{"id":292668,"date":"2026-09-08T17:38:09","date_gmt":"2026-09-08T17:38:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/292668\/"},"modified":"2026-09-08T17:38:09","modified_gmt":"2026-09-08T17:38:09","slug":"in-2003-khalid-sheikh-mohammed-era-prins-la-25-de-ani-de-la-atacurile-din-11-septembrie-creierul-atentatelor-inca-n-a-fost-judecat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/292668\/","title":{"rendered":"\u00cen 2003, Khalid Sheikh Mohammed era prins. La 25 de ani de la atacurile din 11 septembrie, \u201ecreierul\u201d atentatelor \u00eenc\u0103 n-a fost judecat"},"content":{"rendered":"

La 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, presupusul \u201ecreier\u201d al atacurilor \u0219i al\u021bi trei inculpa\u021bi \u00eenc\u0103 a\u0219teapt\u0103 procesul, dup\u0103 ce procedurile judiciare au fost blocate mai bine de un deceniu \u00een faza preliminar\u0103, scrie EFE, potrivit Agerpres.<\/p>\n

Cei patru inculpa\u021bi – Khalid Sheikh Mohammed, care i-ar fi propus liderului de atunci al re\u021belei teroriste Al-Qaida, Osama bin Laden <\/a>, ideea unor atacuri asupra Statelor Unite \u0219i apoi ar fi supravegheat opera\u021biunea, Ammar al-Baluchi, Walid bin Attash \u0219i Mustafa al-Hawsawi – fac obiectul unui dosar comun gestionat de comisiile militare \u00eenfiin\u021bate la Baza Naval\u0103 din Guantanamo.<\/p>\n

\u00cen baza sa militar\u0103 din estul Cubei, SUA au re\u021binut c\u00e2ndva circa 780 de b\u0103rba\u021bi, dintre care \u00een prezent mai sunt acolo doar 15, considera\u021bi a fi extrem de periculo\u0219i sau \u00eentr-o incertitudine juridic\u0103. \u00cenchisoarea continu\u0103 s\u0103 func\u021bioneze \u00een ciuda \u00eencerc\u0103rilor fostului pre\u0219edinte democrat Barack Obama de a o \u00eenchide.<\/p>\n

De\u021binu\u021bi de \u00eenalt profil la Guantanamo<\/p>\n

Khalid Sheikh Mohammed, nepotul s\u0103u Al-Baluchi (cunoscut \u0219i sub numele de Ali Abdul Aziz Ali), Bin Attash \u0219i Al-Hawsawi r\u0103m\u00e2n de\u021binu\u021bi \u00een centrele de maxim\u0103 securitate din Guantanamo, dup\u0103 ani petrecu\u021bi \u00een \u00eenchisori clandestine ale CIA \u0219i dup\u0103 ce au fost supu\u0219i unor tehnici de interogare considerate tortur\u0103<\/a>, cum ar fi simularea \u00eenecului (a\u0219a-numitul \u201ewaterboarding\u201d)<\/a>.<\/p>\n

Cel mai valoros prizonier de la baza naval\u0103 \u0219i complicii s\u0103i risc\u0103 pedeapsa cu moartea pentru uciderea a 2.977 de oameni \u00een New York, Washington \u0219i Pennsylvania<\/a>, \u00een cele mai grave atacuri teroriste din istoria SUA<\/a>.<\/p>\n

\u00cen iulie 2024, Khalid Sheikh Mohammed \u0219i al\u021bi doi inculpa\u021bi au ajuns la un acord de recunoa\u0219tere a vinov\u0103\u021biei<\/a> cu procurorii militari \u00een schimbul unor condamn\u0103ri pe via\u021b\u0103 \u00een locul pedepsei cu moartea, dar aceast\u0103 \u00eencercare de a \u00eenchide cazul a e\u0219uat.<\/p>\n

Ani de tergivers\u0103ri<\/p>\n

Acuza\u021biile \u00eempotriva inculpa\u021bilor au fost prezentate pentru prima dat\u0103 \u00een fa\u021ba unei comisii militare \u00een 2008, dup\u0103 care procedurile au fost suspendate pentru mai mul\u021bi ani \u0219i reformulate conform unor noi reguli \u00een 2012.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 acuza\u021biile \u00eempotriva presupusului \u201ecreier\u201d al atentatelor din 11 septembrie, Bin Attash este acuzat c\u0103 s-a ocupat de selec\u021bia \u0219i antrenamentul mai multor atacatori, \u00een timp ce Al-Baluchi \u0219i Al-Hawsawi ar fi trimis sprijin financiar \u0219i s-au ocupat de diverse preg\u0103tiri pentru opera\u021biune.<\/p>\n

