\u00cen anul 1933, pr\u0103bu\u0219irea democra\u021biei germane nu a fost rezultatul unei invazii militare \u0219i nici consecin\u021ba unei lovituri de stat violente. Adolf Hitler a navigat cu abilitate prin arhitectura legal\u0103 \u0219i electoral\u0103 a Republicii de la Weimar, folosind mecanismele democratice pentru a ob\u021bine puterea \u0219i, ulterior, pentru a o distruge din interior. Manipularea, propaganda, mecanismul falsului du\u0219man, transformarea minorit\u0103\u021bilor \u0219i a adversarilor politici \u00een amenin\u021b\u0103ri existen\u021biale, exploatarea fricii \u0219i a frustr\u0103rilor sociale au preg\u0103tit terenul pentru acceptarea restr\u00e2ngerii succesive a libert\u0103\u021bilor. Democra\u021bia nu a fost desfiin\u021bat\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 zi, ci golit\u0103 treptat de con\u021binut, prin institu\u021bii \u0219i proceduri aparent legale, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd alegerile, Parlamentul, justi\u021bia \u0219i presa au \u00eencetat s\u0103 mai reprezinte contraponderi reale ale puterii. Istoria ne pred\u0103 o lec\u021bie pe care o uit\u0103m prea des \u00een perioade de relativ\u0103 prosperitate: democra\u021biile pot fi asasinate cu propriile arme. Ast\u0103zi, cutremurul electoral provocat de extrema dreapt\u0103 \u00een landurile din estul Germaniei demonstreaz\u0103 c\u0103 fantomele trecutului nu au disp\u0103rut, ci doar au a\u0219teptat condi\u021biile optime pentru o nou\u0103 ofensiv\u0103.<\/p>\n
Ascensiunea fulminant\u0103 a partidului Alternativa pentru Germania (AfD) \u00een regiuni precum Saxonia-Anhalt sau Turingia reprezint\u0103 un punct de ruptur\u0103 \u00een arhitectura politic\u0103 a Europei postbelice. Dincolo de procentele alarmante, acest fenomen electoral ne oblig\u0103 s\u0103 privim direct \u00een abisul unei crize profunde de identitate. Asist\u0103m la un vot de protest transformat \u00eentr-un proiect politic radical, o resurec\u021bie a na\u021bionalismului etnic care amenin\u021b\u0103 fundamentul ordinii euro-atlantice \u0219i stabilitatea continentului.<\/p>\n
Pentru a \u00een\u021belege recrudescen\u021ba extremismului \u00een Germania, trebuie s\u0103 privim anatomia fostei Republici Democrate Germane (RDG). Aceast\u0103 falie geografic\u0103 \u0219i cultural\u0103 nu a fost niciodat\u0103 pe deplin integrat\u0103 \u00een modelul democratic occidental. Vorbim despre o zon\u0103 supus\u0103 decenii la r\u00e2nd dictaturii sovietice, o societate care a trecut direct de la totalitarismul nazist la cel comunist, f\u0103r\u0103 a beneficia de exerci\u021biul eliberator al reconstruc\u021biei democratice de dup\u0103 1945. Ast\u0103zi, dezindustrializarea, depopularea masiv\u0103 \u0219i sentimentul de abandon au transformat estul Germaniei \u00eentr-un teren extrem de fertil pentru discursul urii.<\/p>\n
Extremismul nu este apanajul unei minorit\u0103\u021bi fanatice, mobilizate doar pe fondul apatiei majorit\u0103\u021bii. Cifrele recente de prezen\u021b\u0103 la vot din Germania confirm\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103. Prezen\u021ba la vot \u00een aceste alegeri regionale a fost masiv\u0103, dep\u0103\u0219ind cu mult mediile anilor preceden\u021bi. Aleg\u0103torii germani nu au stat acas\u0103; au ie\u0219it \u00een num\u0103r record pentru a legitima o platform\u0103 radical\u0103, \u00een timp ce partidele tradi\u021bionale de centru-dreapta s-au pr\u0103bu\u0219it. Aceasta este o radicalizare asumat\u0103 a unei mase critice, o respingere deliberat\u0103 a consensului politic tradi\u021bional. Aleg\u0103torii nu mai caut\u0103 explica\u021bii economice sau planuri de guvernare ra\u021bionale. Ei caut\u0103 o voce care s\u0103 le valideze furia, iar AfD a monopolizat cu succes acest resentiment social.<\/p>\n
