![\"Finan\u021bele](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/1762001349_963_index.jpeg\")
<\/p>\nRom\u00e2nii care au cump\u0103rat titluri de stat cu scaden\u0163\u0103 \u00een 2026 le pot vinde\u00a0la un pre\u021b fix stabilit de Ministerul Finan\u021belor \u0219i pot cump\u0103ra altele cu scaden\u0163\u0103 2035, dup\u0103 ce institu\u0163ia de resort a decis s\u0103 preschimbe unele titluri de stat cu maturitate scurt\u0103 cu o nou\u0103 serie de obliga\u021biuni pe termen lung, mut\u00e2nd astfel obliga\u021bia de plat\u0103 mai departe \u00een viitor. Potrivit anali\u0219tilor consulta\u021bi de \u201eAdev\u0103rul\u201d, mecanismul seam\u0103n\u0103 cu o refinan\u021bare bancar\u0103: rate mai mici, dar pe o perioad\u0103 mai lung\u0103. \u201eAmanet\u0103m viitorul copiilor \u0219i nepo\u021bilor no\u0219tri care vor trebui s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 din taxe \u0219i impozite mai mari.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Finan\u021bele au preschimbat unele titluri de stat cu maturitate scurt\u0103 cu unele cu maturitate lung\u0103<\/p>\n
Concret, Ministerul a preschimbat obliga\u021biuni scadente \u00een 22 aprilie 2026 \u0219i 24 iunie 2026, cu o serie nou\u0103 de obliga\u021biuni cu o maturitate mult mai extins\u0103, \u00een 25 aprilie 2035, \u00een sum\u0103 de 450,65 milioane lei.\u00a0<\/a><\/p>\n Opera\u021biunea de preschimbare a titlurilor de stat cu scaden\u021ba \u00een 2026 cu altele scadente \u00een 2035 a beneficiat de o cerere robust\u0103 din partea investitorilor, care a atins 836,34 milioane lei, dup\u0103 cum a precizat ministerul, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 va efectua astfel de licita\u021bii de dou\u0103 ori pe lun\u0103.<\/p>\n Surse avizate au declarat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103, practic, de\u021bin\u0103torii actuali nu sunt afecta\u0163i \u00een urma realiz\u0103rii acestei opera\u021biuni \u015fi ei put\u00e2nd participa la\u00a0licita\u021biile organizate de Ministerul Finan\u0163elor, prin intermediul dealerilor primari.<\/p>\n \t\t\tNegrescu: E ca la refinan\u021barea unui credit, c\u00e2nd m\u0103re\u0219ti perioada \u0219i scazi rata<\/p>\n \u00centrebat ce \u00eenseamn\u0103 pentru rom\u00e2nii care au cump\u0103rat titluri de stat faptul c\u0103 Ministerul Finan\u021belor a preschimbat obliga\u021biunile pe termen scurt cu unele pe termen lung, analistul Adrian Negrescu a spus c\u0103, practic, e acela\u0219i lucru ca la refinan\u021barea unui credit bancar.<\/p>\n \u201eMinisterul Finan\u021belor \u00eencearc\u0103, practic, s\u0103 dilueze povara datoriei publice, a \u00eemprumuturilor istorice f\u0103cute \u00een ultimii trei ani, de peste 140 de miliarde de euro. Cum face asta? <\/p>\n Prin r\u0103scump\u0103rarea titlurilor de stat v\u00e2ndute pe termen scurt \u0219i achizi\u021bia altora pe termen mediu \u0219i lung. Altfel spus, evit\u0103 s\u0103 mai pl\u0103teasc\u0103 datorii uria\u0219e \u00een urm\u0103torii ani \u0219i s\u0103 mute mare parte din datorie pe termen lung. E ca la o refinan\u021bare a unui credit c\u00e2nd ai de ales \u2013 ori reduci perioada, ori reduci rata. <\/p>\n Statul alege s\u0103 reduc\u0103 rata pe care o are de pl\u0103tit creditorilor prin aceast\u0103 refinan\u021bare guvernamental\u0103\u201d, a explicat Negrescu.