![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/1788261730_273_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
31 August 2026, 17:24
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tC\u00e2nd vorbim despre energia regenerabil\u0103, aproape toate categoriile acesteia au problema intermiten\u0163ei, fiindu-le imposibil s\u0103 produc\u0103 energie 24 ore din 24, 7 zile din 7. Energia din surse solare e produs\u0103 doar \u00een orele zilei \u015fi depinde foarte mult \u015fi de condi\u0163iile meteo, \u015fi doar unele centrale cu concentrare solar\u0103 au stoc\u0103ri<\/a> termice pentru a produce par\u0163ial electricitate \u015fi noaptea din c\u0103ldura stocat\u0103. Energia eolian\u0103 depinde direct de condi\u0163iile de v\u00e2nt \u015fi poate avea perioade de zile \u00een \u015fir f\u0103r\u0103 produc\u0163ie. \u015ei p\u00e2n\u0103 \u015fi hidrocentralele, de\u015fi fac uz de un debit oarecum constant de ap\u0103, sunt de obicei calibrate s\u0103 poat\u0103 produce mai mult dec\u00e2t debitul permanent, pentru a putea interveni cu puteri mai mari \u00een orele de v\u00e2rf \u015fi a sta\u0163iona c\u00e2nd cererea e mai mic\u0103, foarte pu\u0163ine hidrocentrale av\u00e2nd toate turbinele conectate 24 ore din 24 la aceea\u015fi putere. Sigur, centralele de stocare cu baterii rezolv\u0103 par\u0163ial aceste intermiten\u0163e, dar exist\u0103 o surs\u0103 de energie regenerabil\u0103 care e deopotriv\u0103 cea mai abundent\u0103 \u015fi cea mai pu\u0163in explorat\u0103 \u2014 cea geotermal\u0103. Principiul de baz\u0103 al acesteia e simplu \u2014 s\u0103 se capteze c\u0103ldura din interiorul p\u0103m\u00e2ntului, tot mai mare pe m\u0103sur\u0103 ce se avanseaz\u0103 \u00een ad\u00e2ncime, \u015fi s\u0103 se transforme \u00een energia utilizabil\u0103 de care avem nevoie la suprafa\u0163\u0103. Doar c\u0103 energia geotermal\u0103 e \u015fi complex\u0103 \u00een a fi implementat\u0103, \u00eentruc\u00e2t pentru a ob\u0163ine mai mult\u0103 energie, e nevoie s\u0103 se foreze mai ad\u00e2nc, iar cu c\u00e2t mai ad\u00e2nc se foreaz\u0103, cu at\u00e2t mai dificil\u0103 \u015fi scump\u0103 devine construc\u0163ia. Ei bine, acum o echip\u0103 de ingineri din SUA, parte din startup-ul Quaise Energy, a primit 180 milioane de dolari pentru a construi prima central\u0103 geotermal\u0103 de mare ad\u00e2ncime din lume, folosind o tehnologie genial\u0103 care ar trebui s\u0103 u\u015fureze procesul.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tCei 180 milioane de dolari ob\u0163inu\u0163i acum reprezint\u0103 cea de-a doua serie de investi\u0163ii, seria B, dup\u0103 ce \u00een prima rund\u0103 s-au mai ob\u0163inut 100 milioane. Deci, finan\u0163area total\u0103 a proiectului a ajuns deja la 280 milioane de dolari. O sum\u0103 uria\u015f\u0103, care n-ar fi fost oferit\u0103 de investitori doar pentru o idee vag\u0103, ci doar pentru o tehnologie care poate schimba cu adev\u0103rat paradigma \u00een energia geotermal\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tProblema energiei geotermale este accesul la ad\u00e2ncime mare. For\u0103rile geotermale mai simple se fac la doar c\u00e2teva sute de metri ad\u00e2ncime \u015fi e cel mai logic s\u0103 se fac\u0103 acolo unde exist\u0103 ape fierbin\u0163i subterane, ca \u00een Islanda. Atunci munca de forare e moderat\u0103, iar temperaturile la care se ob\u0163ine acces sunt deja suficiente pentru a ap\u0103 cald\u0103 pentru \u00eenc\u0103lzire de locuin\u0163e au chiar c\u0103ldur\u0103 industrial\u0103 \u015fi produc\u0163ie de electricitate. \u00cens\u0103 pentru a ob\u0163ine acelea\u015fi temperaturi \u00een zone de roci obi\u015fnuite, trebuie s\u0103 se foreze mult mai ad\u00e2nc, iar forarea e scump\u0103, iar dup\u0103 asta \u015fi montarea unor circuite \u00een sondele forate reprezint\u0103 o sarcin\u0103 poate \u015fi mai complex\u0103 de at\u00e2t.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen scoar\u0163\u0103 normal\u0103, la 1 km ad\u00e2ncime se va ajunge la vreo 50\u00b0C, la 2 km \u2014 p\u00e2n\u0103 la 60-85\u00b0C \u015fi abia pe 3 km exist\u0103 \u015fanse s\u0103 se treac\u0103 la 90-120\u00b0C, dar nu \u00een toate regiunile planetei. Chiar \u015fi la 5 km ad\u00e2ncime, intervalul de temperaturi poate fi cuprins \u00eentre 85\u00b0C \u015fi 190\u00b0C. Doar pe la 10 km exist\u0103 deja un interval garantat cuprins \u00eentre 160\u00b0C \u015fi 350\u00b0C.