{"id":318438,"date":"2026-10-02T07:24:11","date_gmt":"2026-10-02T07:24:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/318438\/"},"modified":"2026-10-02T07:24:11","modified_gmt":"2026-10-02T07:24:11","slug":"aruncam-aur-la-gunoi-fara-sa-stim-calculatoarele-vechi-ascund-o-mica-avere-cum-au-recuperat-cercetatorii-450-mg-din-20-de-placi-de-baza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/318438\/","title":{"rendered":"Arunc\u0103m aur la gunoi f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim: calculatoarele vechi ascund o mic\u0103 avere. Cum au recuperat cercet\u0103torii 450 mg din 20 de pl\u0103ci de baz\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\t    <img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"mg-x-auto\" width=\"30\" height=\"30\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/1790925848_986_google-g-w.png\" alt=\"\"\/>\t\t\t    <\/p>\n<p id=\"p-0\">Experimentul cercet\u0103torilor elve\u021bieni a pornit de la 20 de pl\u0103ci de baz\u0103 provenite de la calculatoare vechi. Potrivit <a href=\"https:\/\/ethz.ch\/en\/news-and-events\/eth-news\/news\/2024\/03\/turning-waste-into-gold.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow\">ETH Zurich<\/a>, componentele metalice au fost extrase \u0219i procesate astfel \u00eenc\u00e2t metalele s\u0103 ajung\u0103 \u00eentr-o solu\u021bie sub form\u0103 de ioni. Iar aici se ajunge la partea neobi\u0219nuit\u0103 a metodei.<\/p>\n<p>450 de miligrame de aur din 20 de pl\u0103ci de baz\u0103<\/p>\n<p id=\"p-1\">Cercet\u0103torii au folosit proteine din zer, un produs secundar al industriei lactatelor. Printr-un proces care implic\u0103 temperaturi ridicate \u0219i condi\u021bii acide, proteinele sunt transformate \u00een nanofibre. Acestea sunt apoi uscate \u0219i formeaz\u0103 un fel de burete proteic.<\/p>\n<p id=\"p-2\">Materialul are capacitatea de a re\u021bine ionii de aur din solu\u021bia ob\u021binut\u0103 prin procesarea pl\u0103cilor electronice. Aurul este atras de fibrele proteice mult mai eficient dec\u00e2t alte metale prezente \u00een amestec. Dup\u0103 aceea, buretele este \u00eenc\u0103lzit, iar ionii de aur sunt transforma\u021bi \u00een particule care pot fi topite.<\/p>\n<p><img aria-describedby=\"caption-attachment-23818084\" class=\"size-full wp-image-23818084\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/metoda-de-extrage-a-aurului-din-deseuri-electronice-2.jpg\" alt=\"\" width=\"900\" height=\"652\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" \/><\/p>\n<p id=\"caption-attachment-23818084\" class=\"wp-caption-text\">Metoda de extrage a aurului din de\u0219euri electronice. Sursa foto: ETH Zurich<\/p>\n<p id=\"p-3\">Rezultatul experimentului a fost o pepit\u0103 de aproximativ 450 de miligrame. Aurul reprezenta aproximativ 91% din masa pepitei, restul fiind \u00een principal cupru. Puritatea corespunde unei concentra\u021bii de aproximativ 22 de carate.<\/p>\n<p>De ce sunt pl\u0103cile electronice at\u00e2t de interesante<\/p>\n<p id=\"p-4\">Aurul este folosit \u00een cantit\u0103\u021bi mici \u00een electronice deoarece este un conductor bun \u0219i rezist\u0103 foarte bine la coroziune. Tocmai aceste propriet\u0103\u021bi \u00eel fac util pentru anumite contacte \u0219i componente electronice.<\/p>\n<p id=\"p-5\">Problema este c\u0103 recuperarea metalului din aparatele scoase din uz poate fi dificil\u0103. Metodele tradi\u021bionale pot necesita mult\u0103 energie \u0219i substan\u021be chimice periculoase. Cercet\u0103torii de la ETH Zurich au \u00eencercat s\u0103 schimbe aceast\u0103 etap\u0103 prin folosirea unui material provenit, la r\u00e2ndul s\u0103u, dintr-un flux de de\u0219euri al industriei alimentare.<\/p>\n<p id=\"p-6\">\u00cen studiul publicat \u00een Advanced Materials, aerogelul ob\u021binut din nanofibre proteice de zer a demonstrat o capacitate ridicat\u0103 de adsorb\u021bie a aurului. Cercet\u0103torii au m\u0103surat o capacitate de aproximativ 166,7 miligrame de aur pentru fiecare gram de material absorbant.<\/p>\n<p>Milioane de tone de electronice ajung la gunoi<\/p>\n<p id=\"p-7\">Importan\u021ba metodei devine mai clar\u0103 atunci c\u00e2nd este privit\u0103 la scar\u0103 global\u0103. Potrivit Global E-waste Monitor, \u00een 2022 au fost generate aproximativ 62 de milioane de tone de de\u0219euri electronice \u00een lume. Doar 22,3% au fost documentate ca fiind colectate \u0219i reciclate corespunz\u0103tor.