Scumpirea gazelor \u0219i a petrolului de anul acesta a declan\u0219at o nou\u0103 und\u0103 de \u0219oc pe pie\u021bele datoriilor publice, unde investitorii cer dob\u00e2nzi tot mai mari pentru a finan\u021ba guvernele. Peste tot, randamentele obliga\u021biunilor au urcat, fie c\u0103 vorbim de SUA, Germania, Fran\u021ba, Marea Britanie sau Japonia, la niveluri care nu au mai fost atinse de ani sau chiar decenii, \u00een timp ce Rom\u00e2nia se \u00eemprumut\u0103 deja cu peste 7% \u00een lei pe zece ani. Saltul ar putea fi considerat mai pu\u021bin violent fa\u021b\u0103 de cum s-au pr\u0103bu\u0219it pie\u021bele obliga\u021biunilor \u00een 2022 dup\u0103 izbucnirea r\u0103zboiului \u00een Ucraina \u0219i prima criz\u0103 energetic\u0103 a deceniului, dar \u00eentre timp, toate \u021b\u0103rile afectate atunci au acumulat datorii din care acum le va fi mult mai greu s\u0103-\u0219i revin\u0103 iar sumele care trebuie refinan\u021bate au ajuns la niveluri record.<\/p>\n
Criza de dup\u0103 criz\u0103<\/p>\n
Pentru Rom\u00e2nia, necesarul brut de finan\u021bare din 2026 este estimat la 275-285 de miliarde de lei, datoria public\u0103 a dep\u0103\u0219it 60% din PIB<\/a>, iar infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne cea mai ridicat\u0103 din Uniunea European\u0103. BNR<\/a> este astfel \u00eempins\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 dob\u00e2nda-cheie la 6,5%, \u00een timp ce Banca Central\u0103 European\u0103 se preg\u0103te\u0219te pentru noi major\u0103ri. Deocamdat\u0103, scenariul central pentru iarna 2026 se plaseaz\u0103 \u00een jurul unei perioade prelungite de dob\u00e2nzi ridicate cuplate cu un risc din ce \u00een ce mai sever este c\u0103 criza<\/a> energetic\u0103 prelungit\u0103 s\u0103 oblige b\u0103ncile centrale s\u0103 pun\u0103 \u0219i mai mult\u0103 presiune pe politica monetar\u0103, iar statele vulnerabile s\u0103 suporte simultan costuri energetice, economice \u0219i bugetare mai mari. Printre acestea, categoric ne afl\u0103m \u0219i noi.<\/p>\n Gazul de peste 70 de euro \u0219i petrolul de aproape 100 de dolari au schimbat din nou calculele pie\u021belor<\/p>\n Pre\u021bul gazului european TTF a cobor\u00e2t u\u0219or la aproximativ 71 de euro\/MWh pe 4 septembrie, dup\u0103 ce trecuse de 75 de euro, de\u0219i putem spune c\u0103 este \u00eenc\u0103 la un pre\u021b cu peste 35% mai mare dec\u00e2t cu o lun\u0103 \u00eenainte \u0219i de peste dou\u0103 ori mai ridicat dec\u00e2t \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025. Petrolul Brent s-a apropiat la r\u00e2ndul s\u0103u de 97 de dolari pe baril, dup\u0103 ce r\u0103zboiul lui Trump \u0219i al Israelului \u00een Orientul Mijlociu a luat un nou av\u00e2nt, iar temerile privind circula\u021bia petrolului \u0219i a gazului natural lichefiat prin Str\u00e2mtoarea Ormuz s-au exacerbat din nou.<\/p>\n Acesta este contextul \u00een care rezervele de gaz ale Uniunii Europene se aflau la \u00eenceputul lunii septembrie la numai 65,6% din capacitate, cel mai redus nivel \u00eenregistrat pentru aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een cei 15 ani pentru care exist\u0103 date comparabile \u0219i mult sub nivelul de aproximativ 83% atins la 1 octombrie 2025. Depozitele asigur\u0103, \u00een mod obi\u0219nuit, aproximativ o treime din consumul european pe timpul iernii, astfel \u00eenc\u00e2t gradul redus de umplere nu anun\u021b\u0103 automat o penurie, dar amplific\u0103 sensibilitatea pie\u021bei la un episod de frig, la o produc\u021bie eolian\u0103 slab\u0103 sau la \u00eentreruperea unor livr\u0103ri de gaz natural lichefiat, au relatat pe 3 septembrie anali\u0219tii Financial Times<\/a>.