{"id":322011,"date":"2026-10-05T16:46:13","date_gmt":"2026-10-05T16:46:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/322011\/"},"modified":"2026-10-05T16:46:13","modified_gmt":"2026-10-05T16:46:13","slug":"au-revenit-dupa-30-de-ani-intr-o-padure-folosita-pentru-un-experiment-rezultatul-a-fost-neasteptat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/322011\/","title":{"rendered":"Au revenit dup\u0103 30 de ani \u00eentr-o p\u0103dure folosit\u0103 pentru un experiment. Rezultatul a fost nea\u0219teptat"},"content":{"rendered":"<p>\t    <img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"mg-x-auto\" width=\"30\" height=\"30\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/1791218773_911_google-g-w.png\" alt=\"\"\/>\t\t\t    <\/p>\n<p>\t                            Un experiment uitat timp de trei decenii<\/p>\n<p id=\"p-0\">Care este cea mai bun\u0103 metod\u0103 de gestionare a unei p\u0103duri? Dezbaterea este adesea prezentat\u0103 ca o alegere \u00eentre protejarea integral\u0103 a p\u0103durilor \u0219i exploatarea arborilor pentru sus\u021binerea economiilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor locale, potrivit <a href=\"https:\/\/www.sciencedaily.com\/releases\/2026\/10\/261001214120.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow\">ScienceDaily<\/a>.<\/p>\n<p id=\"p-1\">Realitatea este \u00eens\u0103 mai complex\u0103, dup\u0103 cum arat\u0103 o nou\u0103 cercetare bazat\u0103 pe un experiment desf\u0103\u0219urat \u00een p\u0103durile de eucalipt montan din statul Victoria.<\/p>\n<p id=\"p-2\">\u00cencep\u00e2nd din anii 1970, cercet\u0103torii \u0219i publicul au pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii folosirea t\u0103ierilor rase, prin care to\u021bi arborii dintr-o anumit\u0103 zon\u0103 sunt \u00eendep\u0103rta\u021bi. Ecologi\u0219tii au sus\u021binut c\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 distruge habitatele speciilor rare \u0219i reduce valoarea ecologic\u0103 a p\u0103durilor.<\/p>\n<p id=\"p-3\">Silvicultorii au argumentat, \u00een schimb, c\u0103 eucaliptul montan este adaptat incendiilor catastrofale, iar t\u0103ierea ras\u0103 reproduce, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, efectele acestora asupra regener\u0103rii.<\/p>\n<p id=\"p-4\">\u00centreb\u0103rile privind impactul t\u0103ierilor rase \u0219i modul \u00een care acestea se compar\u0103 cu metodele mai pu\u021bin intensive au r\u0103mas \u00eens\u0103 mult timp f\u0103r\u0103 un r\u0103spuns clar.<\/p>\n<p>Milioane investite pentru g\u0103sirea unei alternative<\/p>\n<p id=\"p-5\">La mijlocul anilor 1980, autorit\u0103\u021bile au lansat o restructurare major\u0103 a industriei lemnului \u0219i au investit echivalentul actual a 26 de milioane de dolari australieni pentru a testa alternative la t\u0103ierile rase.<\/p>\n<p id=\"p-6\">Proiectul Silvicultural Systems a fost \u00eenfiin\u021bat \u00een dou\u0103 zone \u00eentre 1987 \u0219i 1989: Tanjil Bren, \u00een Central Highlands, \u0219i Cabbage Tree Creek, \u00een East Gippsland.<\/p>\n<p id=\"p-7\">Experimentul a comparat regenerarea p\u0103durii \u00een mai multe scenarii: t\u0103ieri rase tradi\u021bionale pe suprafe\u021be cu l\u0103\u021bimi de 250-350 de metri, t\u0103ieri pe parcele mai mici, de 50-140 de metri, \u0219i r\u0103riri intensive, \u00een care erau t\u0103ia\u021bi \u00eentre 50% \u0219i 70% dintre arbori. Suprafe\u021be \u00eentinse de p\u0103dure neexploatat\u0103 au fost p\u0103strate pentru compara\u021bie.<\/p>\n<p id=\"p-8\">La Tanjil Bren exista o p\u0103dure dens\u0103 de eucalipt montan regenerat\u0103 dup\u0103 incendiile din 1939. Au fost stabilite sute de parcele de cercetare \u0219i monitorizate mii de puie\u021bi.<\/p>\n<p id=\"p-9\">P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000, primele rezultate deveniser\u0103 clare: eucaliptul montan se regenera cel mai bine \u00een zonele \u00een care fuseser\u0103 f\u0103cute t\u0103ieri rase. Acolo unde arborii \u00eenal\u021bi din coronament erau p\u0103stra\u021bi sau suprafe\u021bele defri\u0219ate erau mici, specii comune de subarboret, precum salc\u00e2mul, deveneau dominante.