INS a confirmat sc\u0103derea PIB-ului cu 0,7% \u00een primul semestru din 2026. Ce sectoare au tras economia \u00een jos<\/a><\/p>\nEconomia nu a mai crescut de trei trimestre<\/p>\n
Seria ajustat\u0103 sezonier a indicat o sc\u0103dere de 1,9% \u00een ultimul trimestru din 2025, urmat\u0103 de o reducere de 0,1% \u00een primul trimestru din 2026 \u0219i de stagnare \u00een trimestrul al doilea. Cumulat, nivelul real al economiei s-a situat cu aproximativ 2% sub v\u00e2rful atins \u00een trimestrul al treilea din 2025.<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu a intrat, din punct de vedere tehnic, \u00een recesiune, situa\u021bie care presupune dou\u0103 trimestre consecutive de sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de trimestrul precedent. Stagnarea din trimestrul al doilea a \u00eentrerupt aceast\u0103 succesiune, \u00eens\u0103 datele arat\u0103 c\u0103 economia nu a mai \u00eenregistrat cre\u0219tere trimestrial\u0103 de trei trimestre.<\/p>\n
Frames plaseaz\u0103 momentul de ruptur\u0103 \u00een trimestrul al patrulea din 2025, c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 se resimt\u0103 efectele m\u0103surilor de consolidare fiscal\u0103, printre care majorarea TVA \u0219i a accizelor, precum \u0219i eliminarea plafon\u0103rii pre\u021burilor la energie.<\/p>\n
Cele mai mari pierderi au venit din comer\u021b, repararea autovehiculelor, transport, depozitare, hoteluri \u0219i restaurante. Acest bloc de activit\u0103\u021bi reprezint\u0103 21,6% din PIB, iar volumul s\u0103u s-a redus cu 3,9%, av\u00e2nd o contribu\u021bie negativ\u0103 de 0,9 puncte procentuale.<\/p>\n
\u201eCea mai grea lovitur\u0103 vine din blocul comer\u021b cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul, transport \u0219i depozitare, hoteluri \u0219i restaurante \u2014 21,6% din PIB, cea mai mare pondere din economie. Volumul s\u0103u de activitate a sc\u0103zut cu 3,9%, ceea ce a t\u0103iat 0,9 puncte procentuale din PIB. Este sectorul care \u021bine direct de consumul popula\u021biei \u0219i de circula\u021bia m\u0103rfurilor\u201d, au explicat anali\u0219tii.<\/p>\n
Industria, care genereaz\u0103 16% din PIB, a pierdut 2,9% din volumul activit\u0103\u021bii \u0219i a avut o contribu\u021bie negativ\u0103 de 0,5 puncte procentuale. Sectorul informa\u021biilor \u0219i comunica\u021biilor s-a contractat cu 3,5%, tranzac\u021biile imobiliare cu 4,5%, iar activit\u0103\u021bile din administra\u021bia public\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i s\u0103n\u0103tate au sc\u0103zut cumulat cu 1,7%.<\/p>\n
Pe plus au r\u0103mas construc\u021biile, al c\u0103ror volum de activitate a crescut cu 12,3%, ad\u0103ug\u00e2nd 0,7 puncte procentuale la evolu\u021bia PIB. Activit\u0103\u021bile culturale \u0219i recreative au avansat cu 11,7%, iar agricultura, silvicultura \u0219i pescuitul cu 3,5%, \u00eens\u0103 toate aceste sectoare au o pondere mai redus\u0103 \u00een economie.<\/p>\n
Valoarea ad\u0103ugat\u0103 brut\u0103 total\u0103 a avut o contribu\u021bie negativ\u0103 de un punct procentual. Sc\u0103derea PIB-ului a fost limitat\u0103 la 0,7% de impozitele nete pe produs, care au ad\u0103ugat 0,3 puncte procentuale.<\/p>\n
\u201eCu alte cuvinte, o parte din diferen\u021ba dintre o economie care scade cu un procent \u0219i una care scade cu \u0219apte zecimi vine din faptul c\u0103 statul a colectat mai mult, nu din faptul c\u0103 economia a produs mai mult\u201d, se arat\u0103 \u00een analiz\u0103.<\/p>\n
Consumul popula\u021biei a sc\u0103zut, investi\u021biile au sus\u021binut economia<\/p>\n
Cheltuiala pentru consumul final al gospod\u0103riilor, care reprezint\u0103 61,2% din PIB, s-a redus \u00een primul semestru cu 2,5% \u0219i a t\u0103iat 1,5 puncte procentuale din evolu\u021bia economiei. Numai \u00een trimestrul al doilea, contribu\u021bia negativ\u0103 a consumului a ajuns la 1,9 puncte procentuale. Potrivit Frames, aceasta a fost cea mai sever\u0103 contrac\u021bie a consumului privat din ultimul deceniu, cu excep\u021bia anului pandemiei.<\/p>\n
