940","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28110","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28110"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28110\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/28111"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28110"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28110"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28110"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}