{"id":34365,"date":"2025-11-03T06:03:11","date_gmt":"2025-11-03T06:03:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/34365\/"},"modified":"2025-11-03T06:03:11","modified_gmt":"2025-11-03T06:03:11","slug":"noul-donbas-al-ucrainei-cum-se-transforma-transcarpatia-regiunea-de-la-granita-cu-romania-unde-traiesc-si-multi-etnici-romani-intr-un-centru-industrial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/34365\/","title":{"rendered":"Noul Donbas al Ucrainei. Cum se transform\u0103 Transcarpatia, regiunea de la grani\u021ba cu Rom\u00e2nia unde tr\u0103iesc \u0219i mul\u021bi etnici rom\u00e2ni, \u00eentr-un centru industrial"},"content":{"rendered":"

\u00cen regiunea Transcarpatia au fost relocate aproximativ 300 de \u00eentreprinderi. Cum au schimbat acestea structura economic\u0103 a zonei?<\/p>\n

\t\t\t\"Ujgorod,<\/p>\n

Ujgorod, capitala regional\u0103 a Transcarpatiei\/FOTO:X<\/p>\n

Regiunea Transcarpatia include Maramure\u0219ul din dreapta Tisei. Potrivit recens\u0103m\u00e2ntului popula\u021biei Ucrainei din 2001, \u00een Transcarpatia locuiau peste 32.000 de rom\u00e2ni(2,6%) din popula\u021bia regiunii. Rom\u00e2nii din Transcarpatia locuiesc \u00een fostele raioane Teacev (Teceu) \u0219i Rahiv<\/p>\n

(Rah\u0103u). Majoritatea localit\u0103\u021bilor cu popula\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 au fost incluse \u00een comuna Slatina. Comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Transcarpatia este preponderent rural\u0103, iar num\u0103rul locuitorilor de la sate a crescut dup\u0103 proclamarea independen\u021bei Ucrainei.<\/p>\n

Din punct de vedere istoric, Transcarpatia nu a fost un centru industrial. Prosperitatea localnicilor, dup\u0103 ob\u021binerea independen\u021bei Ucrainei, se baza pe \u201econtraband\u0103\u201d, munca sezonier\u0103 peste hotare \u0219i turism.<\/p>\n

Dar invazia pe scar\u0103 larg\u0103 a Rusiei, \u00eenceput\u0103 \u00een februarie 2022, a deschis un nou capitol \u00een via\u021ba regiunii. \u00cen Transcarpatia s-au mutat 330 de \u00eentreprinderi din regiunile estice \u0219i sudice ale \u021b\u0103rii \u2013 inclusiv fabrici metalurgice \u0219i de inginerie mecanic\u0103. Odat\u0103 cu aceste afaceri, \u00een zon\u0103 s-au stabilit \u0219i zeci de mii de ucraineni.<\/p>\n

\t\t\t\"Produc\u0103torul<\/p>\n

Produc\u0103torul de \u021bevi f\u0103r\u0103 sudur\u0103 din o\u021bel inoxidabil \u201eCentravis\u201d s-a mutat din ora\u0219ul Nikopol<\/p>\n

\u201eAdministra\u021bia fiscal\u0103 colecteaz\u0103 acum de \u0219ase ori mai multe taxe dec\u00e2t \u00een 2021\u201d, afirm\u0103 Vas\u00eel Ivancio, prim-adjunct al \u0219efului Administra\u021biei Militare Regionale Transcarpatia. Cifra este impresionant\u0103, chiar \u0219i lu\u00e2nd \u00een considerare infla\u021bia \u0219i deprecierea monedei na\u021bionale.<\/p>\n

Popula\u021bia ora\u0219ului Ujgorod a crescut de la 115.000 la 160.000 de locuitori \u00een timpul r\u0103zboiului. Comunit\u0103\u021bile mici, care nu credeau c\u0103 vor ajunge vreodat\u0103 s\u0103 aib\u0103 industrie, s\u0103rb\u0103toresc acum \u201eZiua metalurgului\u201d \u0219i \u201eZiua inginerului mecanic\u201d, iar \u00een or\u0103\u0219elul Perecin s-a deschis un liceu numit simbolic \u201eKramatorsk\u201d.<\/p>\n

