{"id":286139,"date":"2026-09-03T07:53:08","date_gmt":"2026-09-03T07:53:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/286139\/"},"modified":"2026-09-03T07:53:08","modified_gmt":"2026-09-03T07:53:08","slug":"vor-fora-aproape-5-km-in-pamant-dupa-roci-de-peste-300c-pentru-energie-24-de-ore-din-24-proiectul-a-atras-280-000-000-de-dolari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/286139\/","title":{"rendered":"Vor fora aproape 5 km \u00een P\u0103m\u00e2nt dup\u0103 roci de peste 300\u00b0C pentru energie 24 de ore din 24. Proiectul a atras 280.000.000 de dolari"},"content":{"rendered":"\n

O echip\u0103 de ingineri din SUA lucreaz\u0103 la un proiect care ar putea schimba radical felul \u00een care este produs\u0103 energia geotermal\u0103. \u00cen Oregon se construie\u0219te Project Obsidian, prezentat\u0103 de dezvoltatorul Quaise Energy drept prima central\u0103 comercial\u0103 din lume care va folosi c\u0103ldura rocilor \u201esuperfierbin\u021bi\u201d, de peste 300\u00b0C. Pentru a ajunge la ele, sondele vor cobor\u00ee p\u00e2n\u0103 la aproape 5 kilometri sub p\u0103m\u00e2nt, iar energia ar putea fi produs\u0103 permanent, indiferent dac\u0103 este zi, noapte, v\u00e2nt sau ploaie. Compania tocmai a atras \u00eenc\u0103 180 de milioane de dolari, ceea ce ridic\u0103 finan\u021barea total\u0103 ob\u021binut\u0103 p\u00e2n\u0103 acum la 280.000.000 de dolari, noteaz\u0103 PiataAuto.md.<\/a><\/p>\n

Aproape 5 kilometri p\u00e2n\u0103 la roci de peste 300\u00b0C<\/p>\n

Proiectul este dezvoltat \u00een centrul statului Oregon, \u00een apropierea Newberry National Volcanic Monument, o zon\u0103 aleas\u0103 tocmai pentru temperaturile foarte mari existente la ad\u00e2ncime. Aici se afl\u0103 una dintre cifrele spectaculoase ale proiectului.<\/p>\n

Studiile realizate pentru Project Obsidian<\/a> indic\u0103 un gradient geotermal de aproximativ 100\u00b0C pentru fiecare kilometru cobor\u00e2t \u00een subteran. Inginerii inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la ad\u00e2ncimi cuprinse \u00eentre aproximativ 4,3 \u0219i 4,9 kilometri, unde vor fi create dou\u0103 rezervoare geotermale. Temperaturile medii urm\u0103rite sunt de aproximativ 315\u00b0C \u0219i 365\u00b0C.<\/p>\n

La asemenea temperaturi, energia disponibil\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 sond\u0103 cre\u0219te enorm. Quaise sus\u021bine c\u0103 rocile aflate \u00eentre 300\u00b0C \u0219i 500\u00b0C pot permite ob\u021binerea unei cantit\u0103\u021bi de energie mult mai mari dec\u00e2t \u00een centralele geotermale conven\u021bionale. Miza este s\u0103 transforme energia geotermal\u0103<\/a> \u00eentr-o surs\u0103 capabil\u0103 s\u0103 livreze electricitate la scar\u0103 industrial\u0103, f\u0103r\u0103 intermiten\u021bele energiei solare sau eoliene.<\/p>\n

Tehnologia de foraj vine din cercetarea pentru fuziune nuclear\u0103<\/p>\n

Cel mai dificil lucru nu este \u00eens\u0103 s\u0103 folose\u0219ti c\u0103ldura din subteran, ci s\u0103 ajungi suficient de ad\u00e2nc. Forajul mecanic tradi\u021bional devine tot mai dificil pe m\u0103sur\u0103 ce sondele \u00eent\u00e2lnesc roci foarte dure \u0219i temperaturi extreme. Burghiele se uzeaz\u0103, opera\u021biunile \u00eencetinesc, iar costurile cresc.<\/p>\n

Quaise dezvolt\u0103 pentru aceast\u0103 problem\u0103 o tehnologie neobi\u0219nuit\u0103, anume forajul cu unde milimetrice de mare putere. Sistemul utilizeaz\u0103 un girotron, un dispozitiv cunoscut inclusiv din cercetarea pentru fuziune nuclear\u0103. \u00cen loc s\u0103 depind\u0103 exclusiv de un burghiu care zdrobe\u0219te mecanic roca, undele de mare putere \u00eenc\u0103lzesc roca \u0219i o ablateaz\u0103 f\u0103r\u0103 contact direct. Compania vrea s\u0103 combine tehnologia clasic\u0103 de foraj, eficient\u0103 \u00een straturile mai apropiate de suprafa\u021b\u0103, cu acest sistem atunci c\u00e2nd rocile devin prea dure \u0219i prea fierbin\u021bi. Proiectul Obsidian ar urma s\u0103 fie \u0219i prima utilizare comercial\u0103 a forajului cu unde milimetrice \u00eentr-o central\u0103 geotermal\u0103.<\/p>\n

