{"id":349630,"date":"2026-10-31T12:22:11","date_gmt":"2026-10-31T12:22:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/349630\/"},"modified":"2026-10-31T12:22:11","modified_gmt":"2026-10-31T12:22:11","slug":"anul-in-care-studentii-le-au-spus-nu-comunistilor-legatura-dintre-revolta-tinerilor-si-ceausescu-si-iliescu-explicata-de-un-reputat-istoric","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/349630\/","title":{"rendered":"Anul \u00een care studen\u021bii le-au spus \u201eNU\u201c comuni\u0219tilor. Leg\u0103tura dintre revolta tinerilor \u0219i Ceau\u0219escu \u0219i Iliescu, explicat\u0103 de un reputat istoric"},"content":{"rendered":"<p>\nAnul<br \/>\n1956 a devenit un punct de cotitur\u0103 nu doar pentru Rom\u00e2nia, ci<br \/>\npentru \u00eentregul bloc comunist. \u00centr-un interviu pentru \u201eWeekend<br \/>\nAdev\u0103rul\u201c,<br \/>\nistoricul Virgiliu \u021a\u00e2r\u0103u explic\u0103 modul \u00een care ecourile<br \/>\nRevolu\u021biei din Ungaria \u0219i ale Raportului Hru\u0219ciov au generat un<br \/>\nlan\u021b de evenimente \u00een marile centre universitare ale Rom\u00e2niei. Cu<br \/>\nacest prilej s-au remarcat viitorul dictator Nicolae Ceau\u0219escu, care<br \/>\na zdrobit protestele studen\u021bilor, dar \u0219i Ion Iliescu, care \u0219i-a<br \/>\nf\u0103cut la r\u00e2ndul s\u0103u ucenicia politic\u0103 gestion\u00e2nd crizele de<br \/>\npartid.<\/p>\n<p> <img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/1793449330_603_index.jpeg\" alt=\"Universitatea \u201eVictor Babe\u0219\u201d din Cluj, anul 1951\" width=\"1245\" height=\"750\" loading=\"eager\" fetchpriority=\"high\" class=\"svelte-1kfbksm\"\/> <\/p>\n<p>O or\u0103 de materialism dialectic sub privirea lui Marx, Engels, Lenin \u0219i Stalin, la Universitatea Cluj Foto: Wikipedia<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>\n\u201eWeekend<br \/>\nAdev\u0103rul\u201c:<br \/>\nLa un deceniu de la \u00eencheierea celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial,<br \/>\nanul 1956 a adus \u00een estul Europei primele revolte la adresa<br \/>\nregimurilor comuniste \u0219i a ocupa\u021biei ruse. Care era contextul<br \/>\ninterna\u021bional \u0219i care era situa\u021bia regimului politic \u0219i a<br \/>\nRom\u00e2niei chiar \u00een perioada de dinainte de a \u00eencepe mi\u0219c\u0103rile<br \/>\nstuden\u021be\u0219ti din 1956?<\/p>\n<p>\nVirgiliu<br \/>\n\u021a\u00e2r\u0103u: \u00cen<br \/>\nprimul r\u00e2nd avem mi\u0219carea comuniste interna\u021bionale, care trece<br \/>\nprintr-un \u0219oc \u00een februarie 1956, atunci c\u00e2nd Nikita Sergheevici<br \/>\nHru\u0219ciov prezint\u0103 Raportul Secret \u00een cadrul Congresului al XX-lea<br \/>\nal Partidului Comunist al Uniunii Sovietice \u00een fa\u021ba tuturor<br \/>\nliderilor comuni\u0219ti din Europa \u0219i din lume, condamn\u00e2ndu-l pe<br \/>\nStalin \u0219i crimele acestuia. Impactul a fost at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t<br \/>\nunul dintre liderii comuni\u0219ti est-europeni \u2013 coinciden\u021b\u0103 sau nu,<br \/>\nchiar \u00eentr-un loc \u00een care se va declan\u0219a o prim\u0103 ridicare a<br \/>\noamenilor \u00eempotriva sistemului comunist, \u00een Polonia \u2013 Boleslaw<br \/>\nBierut, face un atac vascular cerebral care \u00eel va incapacita \u0219i, \u00een<br \/>\ncele din urm\u0103, \u00eei va provoca decesul. <\/p>\n<p>A fost un moment ce a<br \/>\nreprezentat un cutremur cu unde de \u0219oc variabile, greu metabolizat<br \/>\n\u00een spa\u021biul est-european \u00een principal, dar mai apoi \u0219i \u00een spa\u021biul<br \/>\nmedio-asiatic, pentru c\u0103 aici se afl\u0103 originea rupturii de mai<br \/>\nt\u00e2rziu dintre China \u0219i lumea sovietic\u0103 \u00een raport cu modelul pe<br \/>\ncare \u00eel are sistemul. A\u0219 spune c\u0103 trebuie s\u0103 \u021binem seama, atunci<br \/>\nc\u00e2nd \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00een\u021belegem anul 1956, tocmai de aceast\u0103<br \/>\ntransformare a mi\u0219c\u0103rii comuniste dintr-una omogen\u0103, aflat\u0103 sub<br \/>\ncontrolul Moscovei \u0219i condus\u0103 cu o m\u00e2n\u0103 de fier, \u00eentr-o alt\u0103<br \/>\nlume, \u00een care Uniunea Sovietic\u0103 decide ca modelul de p\u00e2n\u0103 atunci<br \/>\ns\u0103 fie abandonat f\u0103r\u0103 s\u0103 pun\u0103 ceva coerent \u00een loc.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p> Acest prim<br \/>\nplan a generat muta\u021bii teribile \u00een statele est-europene, vizibile<br \/>\nmai apoi \u00een felul \u00een care au fost prelucrate datele prezentate de<br \/>\nHru\u0219ciov \u2013 adic\u0103 cultul personalit\u0103\u021bii, crimele, lipsa<br \/>\ndemocra\u021biei interne sau centralismul democratic excesiv specific<br \/>\nsistemului totalitar.<\/p>\n<p>\nCe<br \/>\nreac\u021bii au trezit aceste declara\u021bii nea\u0219teptate din partea<br \/>\nregimurilor comuniste aflate la est de Cortina de Fier?<\/p>\n<p>\n\u00cen<br \/>\nprim\u0103vara t\u00e2rzie a anului 1956, \u00een toate statele din regiunea<br \/>\nest-european\u0103 au avut loc \u0219edin\u021be de prelucrare a acestor date \u0219i<br \/>\ninforma\u021bii. \u00cen acela\u0219i timp, s-a produs \u0219i o revolt\u0103 \u00een<br \/>\ninteriorul acestor partide comuniste, pentru c\u0103 atacarea cultului<br \/>\npersonalit\u0103\u021bii lui Stalin \u00eei punea sub semnul \u00eentreb\u0103rii pe<br \/>\n\u201emicii Stalini\u201c<br \/>\ndin estul<br \/>\nEuropei \u2013 cei care fuseser\u0103 numi\u021bi de c\u0103tre liderul sovietic \u0219i<br \/>\n\u00ee\u0219i conservaser\u0103 puterea dup\u0103 1953. Este vorba nu at\u00e2t de o<br \/>\nrevolt\u0103 public\u0103, c\u00e2t de un conflict tot mai vocal \u00een interiorul<br \/>\npartidelor comuniste, care duce treptat la contestarea legitimit\u0103\u021bii<br \/>\ncelor afla\u021bi la conducere. Acest lucru se petrece \u00een Germania de<br \/>\nEst, Cehoslovacia, Polonia \u0219i Ungaria, mai pu\u021bin \u00een Bulgaria \u0219i<br \/>\n\u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. <\/p>\n<p>Nu<br \/>\nvom \u00een\u021belege ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een toamna anului 1956 dac\u0103 nu<br \/>\n\u00een\u021belegem cum conflictele din interiorul partidelor comuniste au<br \/>\nfost diseminate sau r\u0103sfr\u00e2nte \u00een societate. Cea<br \/>\nmai vizibil\u0103<br \/>\ncriz\u0103 de autoritate a fost \u00een Polonia, unde Edward Ochab, cel care<br \/>\ni-a luat locul lui Bierut, a fost lipsit de putere, la Pozna\u0144 \u0219i<br \/>\napoi \u00een alte centre industriale au izbucnit revolte ale muncitorilor<br \/>\n\u0219i ale oamenilor simpli. \u00cen urma interven\u021biei armate, sute de<br \/>\npersoane \u0219i-au pierdut via\u021ba \u0219i mul\u021bi oameni au fost aresta\u021bi la<br \/>\nsf\u00e2r\u0219itul lunii iunie \u0219i \u00eenceputul lunii iulie 1956.<\/p>\n<p> Sovieticii vechi \u0219i noi <\/p>\n<p>\nCare<br \/>\na fost solu\u021bia g\u0103sit\u0103 de liderii \u0219i de partidele comuniste pentru<br \/>\na se adapta noii situa\u021bii?<\/p>\n<p>\nPe<br \/>\nacest fond de tensionare a rela\u021biilor din partid \u0219i din societate,<br \/>\nse produce un alt fenomen interesant: \u00eencercarea partidelor<br \/>\ncomuniste de a g\u0103si un mecanism de control institu\u021bional pentru<br \/>\nstructurile din societate. Ca urmare, \u00een tot estul Europei, probabil<br \/>\n\u0219i la sugestia Ekaterinei Furtseva, au loc \u00eentruniri \u00een cadrul<br \/>\nc\u0103rora s\u0103 se re\u00eenceap\u0103 construc\u021bia de jos \u00een sus a<br \/>\nlegitimit\u0103\u021bii comunismului \u2013 o construc\u021bie lipsit\u0103 de un<br \/>\ncontrol sovietic direct \u0219i care s\u0103 reverbereze pe baze na\u021bionale.