<\/p>\n Acesta a ad\u0103ugat c\u0103 statul a ales aceast\u0103 variant\u0103 pentru c\u0103, din p\u0103cate, \u201es-a ad\u00e2ncit \u00een datorii pe care cu greu mai poate s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103\u201d. <\/p>\n \u201eGuvernul a ajuns s\u0103 \u00eemprumute \u00een fiecare an peste 50 de miliarde de euro pentru a finan\u021ba cheltuielile, \u0219i asta \u00een condi\u021biile \u00een care, din taxele \u0219i impozitele pe care le colecteaz\u0103, aproape 90 la sut\u0103 din bani se duc pe pensii \u0219i salarii. Cum acestea sunt cheltuieli fixe, trebuie s\u0103 se \u00eemprumute ca s\u0103 aib\u0103 cu ce s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u0219i celelalte cheltuieli, de la educa\u021bie, la s\u0103n\u0103tate, la consturile curente \u0219i rate la credite. Am ajuns \u00een situa\u021bia ca, \u00een fiecare an, numai pentru plata dob\u00e2nzilor la credite s\u0103 pl\u0103tim 11 miliarde de euro ceea ce e o sum\u0103 uria\u0219\u0103, greu de acoperit.<\/p>\n Aceasta rostogolire a datoriei publice, care a trecut de mult de 1000 de miliarde de lei, este o m\u0103sur\u0103 de avarie menit\u0103 s\u0103 scad\u0103 presiunea datoriilor. Din p\u0103cate, are \u0219i efecte negative. Prin mutarea obliga\u021biilor de plat\u0103 pe termen mediu \u0219i lung practic amanet\u0103m viitorul copiilor \u0219i nepo\u021bilor no\u0219tri care vor trebui s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 din taxe \u0219i impozite mai mari.<\/p>\n Singura speran\u021b\u0103 este c\u0103 economia va cre\u0219te \u0219i c\u0103 valoarea creditelor luate pe termen mediu \u0219i lung nu va mai fi at\u00e2t de presant\u0103 c\u00e2t este \u00een prezent, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een teorie, statul va avea mai mul\u021bi bani la dispozi\u021bie\u201d, a declarat Adrian Negrescu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\tCe spune un expert \u00een analiz\u0103 de risc<\/p>\n La r\u00e2ndul s\u0103u, Silviu Gresoi, data scientist \u0219i expert \u00een analiza de risc explic\u0103: \u201eOpera\u021biunea anun\u021bat\u0103 de Ministerul Finan\u021belor face parte dintr-o strategie financiar\u0103 de administrare prudent\u0103 a datoriei publice \u0219i nu are un impact direct asupra popula\u021biei. Practic, statul a decis s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 obliga\u021biunile care ajungeau la scaden\u021b\u0103 \u00een 2026 cu unele noi, cu maturitate mult mai lung\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2035 \u0219i mut\u00e2nd astfel o parte din presiunea de plat\u0103 spre viitor\u201d.<\/p>\n Conform spuselor sale, scopul principal este de a reduce riscul de refinan\u021bare, adic\u0103 de a evita situa\u021biile \u00een care o parte semnificativ\u0103 din datorie trebuie rambursat\u0103 \u00eentr-un timp scurt. \u201e\u00cen acest fel, bugetul de stat devine mai echilibrat, iar pl\u0103\u021bile datoriei sunt distribuite mai uniform \u00een timp, ceea ce contribuie la stabilitate \u0219i predictibilitate financiar\u0103. Pentru cet\u0103\u021beni, aceast\u0103 decizie nu se traduce prin costuri suplimentare sau modific\u0103ri ale taxelor, \u00eens\u0103 un nivel mai sc\u0103zut al randamentului ob\u021binut: 6,93%, cel mai mic din acest an pentru titluri pe 10 ani, este un semnal pozitiv. El arat\u0103 c\u0103 investitorii au \u00eencredere \u00een capacitatea statului rom\u00e2n de a-\u0219i gestiona datoria \u0219i c\u0103 percep\u021bia de risc \u00eencepe s\u0103 se stabilizeze\u201d, explic\u0103 el.<\/p>\n Totu\u0219i, trebuie subliniat c\u0103 randamentele r\u0103m\u00e2n relativ ridicate comparativ cu anii anteriori, ceea ce reflect\u0103 un context economic marcat de infla\u021bie \u0219i incertitudine global\u0103. \u201eAstfel de opera\u021biuni trebuie privite ca parte dintr-o strategie pe termen lung de consolidare a stabilit\u0103\u021bii financiare, nu ca o m\u0103sur\u0103 punctual\u0103\u201d, completeaz\u0103 Silviu Gresoi.