{"id":295436,"date":"2026-09-11T07:23:11","date_gmt":"2026-09-11T07:23:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/295436\/"},"modified":"2026-09-11T07:23:11","modified_gmt":"2026-09-11T07:23:11","slug":"urmatoarea-mutare-a-lui-putin-ar-putea-viza-trei-tari-moscova-ar-apela-la-momeala-de-a-si-apara-rusii-localnici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/295436\/","title":{"rendered":"Urm\u0103toarea mutare a lui Putin ar putea viza trei \u021b\u0103ri: Moscova ar apela la \u201emomeala\u201d de a-\u0219i ap\u0103ra ru\u0219ii localnici"},"content":{"rendered":"<p>Exper\u021bii avertizeaz\u0103 c\u0103 r\u0103zboiul hibrid al Moscovei reprezint\u0103 o amenin\u021bare tot mai mare care deja testeaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/nato\/\" title=\"NATO\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">NATO<\/a>. Ei afirm\u0103 c\u0103 urm\u0103toarea mutare a lui Putin ar putea viza trei \u021b\u0103ri, care sunt cele mai vulnerabile. <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/moscova\/\" title=\"Moscova\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Moscova<\/a> ar apela la \u201emomeala\u201d de a-\u0219i ap\u0103ra ru\u0219ii stabili\u021bi \u00een statele baltice, Letonia, Estonia \u0219i Lituania.<\/p>\n<p>\u00cen ultimele luni, avertismentele cu privire la o iminent\u0103 invazie ruseasc\u0103 au c\u0103p\u0103tat o urgen\u021b\u0103 mai mare. Surse de informa\u021bii au sus\u021binut c\u0103 au dovezi c\u0103 <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/rusia\/\" title=\"Rusia\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Rusia<\/a> se preg\u0103te\u0219te s\u0103 atace NATO, chiar \u00eenainte de a-\u0219i \u00eencheia r\u0103zboiul \u00eempotriva Ucrainei. Av\u00e2nd \u00een vedere gravitatea acestei amenin\u021b\u0103ri la adresa statelor baltice, este esen\u021bial s\u0103 fim clari cu privire la vulnerabilit\u0103\u021bi, inten\u021bii \u0219i descurajare, Gis Reports Online.<\/p>\n<p>Ca stat de prim\u0103 linie, Letonia a fost puternic afectat\u0103 de r\u0103zboiul Rusiei \u00eempotriva Ucrainei. Chiar \u00eenainte de invazia la scar\u0103 larg\u0103 din 2022, a jucat un rol proeminent \u00een jocurile de r\u0103zboi care simulau un atac rusesc asupra unuia sau mai multor state baltice. La fel ca Estonia \u0219i Lituania vecine, \u0219i-a luat astfel de riscuri destul de \u00een serios, cresc\u00e2ndu-\u0219i cheltuielile pentru ap\u0103rare \u0219i f\u0103c\u00e2nd preg\u0103tiri ample pentru a securiza grani\u021ba.<\/p>\n<p>\u00cencep\u00e2nd cu vulnerabilit\u0103\u021bile, cele trei state \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceea\u0219i mo\u0219tenire de a fi f\u0103cut parte din Uniunea Sovietic\u0103, de a avea minorit\u0103\u021bi ruse\u0219ti care au sosit \u00een timpul ocupa\u021biei \u0219i de a fi fost avertizate \u00een mod repetat c\u0103 Rusia nu le recunoa\u0219te independen\u021ba.<\/p>\n<p>R\u0103zboiul psihologic al Kremlinului a variat de la afirma\u021bii conform c\u0103rora \u00ee\u0219i rezerv\u0103 dreptul de a-i ap\u0103ra pe ru\u0219i oriunde ar locui, p\u00e2n\u0103 la rapoarte conform c\u0103rora comunit\u0103\u021bile din diaspora sunt obligate s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 for\u021be ruse\u0219ti invadatoare. Cea mai mare diferen\u021b\u0103 dintre vulnerabilit\u0103\u021bi, care condi\u021bioneaz\u0103 \u0219i scenariile pentru o posibil\u0103 invazie terestr\u0103, se refer\u0103 la dimensiunile respective ale minorit\u0103\u021bilor ruse\u0219ti care ar putea fi de a\u0219teptat s\u0103 ac\u021bioneze ca o a cincea coloan\u0103 rus\u0103 \u00een fiecare \u021bar\u0103.