\u00cen fa\u021ba acestei ofensive, se ridic\u0103 o \u00eentrebare legitim\u0103: de ce un partid care promoveaz\u0103 f\u0103\u021bi\u0219 politici extremiste nu este scos \u00een afara legii? R\u0103spunsul se afl\u0103 chiar \u00een inima Legii Fundamentale a Germaniei \u0219i \u00een modalitatea \u00een care germanii dup\u0103 traumele nazismului au conceptualizat \u201ewehrhafte Demokratie\u201d \u2013 democra\u021bia capabil\u0103 s\u0103 se apere. Dar mai face fa\u021b\u0103 acest principiu \u00een condi\u021biile \u00een care Rusia poart\u0103 \u00eempotriva Europei \u0219i, implicit, a Germaniei cel mai agresiv \u0219i sus\u021binut r\u0103zboi hibrid din istorie? P\u0103rin\u021bii fondatori ai Germaniei moderne au \u00eenv\u0103\u021bat lec\u021bia amar\u0103 a perioadei interbelice. Au \u00een\u021beles c\u0103 legitimitatea ob\u021binut\u0103 la urne nu \u021bine loc de constitu\u021bionalitate. O majoritate parlamentar\u0103 nu prime\u0219te un cec \u00een alb pentru a suprima drepturile fundamentale sau pentru a redefini na\u021biunea pe criterii etnice. Articolul 21 din Constitu\u021bia german\u0103 permite Cur\u021bii Constitu\u021bionale Federale s\u0103 scoat\u0103 \u00een afara legii un partid care urm\u0103re\u0219te distrugerea ordinii democratice. Este, \u00eens\u0103, un instrument juridic de o greutate excep\u021bional\u0103, arma nuclear\u0103 a oric\u0103rei republici.<\/p>\n
Cu scoruri de peste 30% sau 40% \u00een est, AfD de\u021bine acum capacitatea politic\u0103 de a demola democra\u021bia post-belic\u0103 \u0219i de a submina arhitectura democratic\u0103 a unei \u021b\u0103ri model p\u00e2n\u0103 \u00een anii din urm\u0103 \u00een privin\u021ba func\u021bion\u0103rii institu\u021biilor statului de drept. Investiga\u021biile serviciilor de informa\u021bii interne au indicat deja ramuri \u00eentregi ale partidului drept entit\u0103\u021bi extremiste confirmate. Promovarea conceptului de apartenen\u021b\u0103 la na\u021biune strict pe baz\u0103 de descenden\u021b\u0103 etnic\u0103, ignor\u00e2nd cet\u0103\u021benia legal\u0103, \u00eencalc\u0103 flagrant demnitatea uman\u0103 \u0219i pluralismul garantate de legea fundamental\u0103. Democra\u021bia german\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u021ba unui test existen\u021bial: trebuie s\u0103 decid\u0103 momentul exact \u00een care toleran\u021ba fa\u021b\u0103 de un inamic intern devine complicitate la propria distrugere.<\/p>\n
Undele de \u0219oc ale acestui seism politic ajung direct la Bucure\u0219ti, unde demasc\u0103 o realitate profund toxic\u0103. Forma\u021biunile extremiste \u0219i fals-suveraniste din Rom\u00e2nia au salutat cu entuziasm victoria AfD, prezent\u00e2nd-o drept un triumf al patriotismului \u00eempotriva institu\u021biilor de la Bruxelles. Aceast\u0103 atitudine reprezint\u0103 un act de tr\u0103dare na\u021bional\u0103 camuflat sub retoric\u0103 na\u021bionalist\u0103.<\/p>\n
Aplauzele pentru victoria extremi\u0219tilor germani de c\u0103tre extremi\u0219tii rom\u00e2ni sfideaz\u0103 logica elementar\u0103 a interesului nostru na\u021bional. Programul politic al AfD se bazeaz\u0103 pe promisiuni letale pentru statul rom\u00e2n: expulzarea \u00een mas\u0103 a migran\u021bilor europeni (conceptul halucinant de \u201eremigra\u021bie\u201d), desfiin\u021barea Uniunii Europene, abandonarea monedei Euro \u0219i anularea fondurilor de coeziune. Sute de mii de rom\u00e2ni tr\u0103iesc \u0219i muncesc onest \u00een Germania. Anual, aproximativ dou\u0103 miliarde de euro intr\u0103 \u00een economia Rom\u00e2niei dinspre aceast\u0103 \u021bar\u0103, reprezent\u00e2nd o treime din totalul remiterilor diasporei noastre. De la integrarea european\u0103, Rom\u00e2nia a beneficiat masiv de pe urma stabilit\u0103\u021bii \u0219i deschiderii pie\u021bei germane.<\/p>\n
