{"id":287473,"date":"2026-09-04T06:33:08","date_gmt":"2026-09-04T06:33:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/287473\/"},"modified":"2026-09-04T06:33:08","modified_gmt":"2026-09-04T06:33:08","slug":"lumea-intra-intr-o-era-a-dobanzilor-ridicate-guvernele-companiile-si-consumatorii-cu-venituri-mici-vor-plati-cel-mai-mare-pret","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/287473\/","title":{"rendered":"Lumea intr\u0103 \u00eentr-o er\u0103 a dob\u00e2nzilor ridicate. Guvernele, companiile \u015fi consumatorii cu venituri mici vor pl\u0103ti cel mai mare pre\u0163"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Cre\u015fterea puternic\u0103 a randamentelor obliga\u0163iunilor la nivel global \u00eempinge \u00een sus costurile de finan\u0163are \u015fi oblig\u0103 guvernele, companiile \u015fi consumatorii s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru posibilitatea ca perioada credit\u0103rii scumpe s\u0103 dureze ani de zile, potrivit CNBC.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Randamentele obliga\u0163iunilor au ajuns \u00een ultimele zile la maxime multianuale. Titlurile germane pe 10 ani au atins cel mai ridicat nivel din 2011, randamentele japoneze cu aceea\u015fi maturitate se men\u0163in peste 3%, cele americane au urcat la maximul din noiembrie 2023, iar obliga\u0163iunile britanice au atins cel mai ridicat nivel de dup\u0103 2008.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Presiunile sunt alimentate de emisiunile masive de datorie public\u0103, cre\u015fterea pre\u0163ului petrolului, care a reaprins temerile privind infla\u0163ia, \u015fi perspectiva ca b\u0103ncile centrale s\u0103 men\u0163in\u0103 politica monetar\u0103 restrictiv\u0103 pentru mai mult timp.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eAceasta este continuarea unei tendin\u0163e pe termen mediu care va persista mul\u0163i ani\u201d, a declarat Robin Brooks, cercet\u0103tor senior la Brookings Institution.<\/p>\n<p>Guvernele se confrunt\u0103 cu facturi tot mai mari pentru dob\u00e2nzi<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Statele sunt printre cele mai expuse la cre\u015fterea randamentelor. Datoriile publice sunt deja ridicate \u00een numeroase economii, iar refinan\u0163area obliga\u0163iunilor ajunse la scaden\u0163\u0103 la dob\u00e2nzi mai mari va majora treptat costurile \u015fi va pune presiune pe bugete.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eCele mai vulnerabile state sunt cele care combin\u0103 deficite fiscale mari, datorii ridicate \u015fi dependen\u0163\u0103 de capitalul extern. Fran\u0163a iese \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een r\u00e2ndul pie\u0163elor dezvoltate\u201d, a declarat Masahiko Loo, strateg senior pentru venit fix la State Street Investment Management.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen economiile emergente, \u0163\u0103rile cu deficite bugetare \u015fi externe simultane sunt deosebit de vulnerabile.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Japonia ilustreaz\u0103 amploarea problemei. Datoria guvernamental\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte 200% din PIB, iar serviciul datoriei este estimat s\u0103 reprezinte peste 25% din cheltuielile guvernamentale \u00een anul fiscal 2026.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eCu c\u00e2t randamentele cresc mai mult, cu at\u00e2t traiectoria fiscal\u0103 pe termen lung devine mai inconfortabil\u0103 pentru multe \u0163\u0103ri\u201d, au ar\u0103tat anali\u015ftii Deutsche Bank.<\/p>\n<p>Companiile \u00eendatorate, printre cele mai vulnerabile<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cre\u015fterea dob\u00e2nzilor va afecta \u015fi companiile care trebuie s\u0103-\u015fi refinan\u0163eze datoriile sau s\u0103 ob\u0163in\u0103 capital pentru investi\u0163ii. Cele cu datorii mari, bilan\u0163uri mai slabe sau \u00eemprumuturi cu dob\u00e2nd\u0103 variabil\u0103 sunt cele mai expuse.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Companiile cu capitalizare mic\u0103 tind s\u0103 de\u0163in\u0103 mai multe datorii cu dob\u00e2nd\u0103 variabil\u0103 dec\u00e2t marile corpora\u0163ii, astfel c\u0103 cheltuielile lor cu dob\u00e2nzile pot cre\u015fte rapid.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Printre sectoarele vulnerabile se num\u0103r\u0103 imobiliarele comerciale, companiile sus\u0163inute de fonduri de private equity, portofoliile de creditare direct\u0103 \u015fi firmele de software de calitate mai redus\u0103, multe dintre acestea fiind finan\u0163ate \u00een perioada \u00een care capitalul era abundent \u015fi ieftin.