\u00cen sens opus, formarea brut\u0103 de capital fix a crescut cu 10,9% \u0219i a avut o contribu\u021bie pozitiv\u0103 de 2,4 puncte procentuale \u00een primul semestru \u0219i de 4,1 puncte \u00een trimestrul al doilea. Consumul colectiv al administra\u021biilor publice a avansat cu 6%.<\/p>\n
Anali\u0219tii consider\u0103 c\u0103 investi\u021biile publice, sus\u021binute \u00een special prin PNRR, \u0219i cheltuielile colective ale statului sunt componentele care au \u00eempiedicat o contrac\u021bie economic\u0103 mai sever\u0103. Efectul lor a fost \u00eens\u0103 aproape anulat de reducerea stocurilor, care a t\u0103iat 2,2 puncte procentuale din PIB \u00een primul semestru \u0219i dou\u0103 puncte \u00een trimestrul al doilea.<\/p>\n
\u201eCompaniile \u00ee\u0219i consum\u0103 stocurile \u00een loc s\u0103 produc\u0103, semnalul clasic al unei economii \u00een care cererea s-a oprit brusc \u0219i produc\u0103torii nu mai re\u00eennoiesc\u201d, potrivit analizei.<\/p>\n
Exportul net a avut, la r\u00e2ndul s\u0103u, o contribu\u021bie negativ\u0103 de 0,1 puncte procentuale. Importurile de bunuri \u0219i servicii au crescut cu 1,6%, \u00eentr-un ritm mai rapid dec\u00e2t exporturile, care au avansat cu 1,3%. Deficitul comercial s-a apropiat astfel de 50 de miliarde de lei \u00een primele \u0219ase luni.<\/p>\n
Frames sus\u021bine c\u0103 atragerea banilor europeni va fi esen\u021bial\u0103 pentru men\u021binerea investi\u021biilor dup\u0103 \u00eencheierea PNRR. Rom\u00e2nia are alocate aproximativ 31 de miliarde de euro prin fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, dintre care ar fi atras p\u00e2n\u0103 acum circa 10 miliarde de euro.<\/p>\n
\u201eMiza principal\u0103 a noului guvern va fi aceea de a atrage cele 20 de miliarde de euro pe care le mai avem \u00een fondurile de coeziune. Dac\u0103 nu vom atrage acei bani, va disp\u0103rea principalul motor al economiei\u201d, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.<\/p>\n
Infla\u021bia ridicat\u0103 blocheaz\u0103 relaxarea politicilor economice<\/p>\n
Analiza indic\u0103 o cre\u0219tere puternic\u0103 a pre\u021burilor din economie, concomitent cu sc\u0103derea volumului activit\u0103\u021bii. \u00cen cazul impozitelor nete pe produs, volumul real a crescut cu 5,3%, iar indicele de pre\u021b asociat a urcat cu 19,8% \u00een trimestrul al doilea \u0219i cu 20,7% la nivelul semestrului. Frames consider\u0103 c\u0103 evolu\u021bia reflect\u0103 efectele major\u0103rii TVA \u0219i a accizelor.<\/p>\n
Infla\u021bia anual\u0103 m\u0103surat\u0103 prin indicele pre\u021burilor de consum a urcat la 10,85% \u00een mai, a cobor\u00e2t la 10,42% \u00een iunie \u0219i la 8,2% \u00een iulie. Sc\u0103derea din iulie a fost determinat\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i de un efect de baz\u0103, dup\u0103 ce majorarea pre\u021bului electricit\u0103\u021bii din iulie 2025 a ie\u0219it din compara\u021bia anual\u0103.<\/p>\n
\u201ePe indicele armonizat, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne \u00een v\u00e2rful Uniunii Europene\u201d, a afirmat Adrian Negrescu.<\/p>\n
Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i-a revizuit de dou\u0103 ori \u00een cre\u0219tere prognoza de infla\u021bie pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5% \u0219i ulterior la 6,1%. Revenirea infla\u021biei \u00een intervalul \u021bintit de banca central\u0103 este anticipat\u0103 abia \u00een ultimul trimestru din 2027.<\/p>\n
\u00cen aceste condi\u021bii, at\u00e2t politica monetar\u0103, c\u00e2t \u0219i cea fiscal\u0103 au un spa\u021biu redus de interven\u021bie. BNR men\u021bine dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 la 6,5% din august 2024, iar Frames estimeaz\u0103 c\u0103 prima reducere ar putea veni abia \u00een mai 2027. \u00cen acela\u0219i timp, Guvernul trebuie s\u0103 reduc\u0103 deficitul bugetar de la 7,9% din PIB \u00een 2025 spre \u021binta de 6,2% \u00een 2026, \u00een timp ce datoria public\u0103 a dep\u0103\u0219it 60% din PIB.<\/p>\n
Stagfla\u021bia ar putea continua p\u00e2n\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate din 2027<\/p>\n
