{"id":343437,"date":"2026-10-25T18:51:08","date_gmt":"2026-10-25T18:51:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/343437\/"},"modified":"2026-10-25T18:51:08","modified_gmt":"2026-10-25T18:51:08","slug":"peste-1-600-de-cazuri-de-presupusa-reincarnare-sub-lupa-stiintei-cercetator-tiparul-este-real-in-date-si-nu-este-usor-de-explicat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/343437\/","title":{"rendered":"Peste 1.600 de cazuri de presupus\u0103 re\u00eencarnare sub lupa \u0219tiin\u021bei. Cercet\u0103tor: &#8221;Tiparul este real \u00een date \u0219i nu este u\u0219or de explicat&#8221;"},"content":{"rendered":"<p>Duminica, 25 Octombrie 2026, ora 18:35<\/p>\n<p>1980 citiri<\/p>\n<p><a class=\"news__image\" data-href=\"https:\/\/s2.ziareromania.ro\/?mmid=2cfbd56b360a0bb914\" data-size=\"1024x683\" title=\"Peste 1.600 de cazuri de presupus\u0103 re\u00eencarnare sub lupa \u0219tiin\u021bei. Cercet\u0103tor: &quot;Tiparul este real \u00een date \u0219i nu este u\u0219or de explicat&quot;\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/Peste-1-600-de-cazuri-de-presupus---re--ncarnare-sub-lupa---tiin--ei--Cercet--tor---Tiparul-este-rea.jpeg\" alt=\"Peste 1.600 de cazuri de presupus\u0103 re\u00eencarnare sub lupa \u0219tiin\u021bei. Cercet\u0103tor: &quot;Tiparul este real \u00een date \u0219i nu este u\u0219or de explicat&quot;\" title=\"Peste 1.600 de cazuri de presupus\u0103 re\u00eencarnare sub lupa \u0219tiin\u021bei. Cercet\u0103tor: &quot;Tiparul este real \u00een date \u0219i nu este u\u0219or de explicat&quot;\" class=\"img-responsive\"\/><\/a><\/p>\n<p>Peste 1.600 de cazuri de presupus\u0103 re\u00eencarnare sub lupa \u0219tiin\u021bei FOTO Pexels\/ Trarete<\/p>\n<p>Conceptul de re\u00eencarnare \u0219i ideea c\u0103 o parte din con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 ar putea supravie\u021bui dup\u0103 moarte fizic\u0103 r\u0103m\u00e2n printre cele mai mari mistere ale umanit\u0103\u021bii, st\u00e2rnind deopotriv\u0103 fascina\u021bie \u0219i scepticism. De\u0219i \u0219tiin\u021ba modern\u0103 nu are dovezi clare care s\u0103 ateste c\u0103 rena\u0219terea este real\u0103, modul \u00een care oamenii \u00ee\u0219i experimenteaz\u0103 credin\u021bele sau amintirile legate de vie\u021bi anterioare a devenit un subiect de <a href=\"https:\/\/ziare.com\/magazin\/cercetare\/\" title=\"cercetare\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">cercetare<\/a> academic\u0103 riguroas\u0103.<\/p>\n<p>De mai bine de \u0219ase decenii, o echip\u0103 de speciali\u0219ti analizeaz\u0103 cazurile unor copii care descriu cu o precizie uimitoare detalii din biografia unor persoane decedate pe care nu aveau cum s\u0103 le cunoasc\u0103. Cel mai recent studiu realizat pe aceast\u0103 uria\u0219\u0103 baz\u0103 de date scoate la iveal\u0103 un <a href=\"https:\/\/ziare.com\/magazin\/fenomen\/\" title=\"fenomen\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">fenomen<\/a> statistic bizar, greu de explicat prin logica psihologiei conven\u021bionale, scrie <a href=\"https:\/\/www.sciencealert.com\/scientists-found-a-bizarre-pattern-in-over-1000-cases-of-alleged-human-reincarnation\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\">sciencealert.com<\/a>.<\/p>\n<p>Saeedeh Sadeghi, cercet\u0103tor \u00een neuro\u0219tiin\u021be cognitive la University of Virginia, \u00eempreun\u0103 cu psihologul social Philip Cozzolino, au descoperit un tipar izbitor \u00een cadrul unei analize extinse asupra a peste 1.000 de cazuri de presupus\u0103 re\u00eencarnare. Datele analizate provin din arhiva Division of Perceptual Studies a aceleia\u0219i universit\u0103\u021bi, unde cercet\u0103torii investigheaz\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 1960 a\u0219a-numitele cazuri de tip re\u00eencarnare (CORT). Este vorba despre situa\u021bii \u00een care persoane, \u00een special copii, par s\u0103 raporteze amintiri \u0219i detalii din via\u021ba altcuiva.<\/p>\n<p>\u00cen cazurile \u00een care persoana decedat\u0103 identificat\u0103 a murit subit sau pe nea\u0219teptate, \u201etimpul de pauz\u0103\u201d \u2013 adic\u0103 intervalul dintre decesul acesteia \u0219i na\u0219terea copilului care \u00ee\u0219i aminte\u0219te via\u021ba respectiv\u0103 \u2013 a fost semnificativ mai scurt dec\u00e2t \u00een cazurile \u00een care moartea nu a fost nea\u0219teptat\u0103. Descoperirile au fost publicate \u00een revista Psychology of Consciousness: Theory, Research, and Practice.<\/p>\n<p>Misterul celor 16 luni de pauz\u0103<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii au analizat 1.678 de cazuri din arhiv\u0103 \u00een care investigatorii au reu\u0219it s\u0103 identifice o persoan\u0103 decedat\u0103 ale c\u0103rei detalii biografice corespundeau cu afirma\u021biile colectate de la copii. \u00cen cele 1,319 cazuri care au avut date temporale disponibile, s-a descoperit c\u0103 timpul mediu de pauz\u0103 a fost de 16 luni.