\n<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Un alt element comun al anului 1956 este revenirea na\u021bionalismului<br \/>\n\u0219i manifestarea unor forme de antisovietism. \u00cen majoritatea<br \/>\nrevendic\u0103rilor din toamna anului 1956, retragerea armatelor<br \/>\nsovietice din estul Europei devine un laitmotiv. Aceast\u0103<br \/>\nreconstruc\u021bie de jos a presupus o dezbatere la nivelul tuturor<br \/>\nentit\u0103\u021bilor din unit\u0103\u021bile socialiste, economice, educa\u021bionale \u0219i<br \/>\nadministrative, nu doar \u00een interiorul partidului. Partidul a<br \/>\n\u00eencercat s\u0103 stimuleze \u0219i s\u0103 controleze dezbaterea, \u00eens\u0103 aceasta<br \/>\na escaladat \u2013 at\u00e2t \u00een cazul Poloniei (iunie \u0219i octombrie 1956),<br \/>\nc\u00e2t \u0219i \u00een cazul Ungariei. Nu a fost vorba doar de \u00eencerc\u0103ri<br \/>\nrevolu\u021bionare, ci de o restructurare institu\u021bional\u0103 \u00een interiorul<br \/>\nBlocului Estic.<\/p>\n<p> <img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/1793449330_756_index.jpeg\" alt=\"Virgiliu \u021a\u00e2r\u0103u e profesor la UBB Cluj\" width=\"1333\" height=\"750\" loading=\"lazy\" class=\"svelte-1kfbksm\"\/> <\/p>\n<p>Profesorul Virgiliu \u021a\u00e2r\u0103u (UBB Cluj) a fost vicepore\u0219edinte al CNSAS Foto: Transilvania Reporter<\/p>\n<p>\nDac\u0103<br \/>\nar fi s\u0103 compar\u0103m cazul Bucure\u0219tiului cu cele ale Budapestei,<br \/>\nVar\u0219oviei ori Prag\u0103i, care au fost reac\u021biile Moscovei \u0219i, de la<br \/>\ncaz la caz, ale propriilor aparate represive?<\/p>\n<p>\nDac\u0103<br \/>\n\u00een Polonia criza politic\u0103 \u0219i de legitimitate a fost rezolvat\u0103 de<br \/>\nsovietici prin numirea lui W\u0142adys\u0142aw Gomu\u0142ka (un comunist<br \/>\nna\u021bionalist recuperat) ca secretar general al Partidului Muncitoresc<br \/>\nUnit Polonez, acesta decret\u00e2nd pe 24 octombrie 1956 re\u00eentoarcerea<br \/>\nla munc\u0103 \u0219i \u00eencetarea demonstra\u021biilor, \u00een cazul Ungariei<br \/>\nlucrurile au escaladat. Acolo \u2013 \u0219i vom vedea c\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia<br \/>\n\u2013 a existat o mai intens\u0103 socializare a dezbaterii politice \u00een<br \/>\nmediile intelectuale \u0219i studen\u021be\u0219ti. <\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Serviciile de informa\u021bii \u0219i<br \/>\norganiza\u021biile de partid au remarcat c\u0103 discu\u021biile din partid<br \/>\nreverberau puternic \u00een aceste medii. \u00cen Ungaria, lucrurile au<br \/>\nc\u0103p\u0103tat o turnur\u0103 pe care regimul a numit-o contrarevolu\u021bionar\u0103,<br \/>\nduc\u00e2nd de la contestarea public\u0103 din a doua jum\u0103tate a lunii<br \/>\noctombrie la un proces revolu\u021bionar care a eliminat vechii<br \/>\nmoscovi\u021bi.<\/p>\n<p> <img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/1793449330_894_index.jpeg\" alt=\"Ungaria s-a revoltat \u00eempotriva URSS \u00een 1956\" width=\"970\" height=\"750\" loading=\"lazy\" class=\"svelte-1kfbksm\"\/> <\/p>\n<p>Budapesta a trecut printr-o revolu\u021bie \u00een 1956 Foto: Profimedia<\/p>\n<p>\nCe<br \/>\ns-a \u00eent\u00e2mplat \u00een toamna anului 1956 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i cum au<br \/>\ndigerat comuni\u0219tii rom\u00e2ni declara\u021biile cu totul nea\u0219teptate ale<br \/>\nlui Hru\u0219ciov \u0219i tot ceea ce a urmat \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een \u00eentreaga<br \/>\nregiune?<\/p>\n<p>\nDac\u0103<br \/>\nne referim la situa\u021bia regimului politic din Rom\u00e2nia \u00een cursul<br \/>\nanului 1956, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost un exponent al<br \/>\nbizantinismului politic, ca s\u0103-l citez aici pe profesorul Vladimir<br \/>\nTism\u0103neanu. El a resorbit cu greu efectele discursului lui Hru\u0219ciov,<br \/>\nam\u00e2n\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul lunii aprilie dezbaterea acestuia \u00een<br \/>\nconclavurile de partid. A metabolizat cu greu concluziile noii<br \/>\nconduceri sovietice \u0219i s-a confruntat, cu prilejul Plenarei din<br \/>\naprilie, cu critici severe aduse de vechii s\u0103i colaboratori care<br \/>\ncontrolau aparatul organizatoric \u0219i de propagand\u0103 al partidului:<br \/>\nMiron Constantinescu \u0219i Iosif Chi\u0219inevschi. Totu\u0219i, Gheorghe<br \/>\nGheorghiu-Dej a reu\u0219it s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la putere. <\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Mai mult dec\u00e2t<br \/>\nat\u00e2t, el a declan\u0219at un proces de convingere a organiza\u021biilor din<br \/>\nteritoriu, care controlau toate celelalte institu\u021bii, asupra<br \/>\nnecesit\u0103\u021bii de restructurare a rela\u021biei dintre partid \u0219i<br \/>\nsocietate. \u0218i pe acest fond, teme precum retragerea trupelor<br \/>\nsovietice au fost difuzate \u00een dezbaterile publice, nu doar \u00een<br \/>\ndiscu\u021biile la nivel \u00eenalt dintre Bodn\u0103ra\u0219, Dej \u0219i Hru\u0219ciov,<br \/>\ndiscu\u021bii care au dus \u00een cele din urm\u0103, \u00een 1958, la retragerea<br \/>\ntrupelor sovietice din Rom\u00e2nia. Dar p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s\u0103 ajungem acolo,<br \/>\nDej a identificat, la \u00eenceputul lui iunie, nevoia unor noi cadre<br \/>\norganiza\u021bionale \u00een temeiul c\u0103rora s\u0103 se deruleze aceast\u0103<br \/>\ndezbatere dintre partid \u0219i societate. A convocat noi adun\u0103ri ale<br \/>\nmembrilor UTM-ului sau PMR-ului, pentru ca ace\u0219tia s\u0103 dezbat\u0103<br \/>\nproblemele cu adev\u0103rat \u0219i s\u0103 pun\u0103 bazele unei noi \u00een\u021belegeri<br \/>\n\u00eentre partid \u0219i societate.\u00a0<\/p>\n<p>\u00cen acest context a \u00eenceput o munc\u0103<br \/>\nintens\u0103 la nivelul preparativelor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu studen\u021bii \u2013<br \/>\n\u00een propor\u021bie de 70-80% din studen\u021bi erau obliga\u021bi s\u0103 fie membri<br \/>\nai UTM, altfel nu puteau s\u0103-\u0219i fac\u0103 studiile. Erau foarte pu\u021bini<br \/>\ncei care veneau pe o alt\u0103 filier\u0103 \u00een mediul universitar, or, pe<br \/>\naceast\u0103 baz\u0103 s-au urm\u0103rit, de fapt, extinderea legitimit\u0103\u021bii \u0219i<br \/>\nprin dezbaterea cu cei care nu erau membri UTM. Aceste lucruri au<br \/>\n\u00eenceput \u00een septembrie \u0219i s-au derulat \u00een octombrie, odat\u0103 cu<br \/>\ndebutul anului universitar, \u0219i s-au suprapus pe ceea ce s-a<br \/>\n\u00eent\u00e2mplat \u00een Polonia \u0219i pe ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Ungaria.<\/p>\n<p> Ecouri de dincolo de Cortina de Fier <\/p>\n<p>\nA<br \/>\nexistat \u0219i o implicare a Occidentului care s\u0103 contribuie la<br \/>\nsc\u00e2nteia care a aprins mi\u0219c\u0103rile studen\u021bilor din marile centrele<br \/>\nuniveristare?<\/p>\n<p>\nReverbera\u021biile<br \/>\ndin Rom\u00e2nia vin relativ repede. Principalele centre universitare, \u0219i<br \/>\nm\u0103 refer aici la Cluj, Timi\u0219oara, Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i, au fost<br \/>\ncuprinse de ve\u0219tile venite pe canale legale sau mai pu\u021bin legale:<br \/>\npe de o parte, posturile finan\u021bate de c\u0103tre guvernul american,<br \/>\nVocea Americii, Radio Europa Liber\u0103, BBC sau de posturile de radio<br \/>\nfranceze, pe de cealalt\u0103 parte, posturile care au ap\u0103rut \u00een<br \/>\nUngaria, Radio Pet\u0151fi, prin principalul difuzor al mesajelor<br \/>\ncontestatare \u00een cursul lunii octombrie. <\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Aceste lucruri s-au difuzat<br \/>\n\u0219i au p\u0103truns, fire\u0219te, mai \u00eent\u00e2i \u00een mediile maghiare, f\u0103r\u0103<br \/>\nniciun fel de \u00eendoial\u0103, \u0219i vom vedea c\u0103 asta a avut un efect mai<br \/>\napoi \u00een represiune, dar au avut un efect extrem de important \u00een<br \/>\nmediile studen\u021be\u0219ti, cu prilejul acestor dezbateri. Iar dezbaterile<br \/>\ns-au derulat \u00een mod planificat, la nivelul anilor de studiu, chiar<br \/>\n\u00een grupe, acolo unde aveau unit\u0103\u021bi, unde existau cohorte mai mari<br \/>\nde studen\u021bi, \u0219i, pe baza acestora, \u00eencet, \u00eencet s-a cristalizat,<br \/>\nde fapt, o atitudine de reform\u0103 solicitat\u0103 de studen\u021bi legat\u0103 de<br \/>\nlucruri care \u021bin de starea lor material\u0103, de cazare, de<br \/>\nalimenta\u021bie, de orarul cursurilor, de ideologizarea mult prea<br \/>\naccentuat\u0103 a acestora \u0219i de prea pu\u021binele cursuri de specialitate<br \/>\ndin acest domeniu. Pe acest fond, treptat, s-a ajuns \u0219i la chestiuni<br \/>\nmai politice, care, odat\u0103 ce s-au cuplat cu agenda interna\u021bional\u0103,<br \/>\nfire\u0219te c\u0103 au devenit extrem de concludente. <\/p>\n<p>Acum, pentru a fi<br \/>\nfoarte specific, trebuie s\u0103 spunem c\u0103 \u00een mediile studen\u021be\u0219ti,<br \/>\nfire\u0219te, au existat reverbera\u021bii \u00een Rom\u00e2nia \u00eencep\u00e2nd cu 23-24<br \/>\noctombrie, de \u00eendat\u0103 ce la Budapesta a izbucnit revolta<br \/>\nstuden\u021bilor, adic\u0103 a avut loc marea demonstra\u021bie cu peste 5.000 de<br \/>\nstuden\u021bi, care, \u00eenspre sear\u0103, a escaladat \u0219i a devenit o<br \/>\ncontestare ampl\u0103 a politicii comuniste.