\u015etiin\u0163a \u015fi noile descoperiri au capacitatea de a rescrie Retragerea catastrofal\u0103 a armatei lui Napoleon Bonaparte din Rusia, \u00een iarna anului 1812, a fost de mult timp descris\u0103 drept una dintre cele mai dramatice pagini din istoria militar\u0103 a Europei. Gerul n\u0103prasnic, foamea \u015fi tifosul au fost considera\u0163i principalii vinova\u0163i pentru moartea celor peste 300.000 de solda\u0163i din \u201eMarea Armat\u0103\u201d.<\/p>\n
Un nou studiu genetic, realizat de o echip\u0103 de cercet\u0103tori de la Institutul Pasteur din Paris, vine \u00eens\u0103 s\u0103 aduc\u0103 o perspectiv\u0103 mai complex\u0103: armata francez\u0103 a fost decimat\u0103 \u015fi de febr\u0103 paratifoid\u0103 \u015fi febr\u0103 recurent\u0103 transmis\u0103 de p\u0103duchi – dou\u0103 boli infec\u0163ioase nedocumentate anterior \u00een contextul campaniei napoleoniene, informeaz\u0103 Reuters.<\/p>\n
\u2022 Din\u0163ii solda\u0163ilor \u00eengropa\u0163i \u00een Vilnius<\/p>\n
Cercet\u0103torii au analizat ADN-ul extras din din\u0163ii a 13 solda\u0163i francezi \u00eengropa\u0163i \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103 descoperit\u0103 \u00een 2001, la Vilnius (Lituania) – un punct cheie pe ruta retragerii din Rusia. Situl con\u0163ine r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele a 2.000 p\u00e2n\u0103 la 3.000 de solda\u0163i, \u00eengropa\u0163i \u00een grab\u0103 \u00een timpul retragerii haotice. \u201eMul\u0163i solda\u0163i au sosit la Vilnius epuiza\u0163i, \u00eenfometa\u0163i \u015fi bolnavi. Au murit acolo \u00eentr-un num\u0103r considerabil \u015fi au fost \u00eengropa\u0163i rapid, \u00een gropi comune\u201d, a declarat Nicolas Rascovan, biolog \u015fi genetician, \u015feful unit\u0103\u0163ii de paleogenomic\u0103 microbian\u0103 de la Institutul Pasteur \u015fi autor principal al studiului, publicat \u00een revista Current Biology. Analiza genetic\u0103 a relevat c\u0103 patru dintre cei 13 solda\u0163i erau infecta\u0163i cu bacteria care provoac\u0103 febra paratifoid\u0103, iar doi cu bacteria responsabil\u0103 de febra recurent\u0103 transmis\u0103 de p\u0103duchi.<\/p>\n
\u2022 Boli uitate, dar devastatoare<\/p>\n
Febra paratifoid\u0103, transmis\u0103 prin ap\u0103 sau alimente contaminate, provoac\u0103 febr\u0103 mare, dureri abdominale, diaree, sl\u0103biciune \u015fi uneori erup\u0163ii cutanate.<\/p>\n
Febra recurent\u0103, \u00een forma sa transmis\u0103 de p\u0103duchi, produce episoade repetate de febr\u0103 \u015fi dureri musculare intense. Aceste boli, combinate cu frigul extrem, lipsa hranei \u015fi igiena precar\u0103, au creat condi\u0163iile ideale pentru o epidemie devastatoare \u00een r\u00e2ndul trupelor deja sl\u0103bite. \u201eFrigul, foametea \u015fi tifosul au fost de mult timp eviden\u0163iate ca principale cauze ale pierderilor, dar rezultatele noastre arat\u0103 c\u0103 \u015fi alte boli infec\u0163ioase au jucat un rol major\u201d, a explicat Rascovan.<\/p>\n
\u2022 O imagine mai complex\u0103 a tragediei din 1812<\/p>\n
Un studiu anterior, realizat \u00een 2006, detectase ADN-ul bacteriilor care cauzeaz\u0103 tifosul \u015fi febra de tran\u015fee, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a eviden\u0163ia prezen\u0163a febrei paratifoide sau a celei recurente. Noul studiu demonstreaz\u0103 c\u0103 solda\u0163ii francezi erau afecta\u0163i simultan de mai multe boli, unele cu moduri diferite de transmitere – o dovad\u0103 a condi\u0163iilor sanitare extrem de precare din timpul retragerii. \u201eADN-ul str\u0103vechi ne permite s\u0103 identific\u0103m infec\u0163iile, ceea ce nu pot face relat\u0103rile bazate doar pe simptome. Coexisten\u0163a mai multor agen\u0163i patogeni arat\u0103 c\u00e2t de grav era contextul medical al epocii\u201d, a mai spus Rascovan. Descoperirile ofer\u0103 nu doar o imagine medical\u0103 mai clar\u0103, ci \u015fi o confirmare a modului \u00een care paleogenomica poate completa istoria. Analiza ADN-ului antic devine un instrument tot mai valoros pentru istorici, capabil s\u0103 verifice sau s\u0103 contrazic\u0103 ipoteze vechi de dou\u0103 secole. \u201eADN-ul antic ne permite s\u0103 test\u0103m direct ipoteze istorice, ad\u0103ug\u00e2nd dovezi concrete la nara\u0163iunile tradi\u0163ionale. Putem vedea nu doar ce boli existau, ci \u015fi cum au evoluat \u015fi s-au r\u0103sp\u00e2ndit\u201d, a subliniat cercet\u0103torul francez. Astfel, retragerea din Rusia nu mai apare doar ca o catastrof\u0103 militar\u0103 provocat\u0103 de iarn\u0103, ci \u015fi ca o tragedie biologic\u0103 – o lupt\u0103 pierdut\u0103 \u015fi \u00eempotriva microorganismelor invizibile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u015etiin\u0163a \u015fi noile descoperiri au capacitatea de a rescrie Retragerea catastrofal\u0103 a armatei lui Napoleon Bonaparte din Rusia,…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":31835,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[13964,11192,32,33,795,13965,31,36,37,27,74,34,35,12421,25,41,40,38,39,45,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-31834","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-and","9":"tag-boli","10":"tag-breaking-news","11":"tag-breakingnews","12":"tag-bursa","13":"tag-catastrofa","14":"tag-cele-mai-populare-subiecte","15":"tag-featured-news","16":"tag-featurednews","17":"tag-headlines","18":"tag-international","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-napoleon","22":"tag-news","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-rusia","28":"tag-stiri","29":"tag-titluri","30":"tag-top-stories","31":"tag-topstories","32":"tag-world","33":"tag-world-news","34":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115464858711170127","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31834","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31834"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31834\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31835"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31834"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31834"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31834"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}