Aceste transform\u0103ri, spun oficialii \u0219i oamenii de afaceri, reprezint\u0103 doar \u00eenceputul. Antreprenorii intervieva\u021bi de Economicina Pravda sunt convin\u0219i c\u0103 mecanismul industrializ\u0103rii Transcarpatiei abia \u00eencepe s\u0103 se pun\u0103 \u00een mi\u0219care.<\/p>\n

\t\t\tCauzele reloc\u0103rii<\/p>\n

\u201eRu\u0219ii au \u00eenceput s\u0103 bombardeze Nikopolul pe 12 iulie 2022. De atunci, ora\u0219ul este lovit aproape zilnic, inclusiv zona unde se afl\u0103 fabrica noastr\u0103\u201d, poveste\u0219te Andrii Krasiuk, director de produc\u021bie la compania Centravis.<\/p>\n

Centravis este unul dintre primii zece produc\u0103tori mondiali de \u021bevi f\u0103r\u0103 sudur\u0103 din o\u021bel inoxidabil \u2013 componente utilizate \u00een industria auto, petrolier\u0103 \u0219i energetic\u0103. \u021aevile fabricate \u00een Ucraina transport\u0103 combustibil \u00een motoarele BMW, Audi, Volkswagen, Maserati \u0219i Ferrari. Compania a avut, de asemenea, contracte cu SpaceX, compania lui Elon Musk.<\/p>\n

Decizia de a reloca o parte din capacit\u0103\u021bile uzinei de \u021bevi din Nikopol a fost luat\u0103 imediat dup\u0103 primele bombardamente venite dinspre teritoriul ocupat Enerhodar. \u201ePartenerii italieni \u0219i germani nu mai credeau c\u0103 putem onora contractele av\u00e2nd tunurile la cinci kilometri distan\u021b\u0103. Mutarea ne-a permis s\u0103 continu\u0103m produc\u021bia \u0219i s\u0103 primim noi comenzi de export\u201d, explic\u0103 Krasiuk.<\/p>\n

\t\t\t\"Companiei<\/p>\n

Companiei \u201eFriendly Wind Technology\u201d asambleaz\u0103 30 de turbine eoliene pe an\/FOTO:pravda.ua<\/p>\n

O situa\u021bie similar\u0103 a avut compania Turbogaz din Harkov, al \u0219aptelea produc\u0103tor mondial de turbodetandere \u2013 instala\u021bii folosite pentru r\u0103cirea \u0219i purificarea gazului natural. \u00cen februarie 2022, trupele ruse s-au apropiat la mai pu\u021bin de 10 kilometri de uzina din districtul Balaklia, iar \u00een martie, cl\u0103direa principal\u0103 a fost distrus\u0103.<\/p>\n

Compania a reu\u0219it s\u0103 reia activitatea, deschiz\u00e2nd dou\u0103 filiale: una \u00een Poltava \u0219i alta \u00een Transcarpatia. Noua fabric\u0103 din vestul Ucrainei produce din nou echipamente detander-compresoare \u0219i detander-generatoare pentru clien\u021bi interna\u021bionali din Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan \u0219i Azerbaidjan.<\/p>\n

\u00cenainte de r\u0103zboi, Turbogaz livra produsele din Harkov, folosind transport aerian. Mutarea \u00een Transcarpatia a apropiat compania de terminalul logistic din Budapesta \u0219i a facilitat livr\u0103rile c\u0103tre clien\u021bii din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

Pentru unele firme, relocarea a \u00eensemnat \u0219i un pas spre modernizare. \u201e\u00cen localitatea Vel\u00eek\u00eei Berezn\u00eei am adus doar 30% din echipamentele vechi din Harkov. Restul este nou\u201d, explic\u0103 Serghei Martiniuk, director de produc\u021bie al noii filiale Turbogaz.<\/p>\n

\t\t\t\u00cen c\u0103utarea unui loc sigur<\/p>\n

Ini\u021bial, coproprietarul Centravis, Iurii Atanasov, a luat \u00een calcul varianta de a muta produc\u021bia \u00een str\u0103in\u0103tate. Decizia a fost abandonat\u0103 rapid din cauza lipsei de speciali\u0219ti disponibili peste hotare. O echip\u0103 a companiei a parcurs patru regiuni din vestul Ucrainei \u00een c\u0103utarea unui loc potrivit, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Krasiuk.<\/p>\n