<\/p>\n<p>\nCum<br \/>\nau debutat \u00een Rom\u00e2nia aceste proteste \u0219i care a fost reac\u021bia<br \/>\nSecurit\u0103\u021bii?\n<\/p>\n<p>\n\u00cen<br \/>\ncazul Rom\u00e2niei, sau \u00een cazul a ceea ce noi numim protestul<br \/>\nstuden\u021besc din Rom\u00e2nia, \u00een 24 octombrie deja avem o prim\u0103 form\u0103<br \/>\nde manifestare, care are leg\u0103tur\u0103, \u00een principal, cu mediile<br \/>\nstuden\u021be\u0219ti, care au fost cele mai noi culturalizate din punctul<br \/>\nacesta de vedere. Este vorba de o reuniune care a avut loc \u00een<br \/>\nCluj-Napoca chiar la Institutul de Arte Plastice, acolo unde doi<br \/>\nstuden\u021bi au f\u0103cut o manifesta\u021bie care a adunat \u00een jur de 200 de<br \/>\npersoane \u00een vechea cas\u0103 renascentist\u0103 \u00een care se pare c\u0103 s-a<br \/>\nn\u0103scut Matei Corvin. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Cluj s-a \u00eent\u00e2mplat<br \/>\n\u0219i la Timi\u0219oara, la Ia\u0219i \u0219i la Bucure\u0219ti. Difuzarea n-a fost<br \/>\nomogen\u0103, n-a fost egal\u0103. De aici \u0219i o interpretare a<br \/>\nistoriografiei care spune c\u0103 \u00een cele \u0219apte zile dintre 23 \u0219i p\u00e2n\u0103<br \/>\n\u00een 30 au existat ridic\u0103ri, dar controlul politic \u0219i poli\u021bienesc a<br \/>\nfost relativ consistent.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>C\u00e2t a contat minoritatea maghiar\u0103 <\/p>\n<p>\nA<br \/>\ncontat faptul c\u0103 \u00een r\u00e2ndul studen\u021bilor din Timi\u0219oara \u0219i Cluj<br \/>\nexista \u0219i o minoritate maghiar\u0103, receptiv\u0103 la tot ceea ce se<br \/>\n\u00eent\u00e2mpla la vecinii no\u0219tri din Vest?\n<\/p>\n<p>\nDa,<br \/>\nnu doar o minoritate maghiar\u0103, a existat o reverbera\u021bie chiar \u0219i<br \/>\nconfesional\u0103 a acestui eveniment. De fapt, aici cred c\u0103 trebuie s\u0103<br \/>\n\u021binem cont de felul \u00een care la nivelul estului Europei \u0219i mai apoi<br \/>\nal Rom\u00e2niei s-au sim\u021bit dezghe\u021bul \u0219i felul \u00een care societatea a<br \/>\ninterpretat solicit\u0103rile de dezbatere f\u0103cute dinspre putere, care<br \/>\nau dus la crearea unui orizont de a\u0219teptare al unui dialog \u00eentre<br \/>\nputere \u0219i societate \u2013 spre exemplu, \u00een cazul greco-catolicilor \u00een<br \/>\nTransilvania s-a concretizat chiar \u00eentr-o adunare public\u0103 care s\u0103<br \/>\nduc\u0103 la recunoa\u0219terea din nou a cultului \u0219i la revenirea de la<br \/>\nunificarea din 1948. <\/p>\n<p>Deci \u0219i \u00een mediile catolice, \u0219i \u00een mediile<br \/>\nprotestante lucrurile acestea au avut reverbera\u021bii, nu doar \u00een<br \/>\nmediile etnice. Evident, a existat \u00een Transilvania o reverbera\u021bie<br \/>\netnic\u0103 venit\u0103 pe canalul firesc pe care eu l-am pomenit anterior al<br \/>\nleg\u0103turilor dintre etnicii maghiari din Rom\u00e2nia \u0219i ceea ce se<br \/>\n\u00eent\u00e2mpla \u00een Ungaria. Foarte mul\u021bi dintre cei care au fost prin\u0219i<br \/>\n\u0219i aresta\u021bi provin din medii maghiare, iar discursul autorit\u0103\u021bilor<br \/>\na vizat \u00een foarte multe cazuri aceast\u0103 component\u0103 etnic\u0103 a<br \/>\nprotestului, cel pu\u021bin \u00een cazul Clujului \u0219i \u00een cazul Timi\u0219oarei.<br \/>\nDe\u0219i, dac\u0103 ne vom uita \u0219i ne uit\u0103m acum la date, avem o mult mai<br \/>\nnuan\u021bat\u0103 perspectiv\u0103, pentru c\u0103 cei care au protestat nu au fost<br \/>\ndoar maghiari, au fost \u00een majoritate rom\u00e2ni \u0219i studen\u021bi rom\u00e2ni<br \/>\n\u0219i din punctul acesta de vedere ei au c\u0103zut victime ale acestui<br \/>\nproces, precum colegii lor maghiari.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>\nDac\u0103<br \/>\nla Cluj \u0219i Timi\u0219oara tinerii studen\u021bi maghiari au avut rolul lor,<br \/>\ncum s-au derulat evenimentele la Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i?<\/p>\n<p>\n\u00centre<br \/>\n23 \u0219i 30, de la momentul primelor manifest\u0103ri, este \u0219i cea de la<br \/>\nBucure\u0219ti, de la Facultatea de Filologie, acolo unde \u0218tefan Negrea<br \/>\n\u0219i Teodor Lupa\u0219cu au solicitat o ridicare a studen\u021bimii pentru a<br \/>\nob\u021bine drepturile de care aveau nevoie \u0219i au solicitat publicarea<br \/>\nrevendic\u0103rilor lor \u00een \u201eSc\u00e2nteia Tineretului\u201c<br \/>\nca s\u0103 se dea dovad\u0103 de felul \u00een care acest lucru a evoluat. <\/p>\n<p>Mai<br \/>\napoi, fire\u0219te, de la Facultatea de Filologie s-a difuzat \u00eenspre<br \/>\nalte spa\u021bii ale universit\u0103\u021bilor din Bucure\u0219ti: Universitatea<br \/>\nBucure\u0219ti, cea de Medicin\u0103 sau Institutul Medico-Farmaceutic,<br \/>\nPolitehnic\u0103, chiar Agronomie sau de Medicin\u0103 Veterinar\u0103. A\u0219adar,<br \/>\ndiscut\u0103m de o extindere a dezbaterii \u00een mediile studen\u021be\u0219ti care<br \/>\neste oarecum specific\u0103 contamin\u0103rii \u00een cursul unui proces<br \/>\nrevolu\u021bionar.<\/p>\n<p> Zodia Triumviratului: \u201eDec\u00e2t s\u0103 scape un bandit, mai bine s\u0103 aresteze o mie de nevinova\u021bi\u201c <\/p>\n<p>Care<br \/>\nau fost efectele dezbaterii studen\u021bilor bucure\u0219teni asupra altor<br \/>\ncategorii din Capital\u0103 \u0219i din celelalte mari centre universitare?<\/p>\n<p>Ea<br \/>\nnu a avut un efect major pentru c\u0103 n-a ie\u0219it din cadrele<br \/>\nuniversitare, deoarece interven\u021bia autorit\u0103\u021bilor a fost destul de<br \/>\neficient\u0103: de \u00eendat\u0103 ce au identificat locul \u00een care se<br \/>\nprotesteaz\u0103, i-au ridicat pe organizatori. Au urmat anchete penale<br \/>\n\u00een cursul c\u0103rora au demonstrat<br \/>\ncaracterul<br \/>\ninstigator public al activit\u0103\u021bilor lor \u0219i au continuat cu<br \/>\ncondamn\u0103ri pe linie la tribunalelor militare. Aceste condamn\u0103ri au<br \/>\nmers de la \u0219ase luni p\u00e2n\u0103 la c\u00e2\u021biva ani de \u00eenchisoare.<\/p>\n<p> <img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/1793449330_283_index.jpeg\" alt=\"Nicolae Ceau\u0219escu a ac\u021bionat cu duritate \u00eempotriva studen\u021bilor\" width=\"488\" height=\"750\" loading=\"lazy\" class=\"svelte-1kfbksm\"\/> <\/p>\n<p>T\u00e2n\u0103rul (pe atunci) Nicolae Ceau\u0219escu a luat parte la reprimarea revoltei studen\u021bilor Foto: Wikipedia<\/p>\n<p>\nCe<br \/>\na urmat \u00een \u021bar\u0103, dup\u0103 evenimentele de la Cluj \u0219i Bucure\u0219ti?