{"id":300712,"date":"2026-09-16T01:59:16","date_gmt":"2026-09-16T01:59:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/300712\/"},"modified":"2026-09-16T01:59:16","modified_gmt":"2026-09-16T01:59:16","slug":"o-echipa-de-chimisti-si-fizicieni-din-china-a-redus-cu-90-consumul-de-energie-la-rafinarea-produselor-petroliere-dezvoltand-o-noua-metoda-geniala-piataauto-md","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/300712\/","title":{"rendered":"O echip\u0103 de chimi\u015fti \u015fi fizicieni din China a redus cu 90% consumul de energie la rafinarea produselor petroliere, dezvolt\u00e2nd o nou\u0103 metod\u0103 genial\u0103 | PiataAuto.md"},"content":{"rendered":"<p>\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/1789523954_647_Loader5.gif\" \/><\/p>\n<p>15 Septembrie 2026, 14:01<br \/>Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u00cen ultimii ani, pare s\u0103 se uite periodic c\u0103 marile salturi \u00een dezvoltarea unor \u0163\u0103ri vin din \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi educa\u0163ie profund\u0103, care face ca aceast\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 poat\u0103 progresa. Pentru c\u0103 adeseori nu cre\u015fterile la burs\u0103, ci banalele materii precum chimia, fizica sau matematica sunt cele care impulsioneaz\u0103 salturile. De cur\u00e2nd, o echip\u0103 de chimi\u015ftii \u015fi fizicieni din China, de la Institutul Dalian de Fizic\u0103 a Elementelor Chimice, parte din Academia de \u015etiin\u0163e a Chinei, a dezvoltat o nou\u0103 metod\u0103 de rafinare a produselor petroliere, care ar reduce consumul de energie cu 90% \u015fi ar reduce astfel considerabil costurile de procesare a \u0163i\u0163eiului \u015fi transformare a lui \u00een carburan\u0163i, materiale plastice \u015fi alte componente utile.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tPetrolul brut extras din p\u0103m\u00e2nt e o sum\u0103 de hidrocarburi de facturi foarte variate, iar rafin\u0103riile au rolul de a distila aceast\u0103 materie prim\u0103 \u00een multiple etape, produc\u00e2nd materiile finite dorite.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u00cen prezent, cea mai mare parte a acestor procese de separare a diverselor hidrocarburi se bazeaz\u0103 pe distilare \u2014 un proces care se bazeaz\u0103 pe diferen\u0163ele mici \u00een temperaturile de fierbere a diferitor componente, iar \u00eenc\u0103lzirea \u00eentregii mase p\u00e2n\u0103 la un punct necesar face ca acea substan\u0163\u0103 se transforme \u00een vapori, separ\u00e2ndu-se de restul, dup\u0103 care se condenseaz\u0103 \u015fi astfel e separat\u0103 individual de restul masei. Iar ulterior toat\u0103 acea materie prim\u0103 trece prin alte \u015fi alte procese similare, m\u0103rind punctul de fierbere pentru urm\u0103torul component necesar, \u015fi separ\u00e2nd astfel pas cu pas toate hidrocarburile dorite.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t\t\t\t\tFoto: Turnuri de distilare dintr-o rafin\u0103rie<\/p>\n<p>Desigur, fiecare din ele trece ulterior prin alte procese industriale, inclusiv reamestecare cu alte hidrocarburi, pentru a ob\u0163ine produsul final dorit, dar acest principiu de rafinare presupune un consum de energie deloc neglijabil pentru a asigura temperaturile necesare acestor procese, de ordinul megawa\u0163ilor-or\u0103 pentru procesarea unei tone de petrol brut.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tChinezii, \u00eens\u0103, au devenit excep\u0163ional de buni \u00een ultimii ani \u00een ingineria chimic\u0103. \u015etii jocurile alea din copil\u0103rie, \u00een care multe obiecte erau aranjate \u00eentr-o camer\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t primul impuls declan\u015fat s\u0103 dea un efect de domino, \u00een care fiecare obiect urm\u0103tor va determina o schimbare de pozi\u0163ie a celui ce-l urmeaz\u0103 \u015fi \u00een final se va ob\u0163ine tabloul dorit? Exact asta fac chinezii \u00een ultimii ani \u00een ingineria chimic\u0103, at\u00e2t la bateriile ma\u015finilor electrice, c\u00e2t \u015fi \u00een asemenea cazuri precum cel despre