Cu o sc\u0103dere economic\u0103 de 0,7% \u00een primul semestru, Rom\u00e2nia ar avea nevoie de o cre\u0219tere de aproximativ 0,7% \u00een a doua jum\u0103tate a anului pentru ca PIB-ul s\u0103 \u00eencheie 2026 la nivelul celui de anul trecut. Pentru atingerea estim\u0103rii FMI, care indic\u0103 o cre\u0219tere anual\u0103 de 0,7%, economia ar trebui s\u0103 avanseze cu aproximativ 2% \u00een semestrul al doilea.<\/p>\n
Frames consider\u0103 c\u0103 datele disponibile privind produc\u021bia industrial\u0103, comer\u021bul cu am\u0103nuntul \u0219i num\u0103rul salaria\u021bilor nu sus\u021bin, \u00een prezent, un asemenea reviriment. Estim\u0103rile OCDE \u0219i BERD, care indic\u0103 o contrac\u021bie, sunt apreciate drept cele mai plauzibile.<\/p>\n
Diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de economiile din regiune este semnificativ\u0103. Potrivit estim\u0103rilor Comisiei Europene citate \u00een analiz\u0103, Polonia ar urma s\u0103 creasc\u0103 \u00een 2026 cu 3,5%, Bulgaria cu 2,5%, iar Ungaria, Cehia \u0219i Grecia cu c\u00e2te 1,8%. Rom\u00e2nia ar fi singura economie din regiune cu o evolu\u021bie zero sau negativ\u0103.<\/p>\n
Pe pia\u021ba muncii, Comisia European\u0103 estimeaz\u0103 o cre\u0219tere a ratei \u0219omajului de la 6,1% \u00een 2025 la 6,3% \u00een 2026, urmat\u0103 de o reducere la 5,9% \u00een 2027. Totodat\u0103, noile major\u0103ri de pre\u021buri anun\u021bate \u00een energie ar putea men\u021bine infla\u021bia ridicat\u0103 \u0219i ar putea \u00eent\u00e2rzia revenirea economiei.<\/p>\n
\u201eCu infla\u021bia pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii de anun\u021batele cre\u0219teri de pre\u021buri din zona de energie, cu dob\u00e2nzile \u00een continuare \u00eenghe\u021bate, va fi aproape imposibil ca economia s\u0103 ias\u0103 din zona de stagfla\u021bie mai devreme de semestrul al doilea din 2027\u201d, a avertizat Adrian Negrescu.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la finalul anului, anali\u0219tii indic\u0103 trei repere importante: urm\u0103toarele date INS privind evolu\u021bia PIB-ului, \u0219edin\u021bele de politic\u0103 monetar\u0103 ale BNR \u0219i ritmul de absorb\u021bie a fondurilor europene. O nou\u0103 sc\u0103dere trimestrial\u0103 a PIB-ului ar readuce \u00een discu\u021bie riscul unei recesiuni tehnice, \u00een timp ce men\u021binerea infla\u021biei peste estim\u0103rile BNR ar am\u00e2na reducerea dob\u00e2nzilor.<\/p>\n
\u201eDiagnosticul, pe datele oficiale de ast\u0103zi, este acesta: o economie care nu mai cre\u0219te de trei trimestre, \u00een care consumul popula\u021biei se contract\u0103 cu 2,5%, industria cu 2,9% \u0219i comer\u021bul cu 3,9%, \u00een timp ce pre\u021burile din economie urc\u0103 cu peste 10% \u0219i impozitele indirecte cu aproape 20%. Este defini\u021bia manualului. Iar particularitatea rom\u00e2neasc\u0103 este c\u0103 o parte semnificativ\u0103 a componentei infla\u021bioniste nu vine dintr-un \u0219oc extern, ci din instrumentul ales pentru corectarea deficitului\u201d, concluzioneaz\u0103 analiza Frames.<\/p>\n
Editor : A.D. <\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nia a intrat \u00eentr-o perioad\u0103 de stagfla\u021bie, caracterizat\u0103 prin stagnarea activit\u0103\u021bii economice \u0219i men\u021binerea unei infla\u021bii ridicate, arat\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":291512,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[5],"tags":[32,33,31,36,37,27,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":["post-291511","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-titluri","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117230917556184194","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/291511","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=291511"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/291511\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/291512"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=291511"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=291511"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=291511"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}