<\/p>\n<p>\n\u00cen<br \/>\ndata de 30 octombrie, lucrurile au escaladat. La Facultatea de<br \/>\nMecanic\u0103 din Timi\u0219oara, un grup de studen\u021bi extrem de deci\u0219i \u0219i<br \/>\nde bine organiza\u021bi au solicitat nu doar prezen\u021ba liderilor politici<br \/>\ncomuni\u0219ti pentru a dezbate \u00eempreun\u0103 cu ei subiectele ordinii de<br \/>\nzi, ci au cerut ca acest lucru s\u0103 se fac\u0103 cu to\u021bi studen\u021bii care<br \/>\ndoresc s\u0103 participe. Astfel c\u0103, peste o mie de persoane s-au str\u00e2ns<br \/>\nla sediul Facult\u0103\u021bii de Mecanic\u0103 \u0219i au prezentat un memoriu<br \/>\ncolectiv, \u00een 30 octombrie 1956. \u00cen acest memoriu au structurat, la<br \/>\nr\u00e2ndul lor, pe o linie comun\u0103 a revendic\u0103rilor libert\u0103\u021bii din<br \/>\nEuropa exprimat\u0103 de studen\u021bi, lichidarea cultului personalit\u0103\u021bii,<br \/>\nmai multe garan\u021bii pentru drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile consacrate<br \/>\nconstitu\u021bional, dar nerespectate de autorit\u0103\u021bi, reducerea<br \/>\npresiunii asupra \u021b\u0103r\u0103nimii, o mai echitabil\u0103 acomodare a<br \/>\npre\u021burilor cu salariile sau cu veniturile bugetare, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea<br \/>\nsistemului de burse, dar \u0219i retragerea trupelor sovietice sta\u021bionate<br \/>\npe teritoriul \u021b\u0103rii \u0219i deschiderea Rom\u00e2niei spre o politic\u0103<br \/>\nna\u021bional\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t una subordonat\u0103. <\/p>\n<p>Anvergura<br \/>\nprotestului studen\u021besc cu peste o mie de oameni a dus la o reac\u021bie<br \/>\nabsolut teribil\u0103 din partea autorit\u0103\u021bilor, care, prin colaborarea<br \/>\ndintre politic, armat\u0103 \u0219i securitate, a dus la arestarea a peste o<br \/>\nmie de persoane \u00een urm\u0103toarele zile la Timi\u0219oara. <\/p>\n<p>Studen\u021bii au<br \/>\nfost re\u021binu\u021bi, ancheta\u021bi \u0219i apoi, \u00een loturi, prezenta\u021bi<br \/>\ninstan\u021belor militare pentru a fi condamna\u021bi. Unii dintre ei au<br \/>\nf\u0103cut c\u00e2te 5 &#8211; 7 ani de \u00eenchisoare pentru agita\u021bie public\u0103 sau<br \/>\nagita\u021bie contra ordinii publice, cum a devenit mai apoi lucrul<br \/>\nacesta. Cred c\u0103 este important s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 autorit\u0103\u021bile au<br \/>\nreac\u021bionat instantaneu, tocmai din temerea ca nu cumva contaminarea<br \/>\ncu spiritul revoltei de la Budapesta s\u0103 duc\u0103 la o escaladare a<br \/>\nevenimentelor \u0219i \u00een cazul Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p> <a class=\"related-inline svelte-78g0vl\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/securitate-si-aparare\/unde-pot-duce-atacurile-cu-drone-din-marea-neagra-2566324.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\"> Unde pot duce atacurile cu drone din Marea Neagr\u0103. Un general rom\u00e2n de Intelligence analizeaz\u0103 riscurile <\/a>Diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de Ungaria <\/p>\n<p>\nTotu\u0219i,<br \/>\nde ce nu a escaladat situa\u021bia \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, a\u0219a cum s-a<br \/>\n\u00eent\u00e2mplat \u00een Ungaria vecin\u0103, unde revolu\u021bia a cuprins toate<br \/>\ncategoriile sociale \u0219i nu doar studen\u021bimea?<\/p>\n<p>\nAici<br \/>\ne un am\u0103nunt poate de culoare. Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul de<br \/>\natunci al Partidului Muncitoresc Rom\u00e2n, se afla \u00eentr-o vizit\u0103 de<br \/>\nprietenie, de conlucrare tov\u0103r\u0103\u0219easc\u0103 la Brioni, la Josip Broz<br \/>\nTito, la re\u0219edin\u021ba de var\u0103 a acestuia, unde, dup\u0103 treburile<br \/>\noficiale, au asistat sidera\u021bi la ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la<br \/>\nBudapesta. Cum el era plecat din Rom\u00e2nia \u2013 a fost plecat \u00eentre 20<br \/>\n\u0219i 30 octombrie \u2013 , i-a numit \u00een posturile de comand\u0103 pe trei<br \/>\ndintre oamenii lui de \u00eencredere: pe Nicolae Ceau\u0219escu pe linie de<br \/>\npartid, pe Alexandru Dr\u0103ghici pe linia Securit\u0103\u021bii \u0219i pe Emil<br \/>\nBodn\u0103ra\u0219 pe linia Armat\u0103. <\/p>\n<p>A existat o conlucrare perfect\u0103 \u00eentre<br \/>\naceste trei bra\u021be func\u021bionale ale puterii totalitare din Rom\u00e2nia,<br \/>\ncare au \u00eencercat s\u0103 sugrume din fa\u0219\u0103 aceste ridic\u0103ri<br \/>\nstuden\u021be\u0219ti. Iar felul \u00een care a func\u021bionat la Timi\u0219oara<br \/>\ncooperarea dintre unit\u0103\u021bile Armatei conduse pe atunci de generalul<br \/>\nMarin Dragnea \u2013 care a devenit dup\u0103<br \/>\n\u201990<br \/>\npre\u0219edintele Asocia\u021biei Veteranilor de R\u0103zboi \u2013 \u0219i Securitatea,<br \/>\nrespectiv partidul, este pilduitoare pentru temerea care a existat,<br \/>\nca nu cumva lucrurile s\u0103 escaladeze din punctul acela. <\/p>\n<p>Dup\u0103 30<br \/>\noctombrie, adic\u0103 dup\u0103 momentul Timi\u0219oara, care a reverberat foarte<br \/>\nputernic \u00een toate celelalte spa\u021bii universitare, a urmat o ridicare<br \/>\na tuturor celor care fuseser\u0103 identifica\u021bi \u00een cursul<br \/>\nmanifest\u0103rilor, ceea ce a dus la c\u00e2teva mii de persoane re\u021binute<br \/>\ninstantaneu de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile statului. \u00cen perioada aceasta,<br \/>\nmanifest\u0103rile studen\u021be\u0219ti au intrat \u00eentr-o faz\u0103 de laten\u021b\u0103,<br \/>\npentru c\u0103 autorit\u0103\u021bile au \u00eenchis c\u0103minele, au ac\u021bionat tipic<br \/>\nunei st\u0103ri de asediu \u0219i, extrem de brutal, au \u00eencercat s\u0103<br \/>\ncontroleze tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een spa\u021biile centrelor<br \/>\nuniversitare.<\/p>\n<p>\nUnde<br \/>\nam avut cea mai dur\u0103 represiune, dac\u0103 ne raport\u0103m la cele patru<br \/>\ncentre universitare amintite?<\/p>\n<p>\nTimi\u0219oara<br \/>\neste centrul \u00een care, cantitativ, au fost cei mai mul\u021bi aresta\u021bi.<br \/>\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, la Timi\u0219oara discut\u0103m de peste 1.500 de oameni.<br \/>\nAvem cercet\u0103ri care calibreaz\u0103 cifrele represalia\u021bilor la acest<br \/>\nnum\u0103r. Dar pe l\u00e2ng\u0103 Timi\u0219oara, a\u0219 spune c\u0103 \u00een al doilea r\u00e2nd<br \/>\na fost Clujul, pe urm\u0103 Bucure\u0219tiul \u0219i mai la sf\u00e2r\u0219it Ia\u0219iul.\n<\/p>\n<p>\nSe<br \/>\npoate spune c\u0103 aparatul represiv din Rom\u00e2nia era mai bine organizat<br \/>\n\u0219i mai puternic dec\u00e2t cel din Ungaria \u0219i \u00een celelalte \u021b\u0103ri<br \/>\ncomuniste?<\/p>\n<p>\nAici<br \/>\neste lucru important de spus. Urm\u0103rind imediat ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een<br \/>\nUngaria, au observat c\u0103, spre deosebire de Polonia, unde centrul<br \/>\nrevoltei a fost zona muncitoare, \u00een Ungaria cercurile intelectuale<br \/>\n\u0219i studen\u021bii au dus, de fapt, la aceast\u0103 escaladare. De ce? Pentru<br \/>\nc\u0103 nu doar au pus \u00een discu\u021bie faptele materiale \u0219i neajunsurile<br \/>\npe care comunismul le avea din punctul de vedere al construc\u021biei<br \/>\nsale la nivel economic, administrativ, politic \u0219i a\u0219a mai departe,<br \/>\nci au pus \u00een discu\u021bie elemente de natur\u0103 simbolic\u0103, cultural\u0103,<br \/>\nidentitar\u0103, na\u021bional\u0103. \u00cen momentul \u00een care s-a observat ce se<br \/>\n\u00eent\u00e2mpl\u0103 la Budapesta \u0219i s-au observat reverbera\u021biile din<br \/>\nspa\u021biul rom\u00e2nesc, acest triumvirat care a gestionat problema a<br \/>\nac\u021bionat cu extrem de mult\u0103 rapiditate \u0219i chiar cu brutalitate.<\/p>\n<p> \u00cen<br \/>\nfoarte multe cazuri, unit\u0103\u021bile armate au fost folosite pentru a<br \/>\nizola mediile din care s-ar fi putut difuza acest lucru. Acum, n-a\u0219<br \/>\nface neap\u0103rat o calificare c\u0103 erau mai bine organiza\u021bi sau c\u0103<br \/>\nerau mai mul\u021bi. A\u0219 spune c\u0103 la noi s-au luat m\u0103suri preventive<br \/>\nextrem de drastice \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, tocmai de teama de a nu se<br \/>\n\u00eentinde;<br \/>\nadic\u0103 au ac\u021bionat preventiv plec\u00e2nd de la ideea c\u0103 \u201edec\u00e2t s\u0103<br \/>\nscape un bandit, mai bine s\u0103 aresteze o mie de nevinova\u021bi\u201c<br \/>\n\u2013 acesta a fost un principiu pe care l-au respectat cu sfin\u021benie<br \/>\n\u00een aceast\u0103 etap\u0103 de construc\u021bie a rela\u021biei lor cu societatea.<\/p>\n<p> \u201eMediul universitar a devenit un spa\u021biu al represiunii\u201c <\/p>\n<p>\nCe<br \/>\nau \u00eensemnat dezbaterile \u00een cadrul universit\u0103\u021bilor?