care vorbim azi, proiect\u00e2nd componente pentru care planific\u0103 din timp schimb\u0103ri \u00een lan\u0163 care trebuie s\u0103 aib\u0103 loc la nivel chimic, astfel \u00eenc\u00e2t moleculele finale s\u0103 determine forme \u015fi dimensiuni dorite, iar materia rezultat\u0103 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 exact func\u0163ia dorit\u0103. A\u015fa \u00ee\u015fi proiecteaz\u0103 acum catozii bateriilor, spre exemplu, are formeaz\u0103 re\u0163eaua cristalin\u0103 corect abia dup\u0103 fabricare, la prima \u00eenc\u0103rcare \u00een uzin\u0103, iar acea re\u0163ea are spa\u0163ii exact de dimensiunea necesar\u0103 pentru a permite trecerea rapid\u0103 a electronilor, f\u0103r\u0103 a crea obstruc\u0163ion\u0103ri \u015fi rezisten\u0163e.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tExact asta a f\u0103cut \u015fi echipa de chimi\u015fti \u015fi fizicieni despre care vorbim azi. Au conceput o serie de membrane organice, care s\u0103 asigure filtrarea mecanic\u0103 a hidrocarburilor, f\u0103r\u0103 distilare \u00een cea mai mare parte a proceselor.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tDoar prima distilare a petrolului brut r\u0103m\u00e2ne necesar\u0103, unde se ob\u0163ine nafta u\u015foar\u0103. Mai departe, procesul de rafinare e g\u00e2ndit ca unul ce opereaz\u0103 \u00eentr-o cascad\u0103 de membrane separatoare, prin care hidrocarburile sunt separate treptat pur mecanic, moleculele lor fiind filtrare dup\u0103 dimensiunea fizic\u0103. Ne putem imagina o sit\u0103, prin care se filtreaz\u0103 prima hidrocarbur\u0103, dup\u0103 care materialul rezultat merge \u00een urm\u0103toarea sit\u0103 \u015fi tot a\u015fa p\u00e2n\u0103 se asigur\u0103 toate etapele necesare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tSun\u0103 genial de simplu \u015fi am putea s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce nu i-a venit nim\u0103nui aceast\u0103 idee p\u00e2n\u0103 acum? Dar adev\u0103rul e c\u0103 i-a venit. Multor oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 le-a venit \u015fi au tot studiat \u015fi \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 asta. Doar c\u0103 e aproape imposibil dintr-un motiv de nedep\u0103\u015fit \u2014 majoritatea hidrocarburilor utile din petrol au dimensiuni aproape identice ale moleculelor \u2014 hexanul are 0,43 nm, 2-metlpentanul are 0,50 nm, 2,3-dimetilbutanul are 0,58 nm, benzenul are 0,59 nm, iar ciclohexanul are 0,60 nm. Putem observa deci, c\u0103 \u00eentre toate acestea exist\u0103 diferen\u0163e mai mici de 0,1 nm, iar unele au chiar diferen\u0163e de 0,01 nm. E imposibil \u00een mod realist s\u0103 proiecteze o \u0084sit\u0103\u0094 care s\u0103 filtreze molecule cu o asemenea precizie.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u00cens\u0103 acum acest fapt a devenit posibil, datorit\u0103 acelei inginerii chimice, despre care am vorbim mai sus. Ei au creat, spre exemplu, prima membran\u0103 cu un material pe care-l numesc CuBTC, denumit \u00een lucr\u0103rile lor \u015ftiin\u0163ifice \u015fi cu numele HKUST-1, care are pori triunghiulari de 0,46 nm pe orientare cristalin\u0103 relevant\u0103. \u00cen mod normal s-ar putea crede c\u0103 molecula de hexan, de 0,43 nm, va trece prin ea \u015fi astfel problema e rezolvat\u0103. \u00cen practic\u0103, \u00eens\u0103, se genereaz\u0103 obstruc\u0163ion\u0103ri foarte rapide \u00een acest proces \u015fi el nu mai e viabil. Membrana a fost tratat\u0103 cu acid tanic, \u00eenc\u0103, pentru care faciliteaz\u0103 \u015fi pozi\u0163ionarea moleculelor \u00een apropiere de porii triunghiulari, pentru a trece mai u\u015for, f\u0103r\u0103 a genera obstruc\u0163ion\u0103ri.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tLa urm\u0103toarele etape rolul acidului tanic din tratamentul ini\u0163ial devine \u015fi mai important. Mai simplu vorbind, moleculele se aliniaz\u0103 rapid interac\u0163ion\u00e2nd cu cuprul din membran\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t filtrarea lor mecanic\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc mai eficient, \u00een mod continuu. Deci e fizic\u0103 la nivel molecular \u015fi chimie la nivel de inginerie fizic\u0103 \u00een acela\u015fi timp.