<\/p>\n<p id=\"p-10\">Rezultatele au fost publicate, apoi experimentul a fost practic abandonat. Drumul de acces a fost acoperit de vegeta\u021bie, panoul proiectului s-a pr\u0103bu\u0219it, iar cercetarea a fost uitat\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-11\">Arborii au continuat \u00eens\u0103 s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n<p>Surpriza descoperit\u0103 dup\u0103 aproape 30 de ani<\/p>\n<p id=\"p-12\">Cercet\u0103torii au revenit la Tanjil Bren pentru a analiza efectele pe termen lung ale diferitelor metode de gestionare a p\u0103durii. Rezultatele i-au surprins.<\/p>\n<p id=\"p-13\">Concluziile ini\u021biale erau \u00eenc\u0103 valabile: dup\u0103 aproape 30 de ani, eucalip\u021bii din parcelele mari defri\u0219ate \u0219i din zonele cu t\u0103ieri rase erau numero\u0219i \u0219i viguro\u0219i.<\/p>\n<p id=\"p-14\">Dar adev\u0103rata surpriz\u0103 se afla \u00een zonele \u00een care p\u0103durea fusese r\u0103rit\u0103 intensiv.<\/p>\n<p id=\"p-15\">Arborii r\u0103ma\u0219i dup\u0103 r\u0103rire deveniser\u0103 enormi. De\u0219i aveau doar aproximativ 80 de ani, cei mai mari dep\u0103\u0219eau \u00een medie un metru \u00een diametru la nivelul pieptului, iar unii ajungeau la peste 1,5 metri.<\/p>\n<p id=\"p-16\">R\u0103rirea le oferise mai mult spa\u021biu \u0219i mai multe resurse, iar efectul asupra cre\u0219terii fusese spectaculos. Cei mai mari arbori din zonele r\u0103rite aveau diametre cu 20% mai mari dec\u00e2t cei din p\u0103durile neexploatate folosite drept control.<\/p>\n<p>P\u0103durea \u0219i-a recuperat carbonul pierdut<\/p>\n<p id=\"p-17\">\u0218i mai surprinz\u0103tor a fost rezultatul privind carbonul. P\u0103durile r\u0103rite stocaser\u0103 \u00een lemnul arborilor o cantitate de carbon egal\u0103 sau chiar mai mare dec\u00e2t suprafe\u021bele neexploatate.<\/p>\n<p id=\"p-18\">\u00cen numai 30 de ani, p\u0103durea r\u0103rit\u0103 intensiv recuperase tot carbonul eliminat odat\u0103 cu exploatarea \u0219i acumulase suficient carbon suplimentar pentru a egala cre\u0219terea observat\u0103 \u00een p\u0103durile neatinse.<\/p>\n<p id=\"p-19\">Descoperirea poate avea implica\u021bii importante \u0219i pentru rezisten\u021ba p\u0103durilor. Arborii mai mari sunt mai rezisten\u021bi la incendii \u0219i au, prin urmare, \u0219anse mai mari de supravie\u021buire atunci c\u00e2nd izbucne\u0219te un nou foc.<\/p>\n<p id=\"p-20\">Totodat\u0103, arborii mari au o probabilitate mai ridicat\u0103 de a forma scorburi, care reprezint\u0103 habitate esen\u021biale \u0219i tot mai rare pentru unele specii.<\/p>\n<p>O alt\u0103 surpriz\u0103: animalele rare au ap\u0103rut \u00een zonele exploatate<\/p>\n<p id=\"p-21\">Salc\u00e2mii care s-au dezvoltat \u00een majoritatea zonelor supuse interven\u021biilor silviculturale sunt, de asemenea, importan\u021bi pentru oposumul lui Leadbeater, o specie rar\u0103 care \u00eei folose\u0219te pentru hran\u0103 \u0219i deplasare prin p\u0103dure.<\/p>\n<p id=\"p-22\">Camerele amplasate \u00een zonele studiate au confirmat un rezultat nea\u0219teptat: oposumii lui Leadbeater au fost identifica\u021bi \u00een toate parcelele \u00een care fuseser\u0103 aplicate diferite tratamente silviculturale, dar \u00een niciuna dintre zonele de p\u0103dure neexploatat\u0103 analizate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Un experiment uitat timp de trei decenii Care este cea mai bun\u0103 metod\u0103 de gestionare a unei p\u0103duri?&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":322012,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[19858,19562,32,33,87158,31,16349,36,37,27,74,34,35,25,19477,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-322011","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-animale","tag-arbori","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-carbon","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-experiment","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-padure","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117389321494690292","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/322011","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=322011"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/322011\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/322012"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=322011"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=322011"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=322011"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}