<\/p>\n<p>\n\u00cen<br \/>\ncazul rom\u00e2nesc venea un moment c\u00e2nd partidul din nou stimuleaz\u0103<br \/>\ndezbaterea pentru mediul universitar \u00een nou-n\u0103scutele asocia\u021bii<br \/>\nstuden\u021be\u0219ti din Rom\u00e2nia al c\u0103ror prim lider sau pre\u0219edinte sau<br \/>\nsecretar general a fost Ion Iliescu. \u00cen toamna t\u00e2rzie a anului<br \/>\n1957, partidul \u0219i securitatea au stimulat dezbaterile din interiorul<br \/>\nfacult\u0103\u021bilor, unit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, tocmai pentru a<br \/>\ndob\u00e2ndi controlul asupra acestora \u0219i pentru a-i elimina pe to\u021bi<br \/>\ncei care se manifestau refractar. <\/p>\n<p>A urmat o perioad\u0103 de trei-patru<br \/>\nani, \u00een care mediul universitar a devenit un spa\u021biu fundamental al<br \/>\nrepresiunii, \u00een care delictele de opinie, conspira\u021biile \u00eempotriva<br \/>\nor\u00e2nduirii sociale, uneltirile \u00eempotriva or\u00e2nduirii sociale sau<br \/>\nagita\u021biile publice au fost temeiul pentru sute, dac\u0103 nu chiar mii<br \/>\nde procese care vin din mediul universitar. Adic\u0103 a existat o<br \/>\nlaten\u021b\u0103 a represiunii care a \u00eensemnat nu diminuarea violen\u021bei, ci<br \/>\no ac\u021biune a violen\u021bei \u00eendreptat\u0103 \u00eenspre categoria care era<br \/>\nconsiderat\u0103 cea mai periculoas\u0103 din punctul de vedere al<br \/>\ncontest\u0103rii legitimit\u0103\u021bii regimului \u2013 \u0219i aici erau studen\u021bii.\n<\/p>\n<p>Apoi, s-au dus \u00eenspre mediile intelectuale \u0219i au prins \u0219i asta. Eu<br \/>\n\u00eemi amintesc, spre exemplu, de un fost profesor al meu de istoria<br \/>\nartei, profesorul Arion, care mi-a povestit c\u0103 \u00een 1957 a fost<br \/>\nchemat acas\u0103 \u0219i i s-a spus c\u0103 dac\u0103 nu-\u0219i convinge p\u0103rin\u021bii s\u0103<br \/>\nintre \u00een colectiv, el \u00ee\u0219i va pierde locul \u00een facultate. \u0218i<br \/>\nspunea: \u201eV\u0103zusem \u00een toamna anului precedent c\u00e2\u021biva colegi care<br \/>\nn-au mai ap\u0103rut la \u0219coal\u0103 \u0219i mi-am imaginat c\u00e2t de u\u0219or se<br \/>\npoate termina \u0219i cariera mea de student\u201c.<\/p>\n<p>\n\u00cen<br \/>\nRom\u00e2nia, Educa\u021bia au fost, cel pu\u021bin \u00een anii de dup\u0103 Revolu\u021bie,<br \/>\npermanent neglijat\u0103, fiindu-i mereu acordat un procent mic din PIB.<br \/>\nCare era situa\u021bia \u00een anii de dup\u0103 r\u0103zboi?<\/p>\n<p>\n\u00cenc\u0103<br \/>\n\u00eenainte de plecarea lui Dej, Biroul Politic a discutat despre un nou<br \/>\nsistem de finan\u021bare care s\u0103 duc\u0103 la cre\u0219terea burselor, la<br \/>\ncre\u0219terea beneficiilor pe care studen\u021bii le aveau \u00een c\u0103mine \u0219i<br \/>\ncantine, inclusiv a cre\u0219terii num\u0103rului de locuri. Unul dintre<br \/>\nargumentele ministrului Coriolan Dr\u0103gulescu \u2013 care \u00eempreun\u0103 cu<br \/>\nIlie Murgulescu asigurau conducerea Ministerului Educa\u021biei \u2013 \u00een<br \/>\ndezbaterea de la Timi\u0219oara a fost tocmai c\u0103 partidul va avea grij\u0103<br \/>\nca s\u0103 se \u00eent\u00e2mple lucrul ce au promis, anun\u021b\u00e2nd c\u0103 solu\u021bia<br \/>\neste aceea de suplimentare a bugetului \u2013 cred c\u0103 ei au vorbit<br \/>\natunci de 750.000 de lei pentru repara\u021bii necesare \u00een c\u0103minele<br \/>\nstuden\u021be\u0219ti. <\/p>\n<p>Adic\u0103 cheltuieli materiale care s\u0103 duc\u0103 \u00eentr-un<br \/>\nfel la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor. \u0218i este o realitate aceea c\u0103<br \/>\n\u00een urm\u0103torii ani \u00een Rom\u00e2nia au \u00eenceput s\u0103 se construiasc\u0103<br \/>\ncampusurile studen\u021be\u0219ti tocmai ca efect al acestor evenimente \u0219i o<br \/>\n\u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a condi\u021biilor pe care studen\u021bii le-au avut \u00een<br \/>\nviitor. \u00cen schimb, \u0219i pe atunci veniturile at\u00e2t ale profesorilor,<br \/>\nc\u00e2t \u0219i ale studen\u021bilor erau mai mult dec\u00e2t insuficiente, adic\u0103<br \/>\nsubfinan\u021barea Educa\u021biei a fost \u00eentotdeauna o constant\u0103 de-a<br \/>\nlungul perioadei comuniste. <\/p>\n<p>\u0218i a\u0219 mai zice un lucru: acesta e<br \/>\nmomentul \u00een care meseriile legate de profesorat devin baza de la<br \/>\ncare pleac\u0103 grila de salarizare calificat\u0103. Or, din punctul acesta<br \/>\nde vedere, fire\u0219te c\u0103 \u00een anul 1957 partidul \u0219i-a dat seama c\u0103 e<br \/>\no mare problem\u0103 \u0219i atunci au \u00eencercat s\u0103 simuleze oarecum<br \/>\ndezbaterea, spun\u00e2nd c\u0103 ei vor \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi acest lucru, dar, pe<br \/>\nde alt\u0103 parte, au solicitat cooperarea masei studen\u021be\u0219ti pentru<br \/>\naceast\u0103 chestiune, inclusiv prin eliminarea elementelor<br \/>\n\u201edu\u0219manoase\u201c,<br \/>\nadic\u0103 a dorit o reintroducere a luptei de clas\u0103 \u00een mediul<br \/>\neduca\u021bional.<\/p>\n<p> Tinerii Nicu \u0219i Nelu <\/p>\n<p>\nChiar<br \/>\n\u0219i a\u0219a, exista un interes din partea autorit\u0103\u021bilor comuniste<br \/>\npentru a pune cap\u0103t subfinan\u021b\u0103rii cronice a Educa\u021bie?<\/p>\n<p>\nDup\u0103<br \/>\n1957 au avut un program politic amplu, combinat, complex, pe care l-a<br \/>\nadministrat  chiar Nicolae Ceau\u0219escu din partea partidului, tocmai<br \/>\npentru controlul grupurilor r\u0103zvr\u0103tite din interiorul<br \/>\nuniversit\u0103\u021bilor. <\/p>\n<p>Lucrurile au intrat \u00eentr-un apogeu la sf\u00e2r\u0219itul<br \/>\nanilor<br \/>\n\u201950,<br \/>\natunci c\u00e2nd, at\u00e2t pe linie de UTM, condus acum de Virgil Trofin,<br \/>\nprotejatul lui Ceau\u0219escu, de Ion Iliescu, care conducea Asocia\u021bia<br \/>\nStuden\u021bilor din Rom\u00e2nia, \u0219i de structurile UTM din facult\u0103\u021bi,<br \/>\ns-a ajuns la o aparent\u0103 \u00eemp\u0103care a partidului cu mediul<br \/>\neduca\u021bional prin m\u0103rirea cifrei de \u0219colarizare, prin sporirea<br \/>\nbuget\u0103rii etc.<\/p>\n<p> <img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/1793449331_418_index.jpeg\" alt=\"Ion Iliescu a sus\u021binut toat\u0103 via\u021ba comunismul\" width=\"561\" height=\"750\" loading=\"lazy\" class=\"svelte-1kfbksm\"\/> <\/p>\n<p>Ion Iliescu la \u00eenceputurile carierei sale de membru de partid Foto: Wikipedia<\/p>\n<p>\nRemarcabil<br \/>\neste faptul c\u0103 \u00een acei ani au ap\u0103rut sub reflectoare doi lideri<br \/>\ncomuni\u0219ti care au marcat ulterior istoria Rom\u00e2niei: Nicolae<br \/>\nCeau\u0219escu \u0219i Ion Iliescu. Care era mai bine plasat \u0219i \u00een ce<br \/>\nm\u0103sur\u0103 evenimentele din 1956 i-au ajutat s\u0103 capete o \u0219i mai<br \/>\nimportant\u0103 anvergur\u0103 politic\u0103?<\/p>\n<p>\nNicolae<br \/>\nCeau\u0219escu este personajul primordial pe linia partidului \u00eencep\u00e2nd<br \/>\ncu 1955. El este cel care ocup\u0103 \u00een mod constant pozi\u021bii \u00een<br \/>\nSecretariatul Biroului Politic, respectiv \u00een Biroul Politic. El<br \/>\ncontroleaz\u0103 sectorul organiza\u021bional \u0219i cel de cadre al partidului.<br \/>\nEl este agitatorul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, mai ales dup\u0103 ce<br \/>\nacesta reu\u0219e\u0219te, cu ajutorul lui Ceau\u0219escu, s\u0103 elimine din partid<br \/>\ngrupul fostului ceferist, p\u00e2n\u0103 la Chi\u0219inevschi \u0219i Miron<br \/>\nConstantinescu, continu\u00e2nd cu gruparea \u00een 1958 a fo\u0219tilor<br \/>\nilegali\u0219ti, a celor veni\u021bi din Spania etc. <\/p>\n<p>Nicolae Ceau\u0219escu, de<br \/>\nfapt, \u00ee\u0219i face ucenicia ca lider al partidului exact \u00een acest an<br \/>\nfoarte contorsionat care e \u00een 1956 \u0219i va aplica cu mult\u0103 st\u0103ruin\u021b\u0103<br \/>\nceea ce a \u00eenv\u0103\u021bat \u00een aceast\u0103 etap\u0103 \u00een care Dej l-a l\u0103sat<br \/>\noarecum s\u0103 se ocupe de lucruri, mai apoi \u00een exerci\u021biul lung al<br \/>\nputerii. \u00cen cazul lui Ion Iliescu este iar\u0103\u0219i foarte interesant.