\u00cen 2023, un judec\u0103tor militar a decis ca Ramzi bin al-Shibh, al cincilea inculpat, s\u0103 fie judecat separat, dup\u0103 ce a fost constatat c\u0103 problemele sale mintale \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 participe la proces.<\/p>\n

De la reluare, procesul a fost afectat de \u00eent\u00e2rzieri logistice din cauza distan\u021bei dintre Guantanamo \u0219i continentul american, acuza\u021bii de intercept\u0103ri ilegale ale ap\u0103r\u0103rii \u0219i dezbateri cu privire la faptul dac\u0103 m\u0103rturisirile inculpa\u021bilor sunt invalidate de actele de tortur\u0103 comise de CIA \u0219i dac\u0103 pot fi folosite \u00een instan\u021b\u0103.<\/p>\n

De asemenea, au existat \u00eent\u00e2rzieri din cauza unor probleme tehnice neprev\u0103zute \u0219i a procedurilor atente de evitare a dezv\u0103luirii identit\u0103\u021bilor \u0219i a informa\u021biilor sensibile \u00eentr-un caz \u00een care o mare parte din probe sunt \u021binute la secret fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021beanul de r\u00e2nd \u0219i uneori chiar de membri ai ap\u0103r\u0103rii.<\/p>\n

Data c\u00e2nd va \u00eencepe procesul abia a fost stabilit\u0103<\/p>\n

Ace\u0219ti ani de tergivers\u0103ri i-au iritat pe supravie\u021buitori \u0219i pe familiile victimelor, care cer dreptate \u0219i denun\u021b\u0103 lentoarea unui proces care, dup\u0103 cum au declarat mai mul\u021bi dintre ei pentru EFE, ar fi trebuit s\u0103 se desf\u0103\u0219oare \u00een instan\u021be din New York sau Washington.<\/p>\n

Cu toate acestea, la sf\u00e2r\u0219itul lunii august, judec\u0103torul militar Michael Schrama a stabilit c\u0103 procesul \u00eempotriva lui Khalid Sheikh Mohammed \u0219i a complicilor s\u0103i va \u00eencepe pe 5 iunie 2028, cu selec\u021bia juriului \u00een s\u0103lile de judecat\u0103 ale comisiilor militare de la Guantanamo, la aproape 27 de ani de la atentate.<\/p>\n

Ini\u021bial, procuratura solicitase ca procesul s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een ianuarie 2027, dar Schrama – al cincilea judec\u0103tor repartizat \u00een acest caz din 2012 – a considerat-o o dat\u0103 nerealist\u0103.<\/p>\n

\u00cen ciuda unui termen limit\u0103 stabilit, procesul trebuie \u00eenc\u0103 s\u0103 rezolve numeroase probleme preliminare \u0219i depinde de respectarea termenelor stabilite de instan\u021b\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t exper\u021bii nu\u00a0exclud noi \u00eent\u00e2rzieri \u00een calendarul cazului, adesea v\u0103zut ca un exemplu clar al lentorii justi\u021biei militare americane.<\/p>\n

Bin Laden a r\u0103mas liber \u00eenc\u0103 \u0219apte ani, dup\u0103 capturarea lui Khalid Sheikh Mohammed<\/p>\n

Khalid Sheikh Mohammed a fost arestat de autorit\u0103\u021bile pakistaneze \u00een martie 2003. Bin Laden \u00eens\u0103 a r\u0103mas \u00een libertate \u0219i a devenit unul dintre cei mai c\u0103uta\u021bi oameni din lume.<\/p>\n

Momentul decisiv a venit abia \u00een 2010, c\u00e2nd serviciile americane de informa\u021bii au reu\u0219it s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 unul dintre curierii s\u0103i. Acesta i-a condus la o cas\u0103 din Abbottabad, Pakistan. Zidurile \u00eenalte, lipsa telefonului \u0219i a internetului, precum \u0219i m\u0103surile stricte de securitate au ridicat suspiciunea c\u0103 bin Laden se ascundea acolo.<\/p>\n

La aproape zece ani de la atentate, c\u0103utarea s-a \u00eencheiat.\u00a0\u00cen noaptea de 1 spre 2 mai 2011, membrii unit\u0103\u021bii americane de elit\u0103 SEAL Team 6 au lansat raidul asupra Abbottabadului. Opera\u021biunea secret\u0103, cu numele de cod Neptune Spear<\/a>, a durat aproximativ 40 de minute.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"La 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, presupusul \u201ecreier\u201d al atacurilor…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":292669,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,36,37,27,74,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-292668","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117236642850679304","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/292668","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=292668"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/292668\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/292669"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=292668"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=292668"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=292668"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}