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen scoar\u0163\u0103 geotermal\u0103 mai favorabil\u0103, la 1 km ad\u00e2ncime pot exista deja 60-120\u00b0C, la 2 km pot fi 90-200\u00b0C, iar la 3 km se ajunge la 120-280\u00b0C. La 5 km se poate ajunge la 250-400\u00b0C, iar la 10 km se ajunge \u015fi p\u00e2n\u0103 la 350-600\u00b0C. \u015ei doar \u00een zonele vulcanice excep\u0163ionale se pot atinge 100-200\u00b0C la 1 km \u015fi 200-350\u00b0C la 2 km.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tEchipa de ingineri despre care vorbim azi \u00ee\u015fi are originea \u00een cercet\u0103rile studen\u0163e\u015fti din laboratoarele MIT, cu simul\u0103ri \u015fi perfec\u0163ion\u0103ri avansate a ceea ce e cuno\u015ftea despre energia geotermal\u0103. Echipa a ales statul american Oregon pentru construc\u0163ia centralei geotermale, pentru c\u0103 acolo regiunea e una foarte favorabil\u0103 energiei geotermale, cu temperaturi care cresc cu aproximativ 100\u00b0C cu fiecare 1 km ad\u00e2ncime.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tEi au \u00een\u0163eles c\u0103 pentru a oferi un randament industrial mare, la nivelul unor centrale termice sau nucleare, au nevoie s\u0103 foreze foarte ad\u00e2nci, preferabil la 4-5 km, unde s-ar putea ob\u0163ine acces la temperaturi de 300\u00b0C \u015fi mai mult. Or, dac\u0103 o sond\u0103 geotermal\u0103 porne\u015fte din ad\u00e2ncuri cu o asemenea temperatur\u0103, ea va produce \u00een final de 5-10 mai mult\u0103 electricitate dec\u00e2t o sond\u0103 care ajunge la doar pu\u0163in peste 100-120\u00b0C.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tMarea piedic\u0103 \u00een randamentul economic era forarea la mai mult de 2-3 km. P\u00e2n\u0103 la 3 km, forarea mecanic\u0103 poat\u0103 fi f\u0103cut\u0103 \u00een mod obi\u015fnuit, cu costuri relativ predictibile. Dar la ad\u00e2ncime mai mare, de multe ori apar roci super dure, care sunt imposibil de forat \u00een mod similar \u015fi genereaz\u0103 uzuri \u015fi defec\u0163iuni frecvente ale capului sonde, cu pauze lungi pentru schimbarea lui.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tTehnologia genial\u0103, care va fi folosit\u0103 de echipa de ingineri de la Quaise vine din cercet\u0103rile de fuziune nuclear\u0103. Primii 3 km de sond\u0103 vor fi executa\u0163i mecanic, \u00een mod tradi\u0163ional. Mai departe, \u00eens\u0103, se va folosi un burghiu cu forare bazat\u0103 pe microunde milimetrice.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tBurghiul va avea integrat \u00een el un girotron de mare putere, care canalizeaz\u0103 la v\u00e2rful s\u0103u undele microunde cu o putere uria\u015f\u0103, generate la suprafa\u0163\u0103 \u015fi transmise prin interiorul sondei. Aceast\u0103 tehnologie e folosit\u0103 \u00een cercet\u0103rile de fuziune nuclear\u0103 pentru a genera plasma \u015fi a \u00eenc\u0103lzi reactoarele, iar aici rolul ei va fi efectiv s\u0103 topeasc\u0103 roca din fa\u0163a sa. Astfel, burghiul nu va mai miza doar pe for\u0163\u0103 mecanic\u0103, pentru a eroda roca, ci o va topi \u015fi pulveriza, roaderea mecanic\u0103 av\u00e2nd doar rolul de a \u00eendep\u0103rta mecanic roca topit\u0103 \u015fi a o aspira prin interiorul sondei, transport\u00e2nd-o la suprafa\u0163\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAceast\u0103 tehnologie va fi cea care va permite avansarea for\u0103rii cu un ritm mult mai predictibil, la costuri absolut clare, ceea ce reduce considerabil costurile \u015fi complica\u0163iile de a fora la mare ad\u00e2ncime. Inginerii vor ca noua lor central\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la peste 5 km ad\u00e2ncime prin aceast\u0103 tehnologie, devenind astfel prima central\u0103 geotermal\u0103 de mare ad\u00e2ncime din lume func\u0163ional\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tOdat\u0103 ce va fora sondele de tur \u015fi de retur, echipa de ingineri va ajunge la temperaturi cuprinse p\u00e2n\u0103 la 400\u00b0C \u00een acea regiune din Oregon. Lichidul care va prelua efectiv c\u0103ldura din ad\u00e2ncuri va fi apa, care va intra rece \u00een p\u0103m\u00e2nt, se va \u00eenc\u0103lzi u\u015for pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenainteaz\u0103, apoi