Oprirea CNE Cernavod\u0103 a scumpit deja energia cu 26% \u00eentr-o lun\u0103, dar cei care simt prima dat\u0103 efectul nu sunt fabricile, ci furnizorii lor, arat\u0103 o analiz\u0103 a CITR, firm\u0103 specializat\u0103 \u00een restructur\u0103ri \u0219i insolven\u021be.<\/p>\n
\u0218ocul se manifest\u0103 \u00eent\u00e2i ca presiune de lichiditate \u00een lan\u021bul de furnizare a energiei \u0219i abia ulterior, cu decalaj de dou\u0103-trei trimestre, ca deteriorare a rezultatelor din industrie, arat\u0103 autorii analizei.<\/p>\n
Sistemul energetic na\u021bional func\u021bioneaz\u0103 din 13 august f\u0103r\u0103 produc\u021bie nuclear\u0103. Unitatea 1 a CNE Cernavod\u0103 a fost oprit\u0103 controlat la finalul lunii iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, din cauza sc\u0103derii f\u0103r\u0103 precedent a nivelului Dun\u0103rii, pe fondul secetei hidrologice severe. \u201eEste prima situa\u021bie din istoria recent\u0103 \u00een care ambele reactoare sunt oprite simultan din acest motiv. Ministerul Energiei a comunicat pe 2 septembrie c\u0103 repornirea nu este posibil\u0103 mai devreme de 10 septembrie, preciz\u00e2nd c\u0103 data reprezint\u0103 un moment de reevaluare, nu un termen de repornire\u201d, precizeaz\u0103 documentul.<\/p>\n
Efectul de pia\u021b\u0103 este deja m\u0103surabil. Pre\u021bul mediu pe Pia\u021ba pentru Ziua Urm\u0103toare a fost \u00een august de 793 lei\/MWh, cu circa 26% peste nivelul din iulie \u0219i de aproximativ dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t \u00een august 2025, c\u00e2nd media a fost de 396 lei\/MWh. \u00cen orele de sear\u0103, sistemul a func\u021bionat pe import. Guvernul a convocat peste 80 de mari consumatori industriali \u0219i le-a solicitat reducerea voluntar\u0103 a consumului, arat\u0103 CITR.<\/p>\n
Prima verig\u0103: furnizorii \u0219i traderii de energie<\/p>\n
Pe 10 august, Nuclearelectrica a informat pia\u021ba c\u0103 a primit din partea Camerei de Comer\u021b, Industrie, Naviga\u021bie \u0219i Agricultur\u0103 Constan\u021ba o serie de avize de existen\u021b\u0103 a cazului de for\u021b\u0103 major\u0103, aplicabile contractelor de livrare de energie electric\u0103, cu efect \u00eencep\u00e2nd cu 27 iulie 2026. Compania a precizat c\u0103 nu \u00ee\u0219i mai poate executa integral, din produc\u021bia proprie, obliga\u021biile contractuale asumate fa\u021b\u0103 de parteneri.<\/p>\n
Avizul este un act constatator care, \u00een func\u021bie de clauzele fiec\u0103rui contract, poate exonera produc\u0103torul de penalit\u0103\u021bi pentru energia nelivrat\u0103. Consecin\u021ba practic\u0103, a\u0219a cum a fost descris\u0103 \u00een pia\u021b\u0103, este c\u0103 partenerii contractuali trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i acopere necesarul din alte surse, la pre\u021bul zilei. Interpretarea concret\u0103 a efectelor se stabile\u0219te contract cu contract, \u00eempreun\u0103 cu consultan\u021bii juridici ai p\u0103r\u021bilor.<\/p>\n
Ordinul de m\u0103rime al decalajului este vizibil din tranzac\u021bii publice. Contracte de band\u0103 \u00eencheiate cu Nuclearelectrica \u00een ianuarie 2026, cu livrare pe parcursul anului, au avut pre\u021buri \u00een intervalul 550-560 lei\/MWh. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 \u00een care aceste livr\u0103ri au fost afectate, pre\u021burile orare din pia\u021ba spot au urcat, \u00een intervalul de sear\u0103, spre 1.400 lei\/MWh, mai arat\u0103 analiza CITR.<\/p>\n