\u201eAveam o list\u0103 scurt\u0103 de zece cl\u0103diri unde puteam instala echipamentele noastre. Spa\u021biul din Ujgorod, pe care l-am ales \u00een cele din urm\u0103, nu p\u0103rea ideal la \u00eenceput, dar avantajul era existen\u021ba infrastructurii unui fost combinat sovietic, cu re\u021bele de utilit\u0103\u021bi deja func\u021bionale. Aici se asamblau c\u00e2ndva linii de produc\u021bie pentru automobile\u201d, spune el.<\/p>\n

\t\t\t\"Atelierul<\/p>\n

Atelierul de galvanizare al Variant Group din Transcarpatia\/FOTO:pravda.ua<\/p>\n

Pentru Variant Group, una dintre cele mai mari companii de prelucrare a metalului din Ucraina, decizia reloc\u0103rii par\u021biale din Harkov a fost luat\u0103 de familia Shufani, care conduce afacerea de peste trei decenii. Grupul c\u0103uta un mediu sigur \u0219i stabil pentru a-\u0219i continua activitatea, explic\u0103 Denis Razuvaiev, directorul de dezvoltare al diviziei de relocare.<\/p>\n

Variant Group reune\u0219te 15 \u00eentreprinderi, axate pe prelucrarea metalelor \u0219i produc\u021bia de structuri grele: sisteme de cofraje, rafturi industriale, echipamente pentru construc\u021bii \u0219i comer\u021b. Compania furnizeaz\u0103 produse \u00een 65 de \u021b\u0103ri, iar printre clien\u021bi se num\u0103r\u0103 lan\u021buri precum Lidl, Spar, Billa \u0219i Kaufland. \u00cenainte de r\u0103zboi, Variant Group de\u021binea 60% din pia\u021ba sistemelor de iriga\u021bii din Ucraina.<\/p>\n

\u201eAm c\u0103utat spa\u021bii la Liov, Vinni\u021bia \u0219i Ivano-Frankivsk. Majoritatea fostelor fabrici sovietice erau dezafectate sau transformate \u00een depozite. \u00cen cele din urm\u0103, am \u00eenchiriat un spa\u021biu \u00een Beregovo, apoi \u00een Ujgorod\u201d, explic\u0103 Razuvaiev.<\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, Turbogaz a dorit s\u0103 cumpere o cl\u0103dire cu birouri administrative. \u00cen localitatea Vel\u00eek\u00eei Berezn\u00eei, compania a g\u0103sit un fost combinat abandonat, cedat de consiliul local \u00een contul datoriilor fiscale \u0219i administrative. Acolo a fost reconstruit\u0103 fabrica.<\/p>\n

\t\t\tParcuri industriale<\/p>\n

Mai multe \u00eentreprinderi din Transcarpatia au apelat la serviciile parcurilor industriale \u00een timpul reloc\u0103rii. Acestea sunt teritorii special desemnate, care permite \u00eentreprinderii s\u0103 evite plata taxelor de import \u0219i a TVA-ului pentru echipamentele de produc\u021bie \u0219i s\u0103 nu pl\u0103teasc\u0103 impozit pe venit timp de zece ani, cu condi\u021bia ca fondurile eliberate s\u0103 fie reinvestite \u00een produc\u021bie.<\/p>\n

Prim-vicepre\u0219edintele Autorit\u0103\u021bii Regionale pentru Dezvoltare Economic\u0103 Transcarpatia, Vasil Ivancio, spune c\u0103 \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial, \u00een regiune func\u021biona un parc industrial, iar acum sunt \u00eenregistrate 12. \u0218ase dintre acestea implementeaz\u0103 activ proiecte.<\/p>\n