<br \/>\nEl vine de la Moscova, devine un lider al mi\u0219c\u0103rii comuniste<br \/>\ninterna\u021bionale \u00een 1955. Este ales \u00eentr-o structur\u0103 reprezentativ\u0103<br \/>\na studen\u021bilor comuni\u0219ti din restul Europei. Iar din 1957 este<br \/>\n\u00eemp\u0103m\u00e2ntenit \u0219i i se \u00eencredin\u021beaz\u0103 aceast\u0103 foarte<br \/>\nresponsabil\u0103 func\u021bie de lider al mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti la<br \/>\nnivelul reorganiz\u0103rii \u00een toamna anului 1956 a studen\u021bilor. De<br \/>\nre\u021binut c\u0103 el a fost p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 1960 principalul<br \/>\nactor \u00een munca de partid \u00een raport cu problemele tineretului.<\/p>\n<p>\nCe<br \/>\na urmat dup\u0103 ce Securitatea \u0219i \u00eentreg aparatul represiv pus \u00een<br \/>\nmi\u0219care la cererea partidului au zdrobit mi\u0219c\u0103rile studen\u021be\u0219ti?<\/p>\n<p>\nEvident,<br \/>\nau urmat alte represalii, iar studen\u021bii au ajuns \u00een fa\u021ba<br \/>\ntribunalelor militare. Aceste tribunale militare au dat \u00een medie<br \/>\ndecizii, dup\u0103 1957, cu 20% p\u00e2n\u0103 c\u0103tre 40% mai numeroase pentru<br \/>\nfapte legate de siguran\u021ba statului dec\u00e2t \u00eenainte. Acolo unde<br \/>\nintrau \u0219i faptele din Codul Penal: agita\u021bia public\u0103 sau uneltirea<br \/>\n\u00eempotriva ordinii sociale. Dar important\u0103 nu este doar cantitatea.<br \/>\nDe la 400 de condamn\u0103ri \u00een 1956-1957 ajungem la v\u00e2rful lor \u00een<br \/>\n1959-1960 de 600 pe un tribunal militar \u0219i avem patru regiuni<br \/>\nrelevante pentru cele patru centre universitare. Din toate acestea<br \/>\ntrebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103, \u00een raport de calitate, 80% din acestea<br \/>\nsunt \u00eendreptate \u00eempotriva unor studen\u021bi sau unor oameni care aveau<br \/>\nprofesii intelectuale.<\/p>\n<p> <a class=\"related-inline svelte-78g0vl\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-externe\/europa\/bulgaria-prinsa-intre-rusia-si-occident-miza-2566412.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\"> Bulgaria, prins\u0103 \u00eentre Rusia \u0219i Occident. Miza alegerilor preziden\u021biale de ast\u0103zi, explicat\u0103 de un jurnalist de la Sofia <\/a>Contrarevolu\u021bia se face \u00een minimum trei <\/p>\n<p>A<br \/>\nfost \u0219i momentul \u00een care, dincolo de \u00eemp\u0103carea cu studen\u021bii \u0219i<br \/>\nde faptul c\u0103 partidul a acceptat s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 \u00eentruc\u00e2tva<br \/>\ncondi\u021biile studen\u021bilor, regimul a declarat cumva r\u0103zboi<br \/>\nintelectualit\u0103\u021bii?<\/p>\n<p>Da,<br \/>\nacest lucru ne poate duce la interpretarea potrivit c\u0103reia<br \/>\nrepresiunea devine, dintr-o dat\u0103, orientat\u0103 \u00eenspre grupurile de<br \/>\nprestigiu din societate, partidul \u00eencerc\u00e2nd de aici s\u0103 domoleasc\u0103<br \/>\nvoca\u021bia contestatar\u0103 sau de libertate a acestora. \u0218i asta face ca<br \/>\nulterior s\u0103 existe un control foarte puternic asupra acestor medii<br \/>\ndin anii<br \/>\n\u201960-\u201980,<br \/>\nceea ce a f\u0103cut ca, \u00een aparen\u021b\u0103, opozi\u021bia sau diziden\u021ba din<br \/>\nRom\u00e2nia s\u0103 fie mai pu\u021bin relevant\u0103 dec\u00e2t cea din statele<br \/>\nest-europene. Reprimarea a fost f\u0103cut\u0103 \u00een etape \u0219i a avut o<br \/>\nintensitate diferit\u0103. Din<br \/>\nacest<br \/>\npunct<br \/>\nde vedere<br \/>\nsunt trei lucruri<br \/>\nde semnalat. <\/p>\n<p>Primul \u0219i cel mai important este acela c\u0103 interesul<br \/>\npartidului \u0219i al Securit\u0103\u021bii pentru mediul academic \u0219i<br \/>\nuniversitar a devenit unul extrem de important \u0219i de relevant.<br \/>\nMediile culturale au devenit teritoriile cele mai periculoase \u00een<br \/>\nimaginarul inamicilor ideologici pentru partid \u0219i pentru securitate.<br \/>\n\u0218i efectul s-a v\u0103zut at\u00e2t \u00een temeiul verific\u0103rilor la dosar, a<br \/>\npoliticilor de excludere din mediul universitar, c\u00e2t \u0219i \u00een temeiul<br \/>\nrepresiunii unor manifest\u0103ri care avuseser\u0103 ca obiect, s\u0103 zicem,<br \/>\nelemente din patrimoniul na\u021bional. \u00cemi amintesc aici de cazul<br \/>\nprofesorului Zub, care pentru organizarea unei manifest\u0103ri \u00een<br \/>\ncadrul Uniunii Asocia\u021biilor Studen\u021bilor Rom\u00e2ni, \u00een prim\u0103vara<br \/>\nanului 1957, la Putna, pentru a comemora 500 de ani de la domnia lui<br \/>\n\u0218tefan cel Mare, a fost arestat,<br \/>\nexmatriculat \u0219i condamnat la \u00eenchisoare. <\/p>\n<p>Au fost tot felul de<br \/>\nlucruri care anterior trecuser\u0103 ca benigne,<br \/>\ndar<br \/>\ninterpretate de autorit\u0103\u021bi ca fiind maligne. \u00cen anumite cazuri,<br \/>\naceast\u0103 malignitate a dus doar la excluderea din universitate \u0219i<br \/>\ndin, s\u0103 zicem, un traiect de construc\u021bie a carierei care s\u0103 fie<br \/>\nnormal \u0219i firesc. \u00cen alte cazuri, a dus la mul\u021bi ani de<br \/>\n\u00eenchisoare, pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1963-1964 partidul \u0219i-a orientat<br \/>\ncu predilec\u021bie ac\u021biunea \u0219i activitatea de represiune spre aceste<br \/>\nmedii intelectuale sau culturale care puteau s\u0103 mobilizeze<br \/>\nsocietatea \u00een jurul lor \u0219i, ca urmare, nu doar majoritatea, ci \u0219i<br \/>\nminorit\u0103\u021bile, confesiunile au devenit teritoriile favorite \u00een care<br \/>\naceste lucruri s-au petrecut.<\/p>\n<p>\nA\u021bi<br \/>\namintit cazul lui Zub, condamnat pentru faptul c\u0103 a organizat un<br \/>\neveniment la Putna. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 \u00eei deranjau pe comuni\u0219ti<br \/>\nmanifest\u0103rile na\u021bionaliste ale unor intelectuali ai vremii?<\/p>\n<p>\nCazul<br \/>\nlui Alexandru Zub, membru al Academiei Rom\u00e2ne, nu e singular. Vreau<br \/>\ns\u0103 v\u0103 spun c\u0103 un t\u00e2n\u0103r coleg de la Cluj a f\u0103cut un studiu<br \/>\nabsolut exponen\u021bial pe trei dintre principalele grupuri de<br \/>\nintelectuali: procesul Noica-Pillat, procesul scriitorilor germani \u0219i<br \/>\na descoperit,<br \/>\n\u00eentr-o puzderie de procese de peste tot,<br \/>\nun grup de doamne \u00een v\u00e2rst\u0103,<br \/>\nde etnie maghiar\u0103,<br \/>\ndin Baia Mare care au fost implicate \u00eentr-un proces similar pentru<br \/>\nc\u0103 spuneau o poezie pe care Securitatea<br \/>\na interpretat-o ca av\u00e2nd un caracter subversiv. <\/p>\n<p>Pe l\u00e2ng\u0103 asta sunt<br \/>\nnenum\u0103rate alte cazuri care apar memorialistic, sunt recuperate \u00een<br \/>\ndocumente de ego-istorie. Aici avem un mare avantaj: acela c\u0103 o mare<br \/>\nparte dintre cei care au participat la revoltele din 1956,<br \/>\nstuden\u021bi sau nu, \u0219i-au scris dup\u0103 1989 memoriile \u0219i au putut s\u0103<br \/>\nne aduc\u0103 \u00een aten\u021bie ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat. \u0218i sunt foarte multe<br \/>\nnume care umplu rafturi de bibliotec\u0103 \u0219i care au m\u0103rturisit ceea<br \/>\nce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci, a\u0219a c\u0103 episodul \u00eel cunoa\u0219tem destul de<br \/>\nbine. Ce-am aflat \u00eentre timp e partea aceasta care dep\u0103\u0219e\u0219te<br \/>\noarecum nivelul biografic \u0219i merge mai mult \u00eenspre zona structural\u0103<br \/>\na politicilor represive ale statului \u00een raport cu subiectul pe care<br \/>\nl-a trecut.<\/p>\n<p> Primii vinova\u021bi: \u201eimperiali\u0219tii\u201c <\/p>\n<p>\nCare<br \/>\nau fost la final concluziile regimului comunist \u0219i cine a fost p\u00e2n\u0103<br \/>\nla urm\u0103 considerat a fi sta \u00een spatele protestelor studen\u021bilor?