\u0218ase sonde ar putea produce 50 MW de electricitate<\/p>\n

Prima faz\u0103 a proiectului nu va avea nevoie de zeci sau sute de sonde. Planul tehnic prezentat la Stanford Geothermal Workshop prevede dou\u0103 rezervoare subterane, fiecare conectat la o sond\u0103 de injec\u021bie \u0219i dou\u0103 sonde prin care fluidul \u00eenc\u0103lzit revine la suprafa\u021b\u0103. \u00cen total vor exista \u0219ase sonde active.<\/p>\n

Apa va fi introdus\u0103 \u00een subteran \u0219i va circula prin roca extrem de fierbinte, de unde va prelua c\u0103ldura. Fluidul rezultat va reveni apoi la suprafa\u021b\u0103, unde energia termic\u0103 va fi transformat\u0103 \u00een electricitate. Calculele inginerilor indic\u0103 un poten\u021bial de cel pu\u021bin 50 MW net \u00een prima etap\u0103.<\/p>\n

\n

Quaise Energy is developing technology to drill up to 20 kilometers deep to unlock geothermal energy from the Earth\u2019s extreme heat.<\/p>\n

Its system uses powerful millimeter waves to vaporize rock instead of grinding through it.<\/p>\n

Project Obsidian in Central Oregon aims to demonstrate\u2026 pic.twitter.com\/xxCPufzYrf<\/a><\/p>\n

\u2014 Space and Technology (@spaceandtech_) August 18, 2026<\/a><\/p><\/blockquote>\n

Iar aici apare marele avantaj al geotermalului: sursa de c\u0103ldur\u0103 nu dispare noaptea \u0219i nu depinde de v\u00e2nt, iar centrala este proiectat\u0103 pentru a putea furniza electricitate 24 de ore din 24, \u0219apte zile din \u0219apte.<\/p>\n

De la 50 MW la peste 1 GW<\/p>\n

Inginerii nu vor s\u0103 se opreasc\u0103 la prima central\u0103 de 50 MW, iar proiectul Obsidian este g\u00e2ndit \u00een trei etape. Prima \u021binte\u0219te 50 MW, iar compania sper\u0103 ca produc\u021bia comercial\u0103 s\u0103 poat\u0103 \u00eencepe \u00eenc\u0103 din 2030, a doua etap\u0103 ar urma s\u0103 ridice puterea la 250 MW, iar \u021binta final\u0103 este \u00eens\u0103 mult mai mare, de peste 1 GW, adic\u0103 o putere comparabil\u0103 cu cea furnizat\u0103 de un reactor nuclear de mari dimensiuni.<\/p>\n

\"Foto\" <\/a> <\/p>\n

Foto Libertatea <\/p>\n

Atingerea acestei capacit\u0103\u021bi nu este \u00eens\u0103 garantat\u0103 \u00een acest moment. Primele foraje trebuie s\u0103 confirme condi\u021biile geologice, temperaturile \u0219i performan\u021bele estimate, iar etapele ulterioare vor necesita noi investi\u021bii.<\/p>\n

Quaise a primit finan\u021b\u0103ri totale de 280.000.000 de dolari<\/p>\n

Proiectul a primit un impuls financiar major la finalul lunii august. Quaise Energy a anun\u021bat o rund\u0103 de finan\u021bare Series B de 180 de milioane de dolari, din care 35 de milioane au venit de la Nabors Industries, unul dintre cei mai mari contractori mondiali de foraj terestru. Odat\u0103 cu aceast\u0103 rund\u0103, finan\u021barea total\u0103 atras\u0103 de companie a ajuns la 280 de milioane de dolari.<\/p>\n

Fondurile vor fi folosite at\u00e2t pentru Project Obsidian, c\u00e2t \u0219i pentru perfec\u021bionarea sistemului de foraj cu unde milimetrice. Nabors va contribui \u0219i cu echipamente, \u0219i cu experien\u021b\u0103 \u00een opera\u021biunile de foraj.<\/p>\n

Dac\u0103 func\u021bioneaz\u0103, tehnologia ar putea duce geotermalul \u00een zone unde ast\u0103zi nu este posibil<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 acum, centralele geotermale sunt avantajate \u00een special \u00een locurile unde c\u0103ldura P\u0103m\u00e2ntului se afl\u0103 relativ aproape de suprafa\u021b\u0103. Quaise \u00eencearc\u0103 s\u0103 elimine tocmai aceast\u0103 limitare. Dac\u0103 tehnologia permite foraje mai ad\u00e2nci \u0219i mai ieftine, rocile suficient de fierbin\u021bi ar putea deveni accesibile \u00een mult mai multe regiuni ale lumii, nu doar \u00een zonele geotermale excep\u021bionale.<\/p>\n

Compania afirm\u0103 c\u0103 obiectivul s\u0103u este s\u0103 transforme energia geotermal\u0103 \u00eentr-o surs\u0103 de electricitate de ordinul gigawa\u021bilor, capabil\u0103 s\u0103 func\u021bioneze permanent \u0219i f\u0103r\u0103 combustibil, iar Obsidian va fi primul test comercial major al acestei idei. Dac\u0103 proiectul va func\u021biona a\u0219a cum indic\u0103 modelele, sub p\u0103m\u00e2nt s-ar putea afla una dintre cele mai mari surse de energie continu\u0103 \u00eenc\u0103 insuficient exploatate de omenire.<\/p>\n