\u201eUn furnizor care a contractat energie la pre\u021b fix \u0219i trebuie s\u0103 o \u00eenlocuiasc\u0103 din pia\u021b\u0103 la pre\u021bul zilei suport\u0103 diferen\u021ba imediat, \u00een numerar. Obliga\u021bia lui de livrare c\u0103tre clientul final r\u0103m\u00e2ne. De aceea aici presiunea apare prima, cea de lichiditate\u201d, spune Florin Constantin, Partener CITR.<\/p>\n
Mecanismul are precedent \u00een pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen criza de pre\u021b din 2021-2022, potrivit ANRE, peste 20 de licen\u021be de furnizare au fost retrase, iar aproximativ 100.000 de clien\u021bi ai unor furnizori de gaze \u0219i de energie electric\u0103 au fost prelua\u021bi de al\u021bi furnizori sau \u00een regim de furnizor de ultim\u0103 instan\u021b\u0103.<\/p>\n
A doua verig\u0103: consumatorii industriali energo-intensivi<\/p>\n
Metalurgie, chimie, ciment, sticl\u0103, h\u00e2rtie, prelucrarea metalelor. Expunerea este direct\u0103 \u0219i, \u00een general, cunoscut\u0103 de management. Aceste companii au capacitate de negociere \u0219i vizibilitate public\u0103. Datele INS arat\u0103 pre\u021buri de produc\u021bie a energiei cu 23,3% mai mari \u00een iunie 2026 fa\u021b\u0103 de iunie 2025.<\/p>\n
A treia verig\u0103: furnizorii \u0219i subcontractan\u021bii acestora<\/p>\n
Companii de dimensiune medie, cu contracte la pre\u021b fix \u00eencheiate cu clien\u021bi mari \u0219i f\u0103r\u0103 mecanisme de ajustare. Acestea absorb cre\u0219terea de cost f\u0103r\u0103 a o putea transfera \u00een aval, iar efectul apare \u00een situa\u021biile financiare cu \u00eent\u00e2rziere. Contractele de furnizare semnate \u00een toamna lui 2025 se re\u00eennoiesc \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, iar estim\u0103rile de pia\u021b\u0103 indic\u0103 pre\u021buri cu 15-20% mai mari la re\u00eennoire.<\/p>\n
\u201ePentru companiile industriale, efectul apare cu decalaj. Costul cre\u0219te acum, ajustarea pre\u021bului c\u0103tre client vine la urm\u0103torul ciclu contractual, iar intervalul se finan\u021beaz\u0103 din capitalul de lucru\u201d, adaug\u0103 Florin Constantin.<\/p>\n
De ce scenariul de acum nu este cel mai dificil<\/p>\n
Media de 793 lei\/MWh a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een luna cu cel mai bun aport fotovoltaic din an. Produc\u021bia solar\u0103 a men\u021binut pre\u021burile din intervalul de zi la un nivel sc\u0103zut, \u00een timp ce \u00een orele de sear\u0103 sistemul func\u021biona deja pe import. Iarna, v\u00e2rful de consum se mut\u0103 \u00een intervalul \u00een care produc\u021bia fotovoltaic\u0103 este nul\u0103, iar consumul este structural mai mare.<\/p>\n
Ordinele de m\u0103rime sunt publice. Dispeceratul Energetic Na\u021bional a prognozat pentru sezonul rece precedent un v\u00e2rf de consum instantaneu \u00eentre 9.100 \u0219i 9.500 MW, \u00een func\u021bie de scenariu, cu concluzia c\u0103 acest v\u00e2rf nu poate fi acoperit integral din produc\u021bie intern\u0103 \u00een niciunul dintre cazuri. V\u00e2rful efectiv atins pe 19 ianuarie 2026 a fost de 9.235 MW. Studiul de adecvan\u021b\u0103 al Transelectrica identific\u0103 decembrie, ianuarie \u0219i februarie drept perioadele critice, la v\u00e2rfurile de diminea\u021b\u0103 \u0219i de sear\u0103, \u0219i indic\u0103 iarna 2026-2027 ca primul test real al sistemului. La acestea se adaug\u0103 capacitatea hidro, afectat\u0103 de aceea\u0219i secet\u0103 care a oprit reactoarele.<\/p>\n
Observa\u021bia r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 indiferent de momentul repornirii reactoarelor \u00eenturc\u00e2t este o afirma\u021bie despre structura sistemului.<\/p>\n
\u201eCifra din august a fost ob\u021binut\u0103 \u00een condi\u021bii favorabile pentru sistem. De aceea nu ar trebui folosit\u0103 ca reper pentru bugetul de toamn\u0103-iarn\u0103\u201d, spune Florin Constantin, Partener CITR.<\/p>\n