<\/p>\n<p>\nA<br \/>\nexistat un rezultat dintotdeauna: primii vinova\u021bi erau<br \/>\n\u201eimperiali\u0219tii\u201c,<br \/>\nimplicit<br \/>\n\u201ezvonarii\u201c<br \/>\n\u0219i to\u021bi cei care \u021bineau leg\u0103tura cu puterile din Occident. \u00cen al<br \/>\ndoilea strat erau cercurile revizioniste<br \/>\n\u2013 s-a<br \/>\nf\u0103cut conexiunea \u00eentre identitatea etnic\u0103 \u0219i cea ideologic\u0103 \u0219i<br \/>\nmai apoi s-a mers pe zonele acestea care<br \/>\nvizau<br \/>\nproiectarea unor activit\u0103\u021bi \u00eempotriva ordinii de stat. Aici avem<br \/>\n\u0219i procesele \u00eempotriva grupurilor religioase sau grupurilor<br \/>\nanturate de diferitele culte din Rom\u00e2nia, legale sau mai pu\u021bin<br \/>\nlegale, p\u00e2n\u0103 la toate mediile organiza\u021bionale ale intelectualilor,<br \/>\ngrupurile care fiin\u021bau pe l\u00e2ng\u0103 biserici, grupul Biserica Neagr\u0103<br \/>\nde la Bra\u0219ov sau cele care f\u0103ceau teozofie sau, \u00een cazul<br \/>\nortodoxiei, avem procesul de la Vladimire\u0219ti. Toate astea intr\u0103 \u00een<br \/>\nimaginarul inamical al partidului din perspectiva ideologic\u0103 pe alt\u0103<br \/>\nscal\u0103 dec\u00e2t \u00eenainte. \u0218i a\u0219 mai spune c\u0103 oamenii au \u00eenceput s\u0103<br \/>\nfie preocupa\u021bi \u0219i de agita\u021biile publice. Au \u00een\u021beles c\u0103 orice<br \/>\nform\u0103 de agita\u021bie public\u0103 care nu este controlat\u0103 va putea s\u0103<br \/>\nfie greu de gestionat. <\/p>\n<p>Din acest motiv, \u00een cazul rom\u00e2nesc, spre<br \/>\ndeosebire de celelalte state, partidul a ac\u021bionat cu foarte mult\u0103<br \/>\nbrutalitate, izol\u00e2nd de \u00eendat\u0103 toate \u00eencerc\u0103rile de revolt\u0103 sau<br \/>\nde resurrec\u021bie ale societ\u0103\u021bii. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat mai apoi la<br \/>\nNicolina, la Ia\u0219i, a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Valea Jiului, a\u0219a s-a<br \/>\n\u00eent\u00e2mplat la Bra\u0219ov \u00een 1987.<br \/>\nRepresaliile au fost intense, du\u0219m\u0103niile<br \/>\nrapid identificate, oamenii izola\u021bi, aresta\u021bi. Din punctul acesta<br \/>\nde vedere,<br \/>\npartidul a \u00eencercat s\u0103 compenseze lucrurile juste din punct de<br \/>\nvedere ideologic, cu m\u0103surile aceste represive \u00eempotriva<br \/>\nelementelor care nu erau sau care erau d\u0103un\u0103toare din punctul lui<br \/>\nde vedere. Dar asta face ca \u00een comunismul rom\u00e2nesc s\u0103 existe o<br \/>\ndiferen\u021b\u0103:<br \/>\nautorit\u0103\u021bile n-au avut o scal\u0103 gradual\u0103 de reac\u021bie.<\/p>\n<p>\nC\u00e2\u021bi<br \/>\nani a durat acest r\u0103zboi declarat intelectualilor \u0219i c\u00e2nd s-a<br \/>\nstins represiunea dup\u0103 revolta studen\u021beasc\u0103?<\/p>\n<p>\nReverbera\u021biile<br \/>\npoliticilor represive le g\u0103sim p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1961-1962. Toate<br \/>\nse leag\u0103, de fapt, de o practic\u0103 \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 a grup\u0103rilor<br \/>\ncontrarevolu\u021bionare. De fapt, \u00een 1957 \u0219i \u00een 1958, spre exemplu,<br \/>\nSecuritatea<br \/>\na \u00eenv\u0103\u021bat la fa\u021ba locului<br \/>\n\u2013 \u00een<br \/>\nUniunea Sovietic\u0103, prin ofi\u021berii ei primi\u021bi acolo s\u0103 se<br \/>\nspecializeze<br \/>\n\u2013<br \/>\no nou\u0103 pedagogie a anchetei penale, tocmai pentru identificarea<br \/>\nacestor grupuri contrarevolu\u021bionare din mediile intelectuale. \u0218i<br \/>\nasta face ca mai apoi s\u0103 avem enorm de multe grupuri \u00een institu\u021bii<br \/>\nculturale, educa\u021bionale, \u00een medii care aveau preocup\u0103ri de natur\u0103<br \/>\ncultural\u0103, \u00een care sunt identificate astfel de grupuri. Enorm de<br \/>\nmulte procese \u00eempotriva acestora. <\/p>\n<p>Ceea ce a f\u0103cut ca oamenii s\u0103<br \/>\n\u00eenceap\u0103 s\u0103 nu se mai vad\u0103 \u00een grupuri mai mari de trei, pentru c\u0103<br \/>\nregula spunea aceea c\u0103 to\u021bi cei care se v\u0103d \u00een grupuri mai mari<br \/>\nde trei pot s\u0103 intre \u00een categoria aceasta de grupuri<br \/>\ncontrarevolu\u021bionare. Marea<br \/>\nmajoritate a proceselor f\u0103cute inclusiv \u00een zona militar\u0103<br \/>\nau<br \/>\nfost procese publice, chiar dac\u0103 erau cu u\u0219i \u00eenchise, au fost<br \/>\nprocese publice \u021binute \u00een fabrici sau \u00een alte medii similare,<br \/>\ntocmai pentru a putea s\u0103 fie suficient de pedagogice sau de<br \/>\npilduitoare pentru f\u0103ptuitori. \u0218i sunt enorm de multe cazuri foarte<br \/>\ninteresante care actualmente sunt puse \u00een eviden\u021b\u0103 de<br \/>\nistoriografia mai recent\u0103 care cerceteaz\u0103, pe de o parte, arhivele<br \/>\nsecurit\u0103\u021bii \u0219i, pe de alt\u0103 parte, arhivele partidului.\n<\/p>\n<p> \\n  const _iprc = performance.now();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221;>\\nconsole.log(\\&#8221;*** cookieconsent done:\\&#8221;, Math.round(performance.now() &#8211; _iprc) \/ 1000);\\n  gtag(&#8216;event&#8217;, &#8216;cookieconsent&#8217;, {\\n    name: &#8216;load&#8217;,\\n    value: Math.round(performance.now() &#8211; _iprc) \/ 1000\\n  });\\n\\u003C\/script>\\n\\u003C!&#8211; END PERFORMANCE COOKIE PRO &#8211;>\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\u003Cscript class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; src=\\&#8221;\/\/a.teads.tv\/page\/99553\/tag\\&#8221; async=\\&#8221;true\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cdiv data-ad=\\&#8221;adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\\&#8221; data-devices=\\&#8221;m:0,t:1,d:1\\&#8221;   class=\\&#8221;demand-supply\\&#8221;>\\u003C\/div>\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\u003Cscript class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/cnt.trvdp.com\/js\/1544\/6545.js\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\n&#8221;,&#8221;html_mobile&#8221;:&#8221;\\n\\n\\n\\u003C!&#8211; CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO &#8211;>\\n\\u003Cscript>\\n  const _iprc = performance.now();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221;>\\nconsole.log(\\&#8221;*** cookieconsent done:\\&#8221;, Math.round(performance.now() &#8211; _iprc) \/ 1000);\\n  gtag(&#8216;event&#8217;, &#8216;cookieconsent&#8217;, {\\n    name: &#8216;load&#8217;,\\n    value: Math.round(performance.now() &#8211; _iprc) \/ 1000\\n  });\\n\\u003C\/script>\\n\\u003C!&#8211; END PERFORMANCE COOKIE PRO &#8211;>\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\n\\u003Cscript\\n  class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221;\\n  type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221;\\n  src=\\&#8221;\/\/a.teads.tv\/page\/99553\/tag\\&#8221;\\n  async=\\&#8221;true\\&#8221;\\n>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}} \\n\\n\\u003Cdiv\\n  data-ad=\\&#8221;adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\\&#8221;\\n  data-devices=\\&#8221;m:1,t:0,d:0\\&#8221;\\n  class=\\&#8221;demand-supply\\&#8221;\\n>\\u003C\/div>\\n\\n{{#if context.content}} \\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\u003Cscript class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/cnt.trvdp.com\/js\/1544\/6545.js\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n{{\/if}}\\n\\n&#8221;},&#8221;updated_at&#8221;:&#8221;2025-11-01T11:31:21.462Z&#8221;},&#8221;AdPosition_head&#8221;:{&#8222;data&#8221;:{&#8222;custom_fields&#8221;:{},&#8221;for_desktop&#8221;:true,&#8221;for_mobile&#8221;:true,&#8221;html_desktop&#8221;:&#8221;\\u003Cmeta name=\\&#8221;profitshareid\\&#8221; content=\\&#8221;934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\\&#8221; \/>\\n\\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/widgets.adh.reperio.news\/adevarul.ro\/agri-next-2026\/embed.js\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/jsc.mgid.com\/site\/960965.js\\&#8221; async>\\u003C\/script>\\n\\n\\n\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221;>\\n  (function () {\\n    if (document.location.pathname.indexOf(&#8222;https:\/\/adevarul.ro\/ghid-de-cumparaturi&#8221;) === 0) {\\n      return;\\n    }\\n\\n    const s = document.createElement(\\&#8221;script\\&#8221;);\\n    s.src = \\&#8221;https:\/\/srv.divee.ai\/storage\/v1\/object\/public\/sdk\/divee.sdk.latest.js\\&#8221;;\\n    s.setAttribute(\\&#8221;data-project-id\\&#8221;, \\&#8221;4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\\&#8221;);\\n    