<\/p>\n \u00cen aceea\u0219i zi, Comisia European\u0103 a apreciat<\/a>, dup\u0103 reuniunea Grupului de coordonare pentru gaze, c\u0103 sistemul european este \u00eenc\u0103 suficient de rezilient \u0219i c\u0103 nu exist\u0103 un risc imediat pentru siguran\u021ba aprovizion\u0103rii, dar cifrele comunicate de Comisie \u0219i asigur\u0103rile oferite spun mai degrab\u0103 mai multe despre capacitatea fizic\u0103 a Europei de a trece iarna dec\u00e2t despre pre\u021bul la care va cump\u0103ra energia necesar\u0103. Practic nu este o garan\u021bie c\u0103 facturile nu vor exploda la iarn\u0103 \u0219i c\u0103 pre\u021burile la pomp\u0103 nu vor suferi scumpiri greu de suportat, toate acestea exacerb\u00e2nd riscuri infla\u021bioniste care deja persist\u0103 \u00een majoritatea blocului comunitar.<\/p>\n Toate aceste date se leag\u0103 de datoria public\u0103 prin faptul c\u0103 energia mai scump\u0103 intr\u0103 \u00een pre\u021burile transportului, produc\u021biei, alimentelor \u0219i serviciilor, practic se reflect\u0103 \u00een toate sectoarele unei economii, iar investitorii anticipeaz\u0103 c\u0103 infla\u021bia va cobor\u00ee mai greu. B\u0103ncile centrale cap\u0103t\u0103 mai pu\u021bin spa\u021biu pentru reducerea dob\u00e2nzilor \u0219i, \u00een scenariul unui \u0219oc suficient de puternic, pot fi obligate s\u0103 le majoreze. Investitorul care \u00eemprumut\u0103 un stat pe zece sau 30 de ani va cere atunci o remunera\u021bie mai mare pentru riscul ca infla\u021bia s\u0103-i erodeze c\u00e2\u0219tigul.<\/p>\n De ce scade pre\u021bul obliga\u021biunii atunci c\u00e2nd dob\u00e2nda statului cre\u0219te. Randamentele au ajuns la maximele ultimelor decenii, de la Londra la Tokyo<\/p>\n De la bun \u00eenceput trebuie s\u0103 \u021binem cont c\u0103 o obliga\u021biune de stat reprezint\u0103 un \u00eemprumut acordat guvernului, a\u0219a cum la noi \u00een \u021bar\u0103 rom\u00e2nii au m\u00e2n\u0103 liber\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 \u00een titluri de stat Tezaur sau Fidelis. Statul prime\u0219te banii, pl\u0103te\u0219te periodic o dob\u00e2nd\u0103 \u0219i restituie suma la scaden\u021b\u0103, iar dup\u0103 emitere, obliga\u021biunea poate fi v\u00e2ndut\u0103 mai departe, pre\u021bul ei fluctu\u00e2nd adesea chiar \u0219i zilnic.<\/p>\n De exemplu, dac\u0103 un titlu mai vechi ofer\u0103 o dob\u00e2nd\u0103 de 3%, iar statul emite \u00eentre timp obliga\u021biuni similare cu 5%, investitorii vor accepta s\u0103 cumpere titlul mai vechi numai la un pre\u021b mai mic, iar sc\u0103derea pre\u021bului \u00eei ridic\u0103 randamentul efectiv p\u00e2n\u0103 devine comparabil cu cel al noilor emisiuni. De aceea, atunci c\u00e2nd obliga\u021biunile \u201escad\u201d, randamentele lor cresc, acest randament ar\u0103t\u00e2nd aproximativ c\u00e2t cere pia\u021ba pentru a finan\u021ba statul la maturitatea respectiv\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, \u00eens\u0103 cre\u0219terea randamentului obliga\u021biunilor aflate deja \u00een circula\u021bie nu rescrie retroactiv dob\u00e2nda tuturor \u00eemprumuturilor contractate de guvern, dar, foarte important, costul suplimentar ajunge treptat \u00een buget, pe m\u0103sur\u0103 ce statul emite datorie nou\u0103 sau refinan\u021beaz\u0103 titlurile ajunse la scaden\u021b\u0103. \u00cen acest circuit, efectul devine cu at\u00e2t mai rapid cu c\u00e2t necesarul de \u00eemprumut este mai mare \u0219i scaden\u021bele datoriei sunt mai scurte.