Un context care nu se \u00eenchide \u00een septembrie<\/p>\n
Potrivit declara\u021biilor Ministerului Energiei, retehnologizarea Unit\u0103\u021bii 1 \u00eencepe \u00een 2027, iar reactorul va r\u0103m\u00e2ne oprit pentru o perioad\u0103 de peste doi ani. La acest calendar se adaug\u0103 riscul hidrologic, care \u00een vara aceasta a afectat simultan produc\u021bia nuclear\u0103 \u0219i cea hidro.<\/p>\n
\u201eEste un motiv suficient pentru ca planificarea financiar\u0103 a companiilor expuse s\u0103 porneasc\u0103 de la ipoteza unui cost energetic ridicat pe o perioad\u0103 mai lung\u0103\u201d, spune Florin Constantin.<\/p>\n
Recomand\u0103rile CITR<\/p>\n
Pe orizontul imediat, de p\u00e2n\u0103 la un trimestru, prioritatea este vizibilitatea asupra trezoreriei \u0219i claritatea asupra expunerii contractuale: c\u00e2t din cost este fix, c\u00e2t este expus pie\u021bei, c\u00e2nd expir\u0103 contractele \u0219i ce marj\u0103 de ajustare exist\u0103 \u00een rela\u021bia cu clien\u021bii. \u00cen practic\u0103, multe companii descoper\u0103 \u00een acest exerci\u021biu c\u0103 expunerea real\u0103 difer\u0103 de cea presupus\u0103.<\/p>\n
Calendarul conteaz\u0103, iar fereastra de renegociere a contractelor de furnizare \u0219i de discu\u021bie cu finan\u021batorii este deschis\u0103 acum, \u00eenaintea ciclului contractual de iarn\u0103.<\/p>\n
O companie care intr\u0103 \u00een decembrie cu contractul de furnizare nerenegociat \u0219i f\u0103r\u0103 vizibilitate pe trezorerie are mai pu\u021bine op\u021biuni dec\u00e2t una care \u00eencepe discu\u021bia \u00een septembrie.<\/p>\n
Pe orizontul de trei p\u00e2n\u0103 la dou\u0103sprezece luni, discu\u021bia se mut\u0103 pe structura de finan\u021bare \u0219i pe rela\u021bia comercial\u0103. Companiile care ajung devreme la aceste conversa\u021bii au un set de op\u021biuni mai larg. Cadrul legal rom\u00e2nesc pune la dispozi\u021bie instrumente de restructurare preventiv\u0103, concepute tocmai pentru a fi folosite \u00eenainte de apari\u021bia st\u0103rii de insolven\u021b\u0103. Aplicabilitatea lor se evalueaz\u0103 de la caz la caz.<\/p>\n
Pe orizontul de unu p\u00e2n\u0103 la trei ani, \u00eentrebarea devine una de model de business: ce contracte de aprovizionare cu energie, ce grad de autoproduc\u021bie \u0219i ce configura\u021bie de capacit\u0103\u021bi r\u0103m\u00e2n viabile \u00eentr-un regim de costuri diferit de cel din ultimii ani.<\/p>\n
\u00cen experien\u021ba noastr\u0103, diferen\u021ba dintre o restructurare care reu\u0219e\u0219te \u0219i una care ajunge \u00een procedur\u0103 \u021bine \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 de momentul \u00een care compania accept\u0103 c\u0103 are o problem\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Oprirea CNE Cernavod\u0103 a scumpit deja energia cu 26% \u00eentr-o lun\u0103, dar cei care simt prima dat\u0103 efectul…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":292653,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[32,33,31,36,37,27,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":["post-292652","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117236591658182799","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/292652","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=292652"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/292652\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/292653"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=292652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=292652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=292652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}