<\/p>\n<p>De\u0219i Lituania are o minoritate rus\u0103, aceasta este at\u00e2t de mic\u0103 \u00eenc\u00e2t nu a reu\u0219it s\u0103 devin\u0103 o problem\u0103 politic\u0103. \u00cen Estonia \u0219i Letonia, lucrurile stau diferit. \u00cen momentul destr\u0103m\u0103rii Uniunii Sovietice, ambele state se temeau c\u0103 ru\u0219ii ar putea deveni popula\u021bii majoritare, ceea ce ar fi pus cap\u0103t efectiv tuturor speran\u021belor de independen\u021b\u0103. Aceast\u0103 team\u0103 a fost atenuat\u0103 de atunci. Deoarece mul\u021bi ru\u0219i au plecat, ponderea lor \u00een popula\u021bie a sc\u0103zut la 20% \u00een Estonia \u0219i 25% \u00een Letonia.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, deoarece un num\u0103r mare dintre ace\u0219ti ru\u0219i nu au reu\u0219it s\u0103 devin\u0103 cet\u0103\u021beni nici \u00een statul baltic \u00een care locuiesc, nici \u00een Rusia, prezen\u021ba lor reprezint\u0103 \u00een continuare provoc\u0103ri pentru securitatea na\u021bional\u0103. \u00cen Estonia, 19% dintre etnicii ru\u0219i sunt clasifica\u021bi oficial ca av\u00e2nd \u201ecet\u0103\u021benie nedeterminat\u0103\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt apatrizi. \u00cen Letonia, num\u0103rul este de 25%.<\/p>\n<p>\u00cen Estonia, ru\u0219ii sunt concentra\u021bi \u00een suburbiile capitalei Tallinn \u0219i \u00een ora\u0219ul Narva, aproape \u00een \u00eentregime vorbitori de limb\u0103 rus\u0103, de la grani\u021ba cu Rusia. Restul \u021b\u0103rii este omogen din punct de vedere etnic. \u00cen Letonia, ru\u0219ii sunt mai dispersa\u021bi. \u00cen provincia Latgale, la grani\u021ba cu Rusia, ei reprezint\u0103 mai mult de o treime din popula\u021bie. \u00cen Daugavpils, cel mai mare ora\u0219 al provinciei, care este al doilea ora\u0219 ca m\u0103rime al Letoniei, ei sunt majoritari. Prezen\u021ba rus\u0103 \u00een capitala Riga este \u0219i mai semnificativ\u0103.<\/p>\n<p>Un al doilea set de vulnerabilit\u0103\u021bi diferite se refer\u0103 la geografie. O invazie terestr\u0103 necesit\u0103 \u00eenc\u0103lcarea unei frontiere comune, a\u0219a c\u0103 este important s\u0103 se ia \u00een considerare unde sunt trasate grani\u021bele \u00een cauz\u0103.<\/p>\n<p>Obiectivele ruse\u0219ti<\/p>\n<p>De\u0219i Lituania are o frontier\u0103 cu exclava ruseasc\u0103 Kaliningrad, nu are o frontier\u0103 cu Rusia propriu-zis\u0103. Vulnerabilitatea sa const\u0103 \u00een faptul c\u0103 este atacat\u0103 din Belarus. Estonia are o frontier\u0103 lung\u0103 de 294 de kilometri cu Rusia, dar segmentul principal este acvatic &#8211; r\u00e2ul Narva, lacul Peipus \u0219i lacul Pskov &#8211; iar partea cea mai sudic\u0103 este format\u0103 din mla\u0219tini. O invazie terestr\u0103 ruseasc\u0103 a Estoniei, \u00een consecin\u021b\u0103, s-ar confrunta cu obstacole considerabile.<\/p>\n<p>Letonia, \u00een schimb, are o grani\u021b\u0103 de 280 de kilometri, at\u00e2t cu Rusia, c\u00e2t \u0219i cu Belarus, de 173 de kilometri, ceea ce implic\u0103 faptul c\u0103 o amenin\u021bare de invazie ar putea proveni din oricare dintre state sau din ambele state. De\u0219i exist\u0103 pu\u021bine obstacole naturale care s\u0103 \u00eempiedice un invadator, Letonia este cea mai vulnerabil\u0103 dintre statele baltice.<\/p>\n<p>Revenind la inten\u021bii, obiectivele strategice ruse\u0219ti variaz\u0103 \u00eentre cele trei \u021b\u0103ri. Obiectivul clar pentru un atac rusesc asupra Lituaniei ar fi crearea unui pod terestru de la Rusia propriu-zis\u0103 prin Belarus la Kaliningrad, sporind considerabil amenin\u021barea la adresa Poloniei.