A sus\u021bine ascensiunea AfD \u00eenseamn\u0103 a sus\u021bine direct persecutarea diasporei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i pr\u0103bu\u0219irea economic\u0103 a propriei na\u021biuni. A\u0219a-zi\u0219ii patrio\u021bi de la Bucure\u0219ti care se bucur\u0103 de victoria extremei drepte germane sus\u021bin orbe\u0219te un model politic care ne consider\u0103 cet\u0103\u021beni de rangul doi.<\/p>\n
Mai mult, agenda AfD se aliniaz\u0103 milimetric cu obiectivele geopolitice ale Moscovei: fracturarea blocului european, oprirea oric\u0103rui sprijin pentru Ucraina \u0219i abandonarea flancului estic al NATO \u00een sfera de influen\u021b\u0103 rus\u0103. Un suveranism real ap\u0103r\u0103 interesele economice \u0219i de securitate ale cet\u0103\u021benilor s\u0103i; suveranismul de fa\u021bad\u0103 practicat la noi serve\u0219te exclusiv interesele agresiunii ruse\u0219ti pe continent.<\/p>\n
Lec\u021bia scrutinului din Germania dep\u0103\u0219e\u0219te grani\u021bele unui simplu land. Ea valideaz\u0103 un principiu esen\u021bial al \u0219tiin\u021belor politice: procedurile democratice nu garanteaz\u0103 supravie\u021buirea democra\u021biei \u00een absen\u021ba unei culturi a responsabilit\u0103\u021bii \u0219i a unor institu\u021bii vigilente. Regimurile autocratice prosper\u0103 atunci c\u00e2nd liderii modera\u021bi cedeaz\u0103 teren, c\u00e2nd justific\u0103 austeritatea prin contabilitate rece \u0219i c\u00e2nd ignor\u0103 crizele de identitate ale propriilor cet\u0103\u021beni.<\/p>\n
Na\u021biunile libere au obliga\u021bia s\u0103 ias\u0103 din starea de paralizie analitic\u0103. Democra\u021bia \u00eenseamn\u0103 stat de drept, separa\u021bia puterilor, protejarea minorit\u0103\u021bilor \u0219i respectarea drepturilor omului. Nicio majoritate electoral\u0103 conjuctural\u0103 nu are dreptul s\u0103 anuleze aceste fundamente. Occidentul, \u0219i implicit Rom\u00e2nia, trebuie s\u0103 resping\u0103 ferm orice iluzie a colabor\u0103rii cu for\u021bele anti-sistem. Izolarea politic\u0103 a extremismului trebuie dublat\u0103 de o ac\u021biune institu\u021bional\u0103 aspr\u0103, oriunde Constitu\u021bia este pus\u0103 \u00een pericol. Refuzul de a folosi instrumentele statului de drept \u00eempotriva celor care vor s\u0103 \u00eel distrug\u0103 nu este o dovad\u0103 de toleran\u021b\u0103, ci un act prevestitor al colapsului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen anul 1933, pr\u0103bu\u0219irea democra\u021biei germane nu a fost rezultatul unei invazii militare \u0219i nici consecin\u021ba unei lovituri…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":292661,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,36,37,27,74,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-292660","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117236615362833255","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/292660","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=292660"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/292660\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/292661"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=292660"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=292660"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=292660"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}