Una dintre companiile care au creat parcul industrial a fost singurul produc\u0103tor de echipamente pentru energie eolian\u0103 de clasa megawa\u021bilor din Ucraina. Fostul deputat Maksim Efimov \u0219i fiul coproprietarilor \u201eUniunii Industriale din Donbas\u201d, Eduard Mkrtcian, \u0219i-au mutat afacerea comun\u0103 de producere a \u201emorilor de v\u00e2nt\u201d din Kramatorsk, regiunea Done\u021bk.<\/p>\n

\t\t\t\"Produse<\/p>\n

Produse finite ale grupului Variant\/FOTO.pravda.ua<\/p>\n

Amplasamentul a fost ales conform unor criterii standard din industrie: conexiune la electricitate, disponibilitatea c\u0103ilor ferate \u0219i a autostr\u0103zilor pentru transportul pieselor \u0219i expedierea produselor finite, precum \u0219i resursele de ap\u0103 pentru aprovizionarea \u00eentreprinderii.<\/p>\n

Un aspect separat este modul \u00een care comunit\u0103\u021bile au perceput acest lucru. \u201eA fost necesar s\u0103 se ia nu doar decizii riscante, ci \u0219i decizii rapide. Autorit\u0103\u021bile regionale \u0219i comunitatea teritorial\u0103 au sus\u021binut aceast\u0103 mi\u0219care \u00een ciuda posibilelor diferen\u021be culturale dintre oamenii din est \u0219i cei din vest\u201d, spune Eremenko.<\/p>\n

\u00cen total, 371 de \u00eentreprinderi s-au relocat \u00een Transcarpatia, dintre care 11,6% au fost antreprenori individuali. Statul a acordat, de asemenea, comunit\u0103\u021bii dreptul de a reduce impozitele locale la zero pentru a atrage investitori. Deputatul Poporului, Dmitro Ki\u0219ilevski, enumer\u0103 exemple \u00een care autorit\u0103\u021bile locale au redus impozitele pe terenuri \u0219i propriet\u0103\u021bi imobiliare timp de mai mul\u021bi ani pentru a crea condi\u021bii de munc\u0103 mai bune.<\/p>\n

Guvernul regional este primul punct de contact pentru companiile care doresc s\u0103 se relocheze. Acesta acumuleaz\u0103 informa\u021bii despre terenurile \u0219i spa\u021biile disponibile \u00een regiune, spune Kisilevski. Administra\u021bia regional\u0103 ajut\u0103 la interac\u021biunea cu monopoli\u0219tii locali \u00een domeniul infrastructurii – companii regionale de energie, furnizori de gaze, ap\u0103 \u0219i canalizare.<\/p>\n

\u201eDe la primele \u00eent\u00e2lniri \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, sim\u021bim sprijinul total din partea autorit\u0103\u021bilor locale. De la conectarea comunica\u021biilor p\u00e2n\u0103 la problemele administrative, totul este rezolvat cu onestitate \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere\u201d, spune Razuvaev.<\/p>\n

C\u00e2nd un investitor important a venit la sediul OVA, un reprezentant al companiei regionale de energie s-a a\u0219ezat la masa de l\u00e2ng\u0103 el cu un plan gata f\u0103cut pentru conectarea re\u021belelor, este m\u00e2ndru Ivancho. \u201eAm simplificat procedurile. Compania regional\u0103 de energie, Zakarpatgaz, centrul de ocupare a for\u021bei de munc\u0103, serviciul de migra\u021bie – eram o unitate suplimentar\u0103, un centru de criz\u0103 care rezolva problemele pe care mediul de afaceri nu le putea rezolva\u201d, spune oficialul.<\/p>\n

Grupul de companii a fost ajutat s\u0103 se mute prin programul de stat de relocare a afacerilor. Echipamentele \u0219i utilajele au fost transportate cu camioane Ukrposhta, iar guvernul a compensat o parte din costuri.<\/p>\n

Relocarea \u00eentreprinderilor \u0219i a persoanelor a stimulat economia regiunii. Bugetele a 64 de comunit\u0103\u021bi teritoriale, \u00eempreun\u0103 cu bugetul regional, s-au dublat fa\u021b\u0103 de 2021, \u00een ciuda schimb\u0103rii distribu\u021biei impozitului pe venit – de la 4,5 miliarde grivne la 8,8 miliarde grivne. Autorit\u0103\u021bile fiscale au \u00eenceput s\u0103 colecteze de \u0219ase ori mai multe fonduri \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, spune Ivancio.<\/p>\n