<\/p>\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-23818082\" class=\"size-full wp-image-23818082\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/deseuri-electronice.jpg\" alt=\"\" width=\"725\" height=\"841\"  \/><\/p>\n<p id=\"caption-attachment-23818082\" class=\"wp-caption-text\">Milioane de tone de de\u0219euri electronice sunt aruncate anual. Sursa foto: X<\/p>\n<p id=\"p-8\">Cantitatea este estimat\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la 82 de milioane de tone \u00een 2030 dac\u0103 tendin\u021bele actuale continu\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, de\u0219eurile electronice con\u021bin cantit\u0103\u021bi importante de metale valoroase. ITU estimeaz\u0103 c\u0103 de\u0219eurile electronice generate \u00een 2022 con\u021bineau aproximativ 31 de miliarde de kilograme de metale, cu o valoare total\u0103 estimat\u0103 la 91 de miliarde de dolari. Aurul reprezenta o parte important\u0103 a acestei valori, estimat\u0103 la aproximativ 15 miliarde de dolari.<\/p>\n<p id=\"p-9\">Asta transform\u0103 electronicele vechi \u00eentr-o form\u0103 de \u201eminerit urban\u201d. \u00cen loc ca metalele s\u0103 fie extrase din mine, ele pot fi recuperate din produse care au ajuns la sf\u00e2r\u0219itul perioadei de utilizare.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii vor s\u0103 duc\u0103 metoda spre industrie<\/p>\n<p id=\"p-10\">Calculul economic realizat de echipa ETH Zurich a indicat un avantaj important. Costurile materiilor prime \u0219i ale energiei necesare procesului au fost estimate la aproximativ 50 de ori mai mici dec\u00e2t valoarea aurului care poate fi recuperat \u00een experiment.<\/p>\n<p id=\"p-11\">Cercet\u0103torii au precizat \u00eens\u0103 c\u0103 urm\u0103torul pas este dezvoltarea tehnologiei pentru utilizare comercial\u0103. Pl\u0103cile de baz\u0103 nu sunt singura posibil\u0103 surs\u0103. Metoda ar putea fi testat\u0103 \u0219i pentru de\u0219euri provenite din fabricarea microcipurilor sau din procesele industriale de placare cu aur.<\/p>\n<p id=\"p-12\">Echipa elve\u021bian\u0103 inten\u021bioneaz\u0103, de asemenea, s\u0103 verifice dac\u0103 bure\u021bii proteici pot fi produ\u0219i folosind \u0219i alte subproduse sau de\u0219euri bogate \u00een proteine din industria alimentar\u0103.\u00a0 Poten\u021bialul nu se limiteaz\u0103 la aur. <a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/intra-in-vigoare-dreptul-la-reparatie-ce-drepturi-noi-au-consumatorii-din-romania-23782603\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">De\u0219eurile electronice<\/a> con\u021bin \u0219i cupru, argint, cobalt, nichel \u0219i alte materiale care pot fi recuperate. Pentru unele dintre acestea sunt dezvoltate deja tehnologii distincte de reciclare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Experimentul cercet\u0103torilor elve\u021bieni a pornit de la 20 de pl\u0103ci de baz\u0103 provenite de la calculatoare vechi. Potrivit&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":318439,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[14],"tags":[97,86857,86858,86859,96,73262,16349,86860,86861,86862,86863,41,40,38,39],"class_list":["post-318438","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-afaceri","tag-afaceri","tag-aur-22-de-carate","tag-aur-din-electronice","tag-aur-la-gunoi","tag-business","tag-eth-zurich","tag-experiment","tag-metoda-extragere-aur","tag-pepita-de-aur","tag-placi-de-baza","tag-reciclare-deseuri-electronice","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117370124511375309","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/318438","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=318438"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/318438\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/318439"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=318438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=318438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=318438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}