<\/p>\n Randamentul obliga\u021biunilor britanice pe zece ani a urcat pe 2 septembrie p\u00e2n\u0103 la 5,294%, cel mai ridicat nivel din august 2007, iar costurile de finan\u021bare pe 30 de ani s-au apropiat de maximele ultimelor trei decenii. Potrivit Reuters<\/a>, estim\u0103rile Pantheon Macroeconomics arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 mi\u0219care ar putea reduce marja bugetar\u0103 a guvernului britanic de la 23,6 la aproximativ 13 miliarde de lire, o pierdere care ar trebui compensat\u0103 prin economii sau venituri suplimentare.<\/p>\n Randamentul titlurilor germane pe zece ani a atins aproximativ 3,4%, cel francez a urcat la niveluri nemai\u00eent\u00e2lnite din 2008, iar obliga\u021biunea japonez\u0103 cu aceea\u0219i maturitate a trecut de 3% pentru prima dat\u0103 din 1996. De cealalt\u0103 parte a Atlanticului, titlurile americane pe zece ani au ajuns \u00een apropierea pragului de 4,8%. Potrivit unei analize dedicate Reuters<\/a>, putem explica acest salt prin criza energetic\u0103, dar, potrivit anali\u0219tilor economici, problema mai profund\u0103 \u021bine de faptul c\u0103 guvernele au \u00eenceput u\u0219or-u\u0219or s\u0103 finan\u021beze deficite mai mari, investi\u021bii \u00een ap\u0103rare, tranzi\u021bie energetic\u0103 \u0219i programe industriale, \u00een vreme ce companiile atrag sume record pentru centre de date, semiconductori \u0219i infrastructura<\/a> necesar\u0103 inteligen\u021bei artificiale. Emisiunile globale de obliga\u021biuni corporative ajunseser\u0103 la 4.900 de miliarde de dolari \u00een 2026, cu 14% peste nivelul aceleia\u0219i perioade din anul anterior, iar capitalul disponibil este astfel disputat de mai mul\u021bi debitori, totul pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 statele trebuie s\u0103 ofere randamente suficient de atractive pentru a-\u0219i g\u0103si \u00een sine cump\u0103r\u0103tori pentru titlurile pe care le emit, mai arat\u0103 analiza citat\u0103 mai sus.<\/p>\n Raportul privind datoria public\u0103 global\u0103 emis anul acesta de OCDE estima \u00een martie<\/a> c\u0103 \u00eemprumuturile guvernelor \u0219i companiilor vor ajunge \u00een 2026 la aproximativ 29.000 de miliarde de dolari, fa\u021b\u0103 de peste 25.000 de miliarde \u00een 2025. \u00cen cazul statelor membre OECD, aproximativ 80% din \u00eemprumuturile contractate servesc la refinan\u021barea datoriei existente, iar necesarul de refinan\u021bare a urcat la niveluri record. Cu alte cuvinte, o mare parte din banii atra\u0219i nu finan\u021beaz\u0103 o autostrad\u0103, un spital sau o investi\u021bie nou\u0103, ci \u00eenlocuie\u0219te un \u00eemprumut vechi, frecvent contractat la o dob\u00e2nd\u0103 mai mic\u0103.<\/p>\n De ce Rom\u00e2nia se \u00eemprumut\u0103 cu peste 7%, de\u0219i are o datorie mai mic\u0103 dec\u00e2t media UE<\/p>\n Randamentul obliga\u021biunilor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een lei pe zece ani era de aproximativ 7,15% pe 4 septembrie, dup\u0103 ce urcase p\u00e2n\u0103 la 7,18% \u00een \u0219edin\u021ba precedent\u0103. Nivelul este \u00eenc\u0103 u\u0219or sub cel de acum un an \u0219i cu siguran\u021b\u0103 sub prima parte a anului 2025, c\u00e2nd tensiunile politice au dus temporar randamentul peste 8%, dar, cu toate acestea, \u021bara noastr\u0103 reac\u021bioneaz\u0103 la \u0219ocul global pornind de la un cost de finan\u021bare deja ridicat. Datoria administra\u021biei publice ajunsese la 60,1% din PIB \u00een primul trimestru din 2026, fa\u021b\u0103 de o medie de 82,9% \u00een Uniunea European\u0103 \u0219i de 88,9% \u00een zona euro<\/a>. S\u0103 ne amintim c\u0103 Fran\u021ba avea o datorie de 117,6% din PIB, Italia de 138,9%, iar Grecia de 143,5%, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, potrivit Eurostat<\/a>, ceea ce ne-ar face s\u0103 credem, poate, c\u0103 ar trebui s\u0103 fim mai proteja\u021bi, chiar dac\u0103 am s\u0103rit \u0219i noi de limitele impuse de tratatul de la Maastricht.