Conform estim\u0103rilor Ministerului Economiei din 2023, 40% dintre companiile ucrainene care s-au relocat s-au mutat \u00een Transcarpatia. \u00cen 2022, \u00eentreprinderile relocate au pl\u0103tit 92 de milioane de grivne impozite c\u0103tre bugetele locale, potrivit OVA. \u00cen 2023, suma a crescut la 202 milioane de grivne, \u00een 2024 – la 503 milioane de grivne, \u00een 2025 – la 756 milioane de grivne. \u201eDin veniturile totale, 10% revin \u00eentreprinderilor relocate\u201d, se laud\u0103 Ivancho.<\/p>\n

Plata unei singure contribu\u021bii sociale a crescut de la 100 de milioane de grivne \u00een 2023 la 716 milioane de grivne \u00een 2025, iar num\u0103rul de angaja\u021bi la \u00eentreprinderile relocate a crescut de la 2.200 la 11.700. Principalele industrii \u00een care sunt implicate \u00eentreprinderile sunt industria prelucr\u0103toare, ingineria mecanic\u0103, construc\u021biile, IT \u0219i transporturile.<\/p>\n

Un fapt gr\u0103itor: consumul de energie electric\u0103 \u00een industrie \u00een Transcarpatia a crescut cu o treime. \u201eEste dificil de evaluat starea sistemului energetic acum, dar comparativ cu toamna anului 2023, c\u00e2nd s-au efectuat m\u0103sur\u0103tori, cre\u0219terea \u00een regiune a fost de 30%\u201d, a ad\u0103ugat Ivancio.<\/p>\n

\t\t\tRelocarea \u2013 doar \u00eenceputul<\/p>\n

To\u021bi antreprenorii intervieva\u021bi de Ekonomicina Pravda \u00een Transcarpatia sunt de acord asupra principalului obstacol \u00eent\u00e2mpinat \u00een procesul de mutare: lipsa for\u021bei de munc\u0103. Regiunea nu era preg\u0103tit\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 industrii grele, afirm\u0103 Razuvaiev, explic\u00e2nd c\u0103 aproape nu exista personal calificat. Krasiuk confirm\u0103: localnicii nu erau obi\u0219nui\u021bi cu produc\u021bia industrial\u0103, spre deosebire de locuitorii din estul Ucrainei.<\/p>\n

\u201eExistase riscul s\u0103 r\u0103m\u00e2nem doar cu echipamentele \u0219i cu oamenii no\u0219tri din Nikopol. Acum \u00eens\u0103 avem un nucleu format din angaja\u021bi locali \u0219i speciali\u0219ti din Dnipropetrovsk\u201d, explic\u0103 directorul de produc\u021bie al companiei Centravis, una dintre firmele cu cele mai ridicate salarii din Ujgorod, \u00een domeniul s\u0103u.<\/p>\n

\u00cen fiecare lun\u0103, aproximativ 20 de speciali\u0219ti vin prin rota\u021bie din Harkov \u0219i Poltava \u00een localitatea Vel\u00eek\u00eei Berezn\u00eei, pentru a acoperi deficitul de personal \u00eenalt calificat. Potrivit lui Martiniuk, prezen\u021ba unor mari companii industriale contribuie la cre\u0219terea poten\u021bialului intelectual al regiunii. \u201eZona nu a avut mult timp o baz\u0103 industrial\u0103 dezvoltat\u0103, iar activit\u0103\u021bile de produc\u021bie erau pu\u021bin atractive pentru for\u021ba de munc\u0103 local\u0103. Acum lucrurile s-au schimbat.\u201d<\/p>\n

Centravis a comandat din China un nou laminor, care va permite companiei s\u0103 demareze proiecte \u00een industria auto, inclusiv fabricarea de \u021bevi pentru motoare cu hidrogen \u2013 produse ce necesit\u0103 standarde de calitate mai ridicate dec\u00e2t cele pentru motoarele conven\u021bionale.<\/p>\n