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Boom-ul investi\u0163iilor \u00een inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 adaug\u0103 o nou\u0103 presiune. Companiile tehnologice emit volume uria\u015fe de datorie pentru construirea centrelor de date \u015fi a infrastructurii asociate, concur\u00e2nd cu guvernele \u015fi alte companii pentru capitalul investitorilor.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dob\u00e2nzile mai mari pot face unele proiecte, inclusiv fabrici, centre de date sau achizi\u0163ii, mai pu\u0163in viabile din punct de vedere economic.<\/p>\n<p>Consumatorii cu venituri mici vor resim\u0163i cel mai puternic efectele<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Randamentele ridicate ale obliga\u0163iunilor pe termen lung se transmit c\u0103tre creditele ipotecare, \u00eemprumuturile auto \u015fi alte forme de creditare a popula\u0163iei, \u00eens\u0103 efectele vor fi distribuite inegal.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Consumatorii cu venituri mici sunt cei mai vulnerabili, deoarece o parte mai mare din salariile lor este destinat\u0103 ratelor \u015fi bunurilor esen\u0163iale. Gospod\u0103riile mai bogate pot beneficia, \u00een schimb, de randamente mai mari ale economiilor \u015fi pot absorbi mai u\u015for cre\u015fterea ratelor.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Efectele ar putea ap\u0103rea treptat, pe m\u0103sur\u0103 ce creditele cu dob\u00e2nd\u0103 fix\u0103 ajung la scaden\u0163\u0103 \u015fi trebuie refinan\u0163ate. Dac\u0103 presiunea asupra gospod\u0103riilor cu venituri mici determin\u0103 reducerea consumului, consecin\u0163ele s-ar putea extinde \u00een economie.<\/p>\n<p>Ac\u0163iunile intr\u0103 \u015fi ele sub presiune, obliga\u0163iunile devin mai atractive<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pie\u0163ele bursiere au rezistat p\u00e2n\u0103 acum cre\u015fterii randamentelor, sus\u0163inute de rezultatele companiilor \u015fi de optimismul privind c\u00e2\u015ftigurile de productivitate generate de inteligen\u0163a artificial\u0103.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dob\u00e2nzile mai mari fac \u00eens\u0103 obliga\u0163iunile guvernamentale, considerate mai sigure, mai atractive \u00een raport cu ac\u0163iunile \u015fi reduc valoarea actual\u0103 atribuit\u0103 profiturilor viitoare ale companiilor.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eLa un moment dat, randamentele mai mari devin dureroase pentru ac\u0163iuni\u201d, a declarat Natalia Lojevsky, director general la CIFC Asset Management.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pentru cump\u0103r\u0103torii de obliga\u0163iuni noi, randamentele ridicate ofer\u0103 \u00eens\u0103 o protec\u0163ie mai mare prin veniturile ob\u0163inute din cupoane.<\/p>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Deutsche Bank estimeaz\u0103 c\u0103 randamentul titlurilor americane de Trezorerie pe 10 ani ar putea urca p\u00e2n\u0103 la aproximativ 5,5% \u00een urm\u0103torul an, \u00eenainte ca pierderea de capital provocat\u0103 de sc\u0103derea pre\u0163ului obliga\u0163iunilor s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 veniturile din cupoane. Pe un orizont de doi ani, randamentul ar trebui s\u0103 ajung\u0103 la aproximativ 6,4% pentru ca randamentul total nominal al investi\u0163iei s\u0103 devin\u0103 negativ.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Cre\u015fterea puternic\u0103 a randamentelor obliga\u0163iunilor la nivel global \u00eempinge \u00een sus costurile de finan\u0163are \u015fi oblig\u0103 guvernele, companiile&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":287474,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[97,96,41,40,38,39],"class_list":["post-287473","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-afaceri","tag-business","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117211379090143903","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/287473","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=287473"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/287473\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/287474"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=287473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=287473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=287473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}