<\/p>\n Dar, \u00een acela\u0219i timp, conteaz\u0103 foarte mult \u0219i moneda \u00een care statul se \u00eemprumut\u0103, credibilitatea politicii fiscale, ritmul de cre\u0219tere economic\u0103, veniturile bugetare \u0219i randamentul cerut de investitori. Germania \u00ee\u0219i finan\u021beaz\u0103 datoria pe zece ani la aproximativ 3,4%, dar Rom\u00e2nia la peste 7%, ceea ce, de fapt, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pentru aceea\u0219i sum\u0103 nou-\u00eemprumutat\u0103 \u00een moneda na\u021bional\u0103 \u0219i pentru aceea\u0219i maturitate, diferen\u021ba brut\u0103 de cost poate dep\u0103\u0219i 3% pe an. La toate acestea se adaug\u0103 faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a intrat \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 dup\u0103 deficitul ESA de 9,3% din PIB \u00een 2024 \u0219i de 7,9% \u00een 2025, cel mai mare din Uniunea European\u0103. De\u0219i Comisia European\u0103 estimeaz\u0103 o reducere p\u00e2n\u0103 la 6,2% \u00een 2026 \u0219i 5,8% \u00een 2027, \u00een timp ce datoria ar urma s\u0103 creasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la 63,3% din PIB, deficitul este totu\u0219i aproape dublu fa\u021b\u0103 de plafonul european de 3%, chiar dup\u0103 o corec\u021bie fiscal\u0103 dur\u0103, \u00een cazul \u00een care linia de reducere m\u0103car vag\u0103 a cheltuielilor operat\u0103 de Guvern (\u00een ani \u00een care am avut \u0219i intr\u0103ri masive de capital european prin PNRR<\/a>) s-ar men\u021bine cu un nou Guvern, atunci c\u00e2nd acesta va fi \u00een sf\u00e2r\u0219it instaurat la Palatul Victoria<\/a>.<\/p>\n Practic, chiar \u0219i dac\u0103 execu\u021bia din primele \u0219apte luni ale lui 2026 arat\u0103 o ameliorare real\u0103, c\u0103 deficitul bugetului general consolidat a sc\u0103zut la 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din PIB, de la 76,44 miliarde \u0219i 3,99% din PIB \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 din 2025, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea reduce presiunea imediat\u0103, dar nu anuleaz\u0103 faptul c\u0103 avem \u00eenc\u0103 un necesar uria\u0219 de finan\u021bare, fiindc\u0103 Statul trebuie s\u0103 acopere at\u00e2t deficitul nou, c\u00e2t \u0219i datoriile vechi care ajung la scaden\u021b\u0103, datorii \u2013 amintim \u2013 care au fost stabilite galopant \u00een ultimii ani, mai ales \u00een timpul av\u00e2ntului fantastic al guvernelor Ciuc\u0103-Ciolacu. O analiz\u0103 Libertatea<\/a> din aprilie sugera o imagine propor\u021bional\u0103 cu faptul c\u0103 fiecare rom\u00e2n ar fi mo\u0219tenit o datorie per capita de 60.000 de euro din cauza \u00eemprumuturilor colosale, de miliarde de euro, din timpul celor doi prim-mini\u0219tri.<\/p>\n Pentru tot anul 2026, necesarul brut de finan\u021bare fusese estimat la 275\u2013285 de miliarde de lei, din care peste 150 de miliarde reprezint\u0103 rostogolirea datoriei. Ministerul Finan\u021belor inten\u021biona la finele anului trecut s\u0103 limiteze emisiunile de eurobonduri la aproximativ zece miliarde de euro, dup\u0103 cele 16 miliarde atrase \u00een 2025, \u0219i s\u0103 foloseasc\u0103 \u00eemprumuturi europene, finan\u021b\u0103ri de la institu\u021bii interna\u021bionale, plasamente private \u0219i titluri pentru popula\u021bie. Titlurile Fidelis oferite popula\u021biei \u00een septembrie se vindeau la o dob\u00e2nd\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 7,5% pe an \u00een lei, la maturitatea de zece ani, \u0219i p\u00e2n\u0103 la 6,3% \u00een euro. dob\u00e2nzi, de altfel, foarte atr\u0103g\u0103toare pentru de\u021bin\u0103tori, dar trebuie mereu s\u0103 ne amintim c\u0103 aceste randamente sunt \u00een oglind\u0103 cu cheltuieli bugetare viitoare.