Compania Friendly Winds nu export\u0103, mont\u00e2nd toate turbinele eoliene pe teritoriul Ucrainei. Firma inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 reia, \u00een localitatea Perecin, produc\u021bia de rame turnate, pierdut\u0103 \u00een Kramatorsk. \u201eEste un proces complex \u2013 palele pot ajunge la 80 de metri lungime, turnurile la peste 100, iar masa total\u0103 a unui generator eolian dep\u0103\u0219e\u0219te o mie de tone\u201d, explic\u0103 directorul companiei.<\/p>\n

La fabrica Variant Group, printre angaja\u021bi se reg\u0103sesc numero\u0219i membri ai comunit\u0103\u021bii rome. \u201eExist\u0103 o lips\u0103 uria\u0219\u0103 de for\u021b\u0103 de munc\u0103 \u00een \u021bar\u0103. Nu avem oameni. Iar cu angaja\u021bii romi nu am \u00eent\u00e2mpinat nicio problem\u0103\u201d, afirm\u0103 Razuvaiev.<\/p>\n

Aproximativ 80% din produc\u021bia Variant Group este destinat\u0103 exportului. Compania \u00ee\u0219i extinde facilit\u0103\u021bile \u0219i pl\u0103nuie\u0219te noi investi\u021bii, de\u0219i instabilitatea energetic\u0103 r\u0103m\u00e2ne o provocare. \u201eLa Harkov, electricitatea apare \u0219i dispare constant. Este o surs\u0103 de incertitudine, dar ne adapt\u0103m\u201d, spune omul de afaceri \u0218ufani.<\/p>\n

\u00cen Transcarpatia, compania modernizeaz\u0103 utilajele \u0219i se preg\u0103te\u0219te s\u0103 produc\u0103 echipamente pentru clien\u021bi din Finlanda.<\/p>\n

\u00cen 2021, 89% din profitul Turbogaz provenea din exporturi; p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, ponderea a sc\u0103zut la 66%, restul comenzilor fiind asigurate de filialele Naftogaz Ucraina. Obiectivul firmei este ca exporturile s\u0103 revin\u0103 la un nivel de 80\u201395%.<\/p>\n

\t\t\tPoate deveni Transcarpatia noul Donbas?<\/p>\n

Deputatul Kisilevsk\u00eei crede c\u0103 actualul val de reloc\u0103ri va transforma structura economic\u0103 a regiunii. \u201eE pu\u021bin probabil ca Transcarpatia s\u0103 devin\u0103 un centru industrial comparabil cu Dnipro sau Harkov, dar cre\u0219terea ponderii industriei poate atrage \u00eenapoi muncitorii pleca\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate. Pentru mul\u021bi, salariul bun \u0219i posibilitatea de a tr\u0103i acas\u0103 sunt argumente puternice pentru \u00eentoarcere.\u201d<\/p>\n

Martiniuk observ\u0103 o nou\u0103 genera\u021bie de speciali\u0219ti, forma\u021bi \u00een condi\u021biile r\u0103zboiului, motiva\u021bi s\u0103 reconstruiasc\u0103 \u021bara \u0219i s\u0103 dezvolte afaceri. \u201eInvestitorii vin cu proiecte variate. Poate c\u0103 nu se mi\u0219c\u0103 rapid, dar relocan\u021bii arat\u0103 prin exemplul lor c\u0103 se pot adapta \u0219i c\u0103 exist\u0103 poten\u021bial.\u201d<\/p>\n

Krasciuk consider\u0103 c\u0103 structura economiei locale se schimb\u0103 datorit\u0103 apari\u021biei industriei metalurgice \u2013 un sector practic inexistent anterior. Totu\u0219i, procese complexe precum turnarea sau prelucrarea materiilor prime r\u0103m\u00e2n dificil de transferat la Ujgorod, necesit\u00e2nd investi\u021bii majore.<\/p>\n

\t\t\t\"Parc<\/p>\n

Parc eolian din Transcarpatia\/FOTO.pravda.ua<\/p>\n

Eremenko aminte\u0219te c\u0103 marile regiuni industriale \u2013 Done\u021bk, Dnipropetrovsk, Harkov, Zaporijjea, Poltava \u0219i Sum\u00ee \u2013 s-au format de-a lungul a peste 50 de ani. \u00cen opinia sa, Transcarpatia a f\u0103cut deja un pas semnificativ \u00een aceast\u0103 direc\u021bie \u0219i ar putea deveni, \u00een timp, un centru al ingineriei din Europa de Est.<\/p>\n