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tIar rezultatul e formidabil. Echipa a modelat \u015fi testat procesul \u015fi \u00een instala\u0163ii industriale de tipul celor din rafin\u0103rii, la o capacitate de 8.000 tone pe an \u015fi 1 ton\u0103 pe or\u0103. \u00cen varianta conven\u0163ional\u0103 prin distilare, material prim\u0103 trebuia \u00eenc\u0103lzit\u0103 p\u00e2n\u0103 la 161\u00b0C \u00een acest procese, iar consumul de energie a fost de 4,44 GJ\/ton\u0103, sau 1.233,33 kWh\/ton\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\t\u00cen varianta cu folosirea metodei lor noi de rafinare, materia prim\u0103 trebuie \u00eenc\u0103lzit\u0103 la doar 60\u00b0C, iar consumul de energie a fost de 0,385 GJ\/ton\u0103 sau 106,95 kWh\/ton\u0103. Reducerea consumului de energie a fost de peste 91%, deci.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tChinezii amintesc c\u0103 aceast\u0103 reducere e valabil\u0103 pentru etapele de rafinare relevante, nu pentru tot e consum\u0103 rafin\u0103ria, \u00eentruc\u00e2t etapa ini\u0163ial\u0103 \u015fi cele finale de amestecuri r\u0103m\u00e2n similare, dar la nivel de rafin\u0103rie, \u00een func\u0163ie de produs, se poate ob\u0163ine 80-87% reducere \u00een consum energetic. Iar \u00een mod practic asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o cot\u0103 mult mai mic\u0103 de energie, preponderent sub form\u0103 de gaz, va fi necesar\u0103 \u00een procesul de rafinare, reduc\u00e2nd costurile finale.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\n\t\t\t\t\t\tDesigur, noua metod\u0103 va mai avea nevoie de ceva timp pentru a fi aplicat\u0103 pe larg la rafin\u0103riile chineze\u015fti sau din alte regiuni ale lumii, de faptul c\u0103 ea a fost deja testat\u0103 at\u00e2t de avansat o duce dincolo de o descoperire \u015fi un experiment de laborator, c\u0103tre un produs gata de scalara industrial\u0103. Iar o economie de 80-85% \u00een acest cost important poate determina sute de milioane sau miliarde de dolari economisi\u0163i anual. Tocmai astfel se impulsioneaz\u0103 ceea ce numim apoi competitivitate economic\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n<p>\t\t<a onclick=\"LikeNews(36000)\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/1789523955_976_like_news.png\" border=\"0\" \/><\/a><\/p>\n<p>3<\/p>\n<p>4,141<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/1789523955_177_nwlstatRd.png\" \/><\/p>\n<p>\t<a class=\"GenOpacEf\" onclick=\"history.back()\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/1789523956_535_nwback.png\" border=\"0\" alt=\"\u00cenapoi\" title=\"\u00cenapoi\" \/><\/a><\/p>\n<p>\u015eTIRI DE CARE A\u0162I PUTEA FI INTERESAT<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"15 Septembrie 2026, 14:01Redac\u0163ia PiataAuto.md \u00cen ultimii ani, pare s\u0103 se uite periodic c\u0103 marile salturi \u00een dezvoltarea&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":300713,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[8232,97,96,17672,125,2846,55154,2097,3159,17663,17665,17664,1364,20944,12899,3841,82412,25359,41,40,38,39],"class_list":["post-300712","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-8232","tag-afaceri","tag-business","tag-chimisti","tag-china","tag-consum","tag-dezvoltat","tag-echipa","tag-energie","tag-fizicieni","tag-geniala","tag-metoda","tag-noua","tag-petroliere","tag-procente","tag-produse","tag-rafinare","tag-redus","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117278249428808748","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/300712","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=300712"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/300712\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/300713"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=300712"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=300712"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=300712"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}