<\/p>\n Situa\u021bia economic\u0103 a tuturor statelor europene este una fragil\u0103 \u00een prezent. Doar c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 intre pe pia\u021b\u0103 indiferent dac\u0103 momentul este favorabil, din cauza datoriei publice care trebuie obligatoriu rostogolit\u0103 an de an, apoi din cauza infla\u021biei, care a cobor\u00e2t de la 10,42% \u00een iunie la 8,16% \u00een iulie, dar este \u00eenc\u0103 cea mai mare din Uniunea European\u0103, unde media armonizat\u0103 era de 3% \u0219i, \u00een plus, suntem mereu sub proverbiala sabie a lui Damocles dat\u0103 de ratingul suveran, fiind constant pe ultima treapt\u0103 favorabil\u0103 investi\u021biilor.<\/p>\n Fitch<\/a> a confirmat la sf\u00e2r\u0219itul lunii iulie calificativul BBB- \u0219i a p\u0103strat perspectiva negativ\u0103. Moody<\/a>\u2019s a men\u021binut \u00een august calificativul echivalent Baa3, tot cu perspectiv\u0103 negativ\u0103 \u0219i \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile urm\u0103toare, p\u00e2n\u0103 la finele lui septembrie, a\u0219tept\u0103m \u0219i urm\u0103toarea evaluare Standard & Poors. Orice pas luat de \u021bara noastr\u0103 \u00eenspre categoria \u201ejunk\u201d restr\u00e2nge violent paleta de investitori posibili \u00een datoria suveran\u0103, fiindc\u0103 foarte multe fonduri de investi\u021bii au reguli care le interzice pur \u0219i simplu s\u0103 de\u021bin\u0103 obliga\u021biuni \u201ejunk\u201d. Da, numeroase \u021b\u0103ri europene au datorii mult mai mari, dar beneficiaz\u0103 de o pia\u021b\u0103 mai ad\u00e2nc\u0103, de moneda comun\u0103 \u0219i de protec\u021bia indirect\u0103 oferit\u0103 de arhitectura BCE<\/a>. Rom\u00e2nia emite at\u00e2t \u00een lei, c\u00e2t \u0219i \u00een valut\u0103, iar investitorii includ \u00een pre\u021b riscul fiscal, riscul valutar \u0219i incertitudinea politic\u0103. Astfel, fondurile europene pot diminua nevoia de finan\u021bare de pe pie\u021be \u0219i pot sus\u021bine cre\u0219terea f\u0103r\u0103 majorarea \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 a deficitului na\u021bional, iar pierderea sau \u00eent\u00e2rzierea lor produce efectul invers.<\/p>\n \u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Scumpirea gazelor \u0219i a petrolului de anul acesta a declan\u0219at o nou\u0103 und\u0103 de \u0219oc pe pie\u021bele datoriilor…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":290916,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[97,96,79998,29659,48014,27769,11553,80000,79999,41,40,38,39,7209,30431,16550],"class_list":["post-290915","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-afaceri","tag-business","tag-datoria-publica-sua","tag-datorie-publica-romania","tag-eurobonduri","tag-macroeconomie","tag-obligatiuni","tag-prognoza-economica","tag-refinantare-datorie-publica","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-titluri-de-stat","tag-titluri-de-stat-fidelis","tag-titluri-de-stat-tezaur"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117228951728168895","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/290915","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=290915"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/290915\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/290916"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=290915"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=290915"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=290915"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}