la ad\u00e2ncime maxim\u0103 va fi injectat\u0103 prin multiple fisuri de roci, fiind captat\u0103 de cealalt\u0103 parte. Aceste fisuri vor fi formate de ingineri sunt forma unor canale de tranzit mai eficient al apei pentru a prelua c\u0103ldura, dup\u0103 principiul unui radiator. Iar presiunea mare va men\u0163ine apa sub form\u0103 de lichid \u015fi o va \u00eempinge la suprafa\u0163\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen total, centrala e proiectat\u0103 s\u0103 aib\u0103 6 sonde \u0097 2 de injec\u0163ie ape \u00een subteran \u015fi 4 de retur spre suprafa\u0163\u0103. Aceste sonde de retur sunt mai \u00eenguste \u015fi se \u00eengusteaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce se apropie de nivelul superior, pentru a p\u0103stra o presiune mai mare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tC\u00e2nd ajunge la suprafa\u0163\u0103, apa \u00eenc\u0103 are sute de grade Celsius, fiind men\u0163inut\u0103 sub form\u0103 lichid\u0103 de presiune, iar ea ajunge apoi \u00eentr-un schimb\u0103tor de c\u0103ldur\u0103 uria\u015f \u00een interiorul centralei de la suprafa\u0163\u0103, care transfer\u0103 c\u0103ldur\u0103 unui circuit intern al centrale, ce folose\u015fte ciclopentan drept refrigerent.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tCiclopentanul a fost ales pentru calit\u0103\u0163ile sale termodinamice cu randament mai mare, iar el ajunge s\u0103 propulseze o turbin\u0103 cu abur. Ciclopentanul are un punct de fierbere de -49\u00b0C, deci capacitatea lui de a propulsa o turbin\u0103 cu abur va fi excep\u0163ional de bun\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, inginerii au ales \u00een mod deliberat s\u0103 nu trimit\u0103 aburul venit din ad\u00e2ncuri \u00een turbina cu abur, pentru a o feri pe aceasta din urm\u0103 de ac\u0163iuni corozive \u015fi impurit\u0103\u0163i. Ba chiar \u015fi \u00een interiorul schimb\u0103torului de c\u0103ldur\u0103 se va men\u0163ine constat peste 100\u00b0C, pentru a nu exista depuneri \u00een interior. Iar apa geotermal\u0103 va fi controlat\u0103 \u015fi echilibrat\u0103 chimic \u00een permanen\u0163\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen etapa ini\u0163ial\u0103 a centralei, numit\u0103 Project Obsidian, vor fi dou\u0103 circuite care vor \u00eensuma o produc\u0163ie electric\u0103 de 50 MW putere la noua central\u0103. \u00cen faza 2, \u00eens\u0103, cea care e deja aprobat\u0103 din start \u015fi se va munci \u015fi pentru construc\u0163ia ei, produc\u0163ia va fi de 250 MW. Ulterior \u00een aceea\u015fi loca\u0163ie se vor fora noi sonde, ceva mai ad\u00e2nci, \u015fi s vor instala noi circuite \u015fi turbine, iar produc\u0163ia total\u0103 a centralei va atinge 1 GW, deci echivalentul unei centrale cu reactoare nucleare moderne. Iar marele punct de atrac\u0163ie e c\u0103 energia geotermal\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 intermiten\u0163e, deci centrala la livra 1 GW putere 24 ore din 24, 7 zile din 7.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tA\u015fadar, ace\u015fti ingineri au perfec\u0163ionat periculos fiecare component\u0103 a unui sistem geotermal, elimin\u00e2nd punctual toate riscurile \u015fi punctele de uzur\u0103 \u015fi perfec\u0163ion\u00e2nd metoda de forare pentru a putea ajunge \u00een ad\u00e2ncuri cu costuri moderate. Totodat\u0103, temperaturile la care ajung ei le permit s\u0103 foloseasc\u0103 turbine cu abur actuale, cu tehnologie matur\u0103, verificat\u0103 \u015fi predictibil\u0103 \u00een costuri. Iar asta face ca tot proiectul s\u0103 aib\u0103 costuri decente \u015fi predictibilitate. Noua central\u0103 ar trebui s\u0103 fie gata \u00een 2030 la o putere ini\u0163ial\u0103 de 50 MW, cu trecerea la 250 MW \u00een urm\u0103torii 1-2 ani, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2035-2036 am putea estima \u015fi o atingere a scopului m\u0103re\u0163 de 1 GW. Pentru faza de 1 GW, \u00eens\u0103, vor fi nevoie de noi investi\u0163ii, care vor veni cu siguran\u0163\u0103 dac\u0103 fazele ini\u0163iale vor confirma viabilitatea.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/1788261731_716_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/1788261732_651_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/1788261733_117_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n