\u201eEste \u00eencurajator c\u0103 autorit\u0103\u021bile \u0219i mediul de afaceri ac\u021bioneaz\u0103 pe dou\u0103 fronturi: dezvolt\u0103 regiunea industrial \u0219i testeaz\u0103 modele pentru viitoarea arhitectur\u0103 energetic\u0103. Dup\u0103 victorie, Ucraina va avea nevoie de un sistem mai flexibil, benefic pentru investi\u021bii\u201d, subliniaz\u0103 el.<\/p>\n

Eremenko evit\u0103 s\u0103 estimeze ponderea energiei eoliene \u00een mixul regional, \u00eentruc\u00e2t distribu\u021bia se modific\u0103 zilnic din cauza atacurilor ruse\u0219ti. Totu\u0219i, el este convins c\u0103, \u00een trei ani, energia \u201everde\u201d va putea acoperi integral necesarul Transcarpatiei \u2013 a\u0219a cum o f\u0103ceau, p\u00e2n\u0103 recent, cele trei turbine din Kramatorsk.<\/p>\n

Razuvaiev vede un poten\u021bial semnificativ \u00een dezvoltarea regiunii datorit\u0103 distan\u021bei fa\u021b\u0103 de Rusia, num\u0103rului mare de persoane str\u0103mutate intern \u0219i existen\u021bei fostelor zone industriale, care pot fi revitalizate.<\/p>\n

Potrivit viceguvernatorului Ivancio, \u00een c\u00e2teva luni va fi inaugurat \u00een Transcarpatia un nou combinat, unul dintre cele mai mari din Europa de Est. Proiectul, estimat la 280 de milioane de dolari, fusese planificat ini\u021bial \u00eentr-o alt\u0103 regiune, dar r\u0103zboiul a schimbat destina\u021bia investi\u021biei. \u201eFabrica este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t ar putea avea nevoie de un punct propriu de trecere a frontierei\u201d, spune oficialul.<\/p>\n

Totu\u0219i, pentru companiile orientate spre export, capacitatea punctelor de frontier\u0103 r\u0103m\u00e2ne un factor limitativ. Ministerul Dezvolt\u0103rii Regionale lucreaz\u0103 la extinderea acesteia. \u201eNe dorim ca Transcarpatia s\u0103 devin\u0103 un hub logistic \u0219i de transport. Regiunea are grani\u021be cu Slovacia, Ungaria, Rom\u00e2nia \u0219i Polonia \u2013 un avantaj major pe care \u00eenc\u0103 nu \u00eel valorific\u0103m pe deplin\u201d, afirm\u0103 Ivancio.<\/p>\n

Dar nu toate aspectele depind de guvernul ucrainean. Blocajele cauzate de protestele fermierilor polonezi au extins timpii de a\u0219teptare la frontierele transcarpatice p\u00e2n\u0103 la 20 de zile. \u00cen plus, infrastructura rutier\u0103 joac\u0103 un rol: \u00een Polonia, autostrada \u00eencepe imediat dup\u0103 frontier\u0103, pe c\u00e2nd \u00een Slovacia \u0219i Ungaria drumul p\u00e2n\u0103 la prima autostrad\u0103 are circa 70 de kilometri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen regiunea Transcarpatia au fost relocate aproximativ 300 de \u00eentreprinderi. Cum au schimbat acestea structura economic\u0103 a zonei?…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":34366,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,31,14742,14740,36,37,27,5883,74,34,35,25,14739,41,40,38,39,14738,26,28,29,30,14741,6541,71,72,73],"class_list":{"0":"post-34365","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-centru-industrial","12":"tag-copmanii","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-industrie","17":"tag-international","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-relocare","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-rusia-invazeie","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-transcarpatia","32":"tag-ucraina-razboi","33":"tag-world","34":"tag-world-news","35":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34365","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34365"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34365\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34366"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34365"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34365"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34365"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}