<\/p>\n<p>Un atac rusesc asupra Estoniei ar avea, de asemenea, un obiectiv evident, \u0219i anume, securizarea Golfului Finlandei \u0219i a c\u0103ilor de acces c\u0103tre instala\u021biile portuare vitale pentru exportul de petrol. \u00cen cazul Letoniei, nu este imediat evident de ce Rusia ar lansa o invazie terestr\u0103.<\/p>\n<p>Vorbind \u00een marja summitului NATO din 2026 de la Ankara, pre\u0219edintele Edgars Rinkevics a r\u0103spuns avertismentelor despre un atac rusesc men\u021bion\u00e2nd c\u0103 \u201eAst\u0103zi, Rusia nu are capacitatea militar\u0103 de a face acest lucru\u201d.<\/p>\n<p>Scenariile Rusiei<\/p>\n<p>Cel mai probabil scenariu este o escaladare continu\u0103 a opera\u021biunilor hibride ruse\u0219ti pentru a \u00eendeplini patru priorit\u0103\u021bi principale ale Rusiei: influen\u021barea opiniei publice \u00eentr-o direc\u021bie pro-rus\u0103, cre\u0219terea costurilor pentru \u021b\u0103rile care sus\u021bin <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/ucraina\/\" title=\"Ucraina\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Ucraina<\/a>, insuflarea fricii de o escaladare suplimentar\u0103 \u0219i \u00eentreprinderea unor preg\u0103tiri concrete pentru un conflict armat.<\/p>\n<p>Primul implic\u0103 activit\u0103\u021bi de promovare a unei sfere pro-ruse\u0219ti \u00een re\u021belele sociale \u0219i organiza\u021biile politice baltice. Al doilea prezint\u0103 sabotaj \u00eempotriva infrastructurii critice, cum ar fi cablurile subacvatice \u0219i telecomunica\u021biile terestre.<\/p>\n<p>Al treilea se realizeaz\u0103 prin provoc\u0103ri deschise, cum ar fi prezen\u021ba vizibil\u0103 a dronelor deasupra aeroporturilor \u0219i bre\u0219ele vizibile ale u\u0219ilor c\u0103tre instala\u021bii critice, cum ar fi sta\u021biile de pompare a apei dulci. Al patrulea implic\u0103 cartografierea vulnerabilit\u0103\u021bilor \u021b\u0103rilor vizate la diferite forme de sabotaj \u0219i a modului \u00een care acestea r\u0103spund la astfel de activit\u0103\u021bi.<\/p>\n<p>De\u0219i statele baltice sunt departe de a fi singurele vizate, acestea au sim\u021bit povara mai mult dec\u00e2t al\u021bi membri NATO. At\u00e2t Estonia, c\u00e2t \u0219i Letonia au experimentat atacuri asupra cablurilor subacvatice care duc spre Finlanda \u0219i Suedia.<\/p>\n<p>\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n<p> Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Exper\u021bii avertizeaz\u0103 c\u0103 r\u0103zboiul hibrid al Moscovei reprezint\u0103 o amenin\u021bare tot mai mare care deja testeaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea NATO.&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":295437,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,1424,36,37,27,74,34,35,14106,2264,25,23162,41,40,38,39,7778,81094,26,7221,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-295436","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-estonia","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-letonia","tag-lituania","tag-news","tag-putin-amenintari","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-rusia-razboi-hibrid","tag-rusia-tarile-baltice","tag-stiri","tag-tarile-baltice","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117251211723493508","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/295436","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=295436"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/295436\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/295437"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=295436"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=295436"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=295436"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}