<\/p>\n \t\t\tExplica\u021biile Ministerului de Finan\u021be<\/p>\n Ministerul a preschimbat obliga\u021biuni scadente \u00een 22 aprilie 2026 \u0219i 24 iunie 2026, cu o serie nou\u0103 de obliga\u021biuni cu o maturitate mult mai extins\u0103, \u00een 25 aprilie 2035, \u00een sum\u0103 de 450,65 milioane lei. Prin acest tip de opera\u021biuni, derulate cu o frecven\u021b\u0103 bilunar\u0103, Ministerul Finan\u0163elor urm\u0103re\u0219te diminuarea riscului de refinan\u021bare, care poate influen\u021ba costul de \u00eemprumut al statului, a informat institu\u0163ia, preciz\u00e2nd c\u0103 ac\u021biunea sa este \u00een concordan\u021b\u0103 cu obiectivele asumate prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale.<\/p>\n Opera\u021biunea a beneficiat de o cerere robust\u0103 din partea investitorilor, care a atins 836,34 milioane lei. \u00cen urma licita\u021biei, Ministerul Finan\u021belor a alocat suma de 450 milioane lei, reu\u0219ind s\u0103 ob\u021bin\u0103 un randament maxim adjudecat de 6,93%. Acest randament, (care reprezint\u0103 costul pe care \u00eel pl\u0103te\u0219te statul pentru \u00eemprumut) de\u0219i unul \u00een continuare ridicat, este cel mai sc\u0103zut ob\u021binut \u00een acest an pentru o maturitate rezidual\u0103 de aproximativ 10 ani.<\/p>\n \u201eAceast\u0103 tranzac\u021bie reprezint\u0103 o component\u0103 important\u0103 a strategiei noastre de management al riscului. Ob\u021binerea unui cost al \u00eemprumutului de 6,93% pe termen lung \u2013 cel mai redus nivel din acest an, de\u0219i \u00eenc\u0103 ridicat \u2013 nu este un eveniment \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ci dovada c\u0103 disciplina fiscal\u0103 \u0219i angajamentele asumate \u00een dialogul cu Comisia European\u0103 sunt validate de pie\u021be. Prin prefinan\u021bare \u0219i extinderea maturit\u0103\u021bii datoriilor, ne asigur\u0103m c\u0103 evit\u0103m presiuni suplimentare asupra costurilor statului, transform\u00e2nd \u00eencrederea investitorilor \u00een beneficii concrete \u0219i durabile pentru bugetul public\u201d, a declarat ministrul Finan\u021belor, Alexandru Nazare.<\/p>\n Un randament similar a mai fost realizat \u00een cadrul unei emisiuni de titluri de stat din data de 11 noiembrie 2024, pe parcursul anului curent fiind \u00eenregistrate, \u00een general, valori mai ridicate dec\u00e2t nivelul de 7%.<\/p>\n \t\t\tCosturile de finan\u021bare, \u00een sc\u0103dere<\/p>\n Ministerul Finan\u021belor a subliniat c\u0103 aceast\u0103 evolu\u021bie favorabil\u0103 este rezultatul unei abord\u0103ri prudente, inclusiv a politicii de prefinan\u021bare (atragerea de fonduri \u00een avans) a necesarului pe anul curent. \u00cen condi\u021biile unui necesar de finan\u021bare de 259 miliarde lei, planul are un grad de realizare de 95,3%, permi\u021b\u00e2nd asigurarea resurselor f\u0103r\u0103 a pune o presiune suplimentar\u0103 pe costurile de finan\u021bare ale statului.<\/p>\n Reducerea gradual\u0103 a costului de finan\u021bare pe termen mediu \u0219i lung, care a cobor\u00e2t pentru prima dat\u0103 \u00een acest an sub 7%, este sus\u021binut\u0103 \u0219i de \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea percep\u021biei investitorilor. Aceast\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire vine ca reac\u021bie la programul de m\u0103suri de consolidare fiscal\u0103 ajustarea finan\u021belor publice implementate de Guvern pentru re\u00eenscrierea pe traiectoria agreat\u0103 cu Comisia European\u0103, dar \u0219i datorit\u0103 confirm\u0103rii gradului investi\u021bional de rating de c\u0103tre agen\u021biile de rating.