<\/p>\n<p>Cu c\u00e2t moartea fusese mai nea\u0219teptat\u0103 \u2013 din cauza unui accident, a violen\u021bei sau a unei crize medicale bru\u0219te \u2013, cu at\u00e2t timpul de pauz\u0103 a avut tendin\u021ba s\u0103 fie mai scurt. \u00cen cazurile de deces complet nea\u0219teptat, timpul mediu de pauz\u0103 a fost de numai 12 luni, reflect\u00e2nd o reducere cu aproximativ 43% fa\u021b\u0103 de mor\u021bile cele mai anticipate, unde intervalul a fost de 21 de luni.<\/p>\n<p>\u201eAceasta este cea mai mare cercetare sistematic\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum asupra tiparelor temporale \u00een amintirile raportate din vie\u021bi anterioare\u201d, explic\u0103 autoarea principal\u0103, Saeedeh Sadeghi. Ea adaug\u0103 c\u0103 \u201ecazurile individuale pot l\u0103sa loc pentru interpret\u0103ri diferite, dar tiparele dintr-un num\u0103r mare de cazuri sunt mult mai greu de explicat ca fiind exager\u0103ri, fantezii sau inven\u021bii\u201d.<\/p>\n<p>Dincolo de religie \u0219i convingeri sociale<\/p>\n<p>Efectul s-a men\u021binut chiar \u0219i atunci c\u00e2nd cercet\u0103torii au luat \u00een calcul o serie de al\u021bi factori, cum ar fi calitatea informa\u021biilor verificate, nivelul de acurate\u021be al declara\u021biilor copiilor, cuno\u0219tin\u021bele anterioare dintre familii, statutul social \u0219i credin\u021bele religioase.<\/p>\n<p>\u201eEfectul a r\u0103mas chiar \u0219i dup\u0103 ce am luat \u00een considerare c\u00e2\u021biva factori culturali \u0219i psihologici, iar el a fost de fapt mai puternic \u00een familiile ale c\u0103ror <a href=\"https:\/\/ziare.com\/magazin\/religii\/\" title=\"religii\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">religii<\/a> nu sus\u021bineau re\u00eencarnarea\u201d, spune Philip Cozzolino. Potrivit acestuia, \u201eaceste rezultate nu sprijin\u0103 ideea c\u0103 convingerile sociale determin\u0103 acest tipar\u201d.<\/p>\n<p>Anchetatorii au intervievat multiple surse pentru fiecare caz, inclusiv copilul, p\u0103rin\u021bii, rudele apropiate, prietenii de familie \u0219i vecinii, evalu\u00e2nd dovezile pentru a explora explica\u021biile conven\u021bionale \u0219i posibilitatea unora anormale. De\u0219i asocierea observat\u0103 a fost modest\u0103, circumstan\u021bele mor\u021bii explic\u00e2nd doar 2-3% din varia\u021bia timpului de pauz\u0103, prezen\u021ba tiparului r\u0103m\u00e2ne greu de \u00een\u021beles prin mecanisme psiho-sociale existente.<\/p>\n<p>Tradi\u021biile culturale \u0219i afacerile neterminate<\/p>\n<p>Echipa de cercetare subliniaz\u0103 c\u0103 descoperirea remarcabil\u0103 nu este aceea c\u0103 circumstan\u021bele mor\u021bii prezic puternic timpul de pauz\u0103, ci faptul c\u0103 le prezic deloc, \u00een absen\u021ba unui mecanism conven\u021bional stabilit. Multe tradi\u021bii culturale \u0219i religioase din lume trateaz\u0103 mor\u021bile nea\u0219teptate ca l\u0103s\u00e2nd afaceri neterminate din partea celui decedat. \u00cen cadrul unor tradi\u021bii orientate spre re\u00eencarnare \u2013 incluz\u00e2nd cadrele hinduise, budiste \u0219i indigene din America de Nord \u2013, moartea abrupt\u0103 sau prematur\u0103 poate l\u0103sa inten\u021bii, ata\u0219amente sau obliga\u021bii nerezolvate, cre\u00e2nd un impuls mai puternic spre rena\u0219tere.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii r\u0103m\u00e2n agnostici \u00een privin\u021ba unui mecanism metafizic, datele fiind strict observa\u021bionale. \u201eCe pot spune este c\u0103 tiparul este real \u00een date \u0219i nu este u\u0219or de explicat prin factorii culturali \u0219i psihologici pe care i-am examinat \u2013 ceea ce, pentru mine, este un motiv de a continua s\u0103 c\u0103ut\u0103m, nu de a ne \u00eentoarce privirea\u201d, concluzioneaz\u0103 Saeedeh Sadeghi.<\/p>\n<p>\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n<p> Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Duminica, 25 Octombrie 2026, ora 18:35 1980 citiri Peste 1.600 de cazuri de presupus\u0103 re\u00eencarnare sub lupa \u0219tiin\u021bei&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":343438,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,36,37,27,74,34,35,25,92451,41,40,38,39,17369,26,92452,28,29,30,92453,71,72,73],"class_list":["post-343437","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-reincarnare","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-statistica","tag-stiri","tag-studiu-reincarnare","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-vieti-anterioare","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117503058433195883","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/343437","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=343437"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/343437\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/343438"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=343437"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=343437"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=343437"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}