<\/p>\n Efectul tuturor acestor demersuri se reflect\u0103 \u00een evolu\u021bia costurilor de finan\u021bare care \u00eenregistreaz\u0103 un trend descendent. Comparativ cu prima jum\u0103tate a lunii septembrie a.c., s-au marcat reduceri de aproximativ 50-60 de puncte de baz\u0103 (bps) pentru \u00eentreaga gam\u0103 de maturit\u0103\u021bi. Evolu\u021bii pozitive similare se \u00eenregistreaz\u0103 \u0219i pentru euroobliga\u021biuni (titluri de stat emise \u00een Euro \u0219i USD pe pie\u021bele externe), unde sc\u0103derile sunt de 20-30 de puncte de baz\u0103.<\/p>\n \t\t\tRom\u00e2nii au \u00eemprumutat statul cu peste 40,5 miliarde de lei doar \u00een 2025<\/p>\n De la \u00eenceputul anului p\u00e2n\u0103 la data de 20 octombrie 2025, popula\u021bia a \u00eemprumutat statul cu pu\u021bin peste 40,5 miliarde de lei, o valoare record cu o pondere de aproximativ 17% \u00een totalul creditelor luate de Guvern pentru acoperirea necesarului de finan\u021bare din acest an, conform datelor publicate de Ministerul Finan\u021belor.<\/p>\n \u00cen tot anul 2024, statul a \u00eemprumutat de la popula\u021bie aproximativ 32,7 miliarde de lei.<\/p>\n Importan\u021ba acestor subscrieri este tot mai mare \u00een condi\u021biile \u00een care nevoia de finan\u021bare a statului este \u00een cre\u0219tere, iar strategia Ministerului de Finan\u021be vizeaz\u0103 cre\u0219terea ponderii popula\u021biei \u00een total datorie public\u0103, o surs\u0103 de capital stabil\u0103 pentru stat, mai ales la nivelul ridicat al dob\u00e2nzilor.<\/p>\n Faptul c\u0103 aproape 20% din necesarul de finan\u021bare este contractat de la popula\u021bie este un progres major comparativ cu anii anteriori, c\u00e2nd aceast\u0103 cifr\u0103 nu dep\u0103\u0219ea nici 3%.<\/p>\n Mai mult, datoria public\u0103 pl\u0103tibil\u0103 popula\u021biei (ponderea popula\u021biei \u00een total datorie public\u0103) a crescut accelerat \u00een ultimii ani, dep\u0103\u0219ind 6% \u00een acest an, ajung\u00e2nd \u00een aprilie 2025 la 61,6 miliarde de lei.<\/p>\n \u00cen plus, pe \u00eentreg anul, scaden\u021bele \u00een contul titlurilor de\u021binute de popula\u021bie se ridic\u0103 undeva la 24-25 miliarde de lei, \u00een timp ce sumele planificate a fi atrase de guvern de la investitorii persoane fizice prin programele Fidelis \u0219i Tezaur se ridic\u0103 la 45-50 de mld. lei \u2013 un plus net \u00een 2025 la de\u021binerea de datorie public\u0103 a gospod\u0103riilor popula\u021biei de 20-25 mld lei.<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nii care au cump\u0103rat titluri de stat cu scaden\u0163\u0103 \u00een 2026 le pot vinde\u00a0la un pre\u021b fix stabilit…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":33096,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[448,1126,32,33,31,36,37,27,34,35,53,4558,25,113,41,40,38,39,14382,26,28,7209,29,30],"class_list":{"0":"post-33095","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-adrian-negrescu","9":"tag-analiza","10":"tag-breaking-news","11":"tag-breakingnews","12":"tag-cele-mai-populare-subiecte","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-live","19":"tag-ministerul-finantelor","20":"tag-news","21":"tag-plata","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-scadenta","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-titluri-de-stat","30":"tag-top-stories","31":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115474528132794318","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33095","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=33095"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/33095\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/33096"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=33095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=33095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=33095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}