s.async = true;\\n    document.head.appendChild(s);\\n  })();\\n\\u003C\/script>\\n\\n\\n\\n\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\u003Cscript>\\n  window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\\n  window.teads_analytics.analytics_tag_id = \\&#8221;PUB_26459\\&#8221;;\\n  window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\\n    ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\\n  };\\n\\u003C\/script>\\n\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/a.teads.tv\/analytics\/tag.js\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n\\n\\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\\n\\u003Cscript async data-cfasync=\\&#8221;false\\&#8221; type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/live.demand.supply\/up.js\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/pagead2.googlesyndication.com\/pagead\/js\/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\\&#8221; crossorigin=\\&#8221;anonymous\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n\\n \\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/terrific.live\/terrific-sdk.js\\&#8221; storeid=\\&#8221;iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cstyle>\\n.google-adposition > div {\\n  flex-grow: 1;\\n}\\n\\n.google-adposition:has(iframe) {\\n    background-image: none !important;\\n}\\n\\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\\n    display: none;\\n}\\n\\narticle header .title .google-auto-placed {\\n    display: none;\\n}\\n\\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\\n        margin-bottom: 10px;\\n    }\\n\\n    #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\\n        visibility: hidden;\\n    }\\n\\n\\u003C\/style>\\n\\n \\u003C!&#8211; Facebook Pixel Code &#8211;>\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0002\\&#8221;>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=&#8217;2.0&#8242;;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,&#8217;script&#8217;,&#8217;https:\/\/connect.facebook.net\/en_US\/fbevents.js&#8217;); fbq(&#8216;init&#8217;, &#8216;1346397800155390&#8217;); fbq(&#8216;track&#8217;, &#8216;PageView&#8217;);\\u003C\/script>\\u003Cnoscript> \\u003Cimg height=\\&#8221;1\\&#8221; width=\\&#8221;1\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/www.facebook.com\/tr?id=1346397800155390&#038;ev=PageView&#038;noscript=1\\&#8221;\/>\\u003C\/noscript>\\u003C!&#8211; End Facebook Pixel Code &#8211;>\\n\\n\\u003C!&#8211; alternativeAds &#8211;>\\n&#8221;,&#8221;html_mobile&#8221;:&#8221;\\u003Cmeta name=\\&#8221;profitshareid\\&#8221; content=\\&#8221;934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\\&#8221; \/>\\n\\n\\n{{#unless context.ads_disabled}}\\n\\n\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/widgets.adh.reperio.news\/adevarul.ro\/agri-next-2026\/embed.js\\&#8221;>\\u003C\/script>\\u003C\/script>\\n\\n{{#if context.content}}\\n\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/jsc.mgid.com\/site\/960965.js\\&#8221; async>\\u003C\/script>\\n\\n\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221;>\\n  (function () {\\n    if (document.location.pathname.indexOf(&#8222;https:\/\/adevarul.ro\/ghid-de-cumparaturi&#8221;) === 0) {\\n      return;\\n    }\\n\\n    const s = document.createElement(\\&#8221;script\\&#8221;);\\n    s.src = \\&#8221;https:\/\/srv.divee.ai\/storage\/v1\/object\/public\/sdk\/divee.sdk.latest.js\\&#8221;;\\n    s.setAttribute(\\&#8221;data-project-id\\&#8221;, \\&#8221;4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\\&#8221;);\\n    s.async = true;\\n    document.head.appendChild(s);\\n  })();\\n\\u003C\/script>\\n\\n{{\/if}}\\n\\n\\u003Cscript>\\n  window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\\n  window.teads_analytics.analytics_tag_id = \\&#8221;PUB_26459\\&#8221;;\\n  window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\\n    ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\\n  };\\n\\u003C\/script>\\n\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/a.teads.tv\/analytics\/tag.js\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n\\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\\n\\u003Cscript async data-cfasync=\\&#8221;false\\&#8221; type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/live.demand.supply\/up.js\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n{{\/unless}}\\n\\n\\u003Cscript type=\\&#8221;text\/plain\\&#8221; class=\\&#8221;optanon-category-C0004\\&#8221; src=\\&#8221;https:\/\/terrific.live\/terrific-sdk.js\\&#8221; storeid=\\&#8221;iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\\&#8221;>\\u003C\/script>\\n\\n{{\/unless}}\\n\\u003Cstyle>\\n\\n.google-adposition:has(iframe) {\\n    background-image: none !important;\\n}\\n\\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\\n    display: none;\\n}\\n\\narticle header .title .google-auto-placed {\\n    display: none;\\n}\\n\\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\\n        margin-bottom: 10px;\\n    }\\n\\n    #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\\n        visibility: hidden;\\n    }\\n\\u003C\/style>\\n&#8221;},&#8221;updated_at&#8221;:&#8221;2026-10-28T16:09:53.450Z&#8221;}},&#8221;last_changed&#8221;:&#8221;2026-10-31T12:16:09.273Z&#8221;,&#8221;page&#8221;:{&#8222;created_at&#8221;:&#8221;2026-09-01T11:41:23.049Z&#8221;,&#8221;created_by&#8221;:1,&#8221;custom_fields&#8221;:{},&#8221;domain&#8221;:&#8221;adevarul.ro&#8221;,&#8221;id&#8221;:99,&#8221;last_published_at&#8221;:&#8221;2026-09-01T11:41:24.572Z&#8221;,&#8221;name&#8221;:&#8221;Content layout (article)&#8221;,&#8221;published&#8221;:1,&#8221;s3_hash&#8221;:&#8221;a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9&#8243;,&#8221;slug&#8221;:null,&#8221;title&#8221;:&#8221;Content layout&#8221;,&#8221;type&#8221;:&#8221;layout&#8221;,&#8221;updated_at&#8221;:&#8221;2022-07-21T08:27:20.732Z&#8221;,&#8221;version_id&#8221;:272},&#8221;path&#8221;:&#8221;\/stil-de-viata\/magazin\/anul-in-care-studentii-le-au-spus-nu-2567672.html&#8221;,&#8221;pathArray&#8221;:[&#8222;&#8221;,&#8221;stil-de-viata&#8221;,&#8221;magazin&#8221;,&#8221;anul-in-care-studentii-le-au-spus-nu-2567672.html&#8221;],&#8221;type&#8221;:&#8221;content&#8221;,&#8221;url&#8221;:&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/anul-in-care-studentii-le-au-spus-nu-2567672.html&#8221;,&#8221;features&#8221;:{},&#8221;query&#8221;:{},&#8221;domain_config&#8221;:{&#8222;MISC&#8221;:{&#8222;logo&#8221;:{&#8222;width&#8221;:320,&#8221;height&#8221;:50}},&#8221;SYSTEM_TAGS&#8221;:[&#8222;noads&#8221;,&#8221;nocomments&#8221;,&#8221;sex&#8221;,&#8221;advert&#8221;,&#8221;advertorial&#8221;,&#8221;video&#8221;,&#8221;galerie&#8221;,&#8221;live&#8221;,&#8221;foto&#8221;,&#8221;exclusiv&#8221;,&#8221;analiza&#8221;,&#8221;interviu&#8221;,&#8221;reportaj&#8221;,&#8221;breaking news&#8221;],&#8221;default&#8221;:{&#8222;lang&#8221;:&#8221;ro&#8221;,&#8221;domain&#8221;:&#8221;adevarul.ro&#8221;,&#8221;alternateDomain&#8221;:&#8221;adevarul-ro.adh.reperio.news&#8221;,&#8221;friendlyName&#8221;:&#8221;Adev\u0103rul&#8221;,&#8221;logoURL&#8221;:&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/favicon-144-precomposed.png&#8221;}},&#8221;canonical&#8221;:&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/anul-in-care-studentii-le-au-spus-nu-2567672.html&#8221;,&#8221;client&#8221;:{&#8222;is_mobile&#8221;:false}}<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Anul 1956 a devenit un punct de cotitur\u0103 nu doar pentru Rom\u00e2nia, ci pentru \u00eentregul bloc comunist. \u00centr-un&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":349631,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[32,33,518,31,3557,16648,36,37,27,230,4479,34,35,25,367,36191,93946,41,40,38,39,93947,26,991,3933,28,29,30,84346,93945],"class_list":["post-349630","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-bucuresti","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-cluj","tag-comunism","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-interviu","tag-ion-iliescu","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-nicolae-ceausescu","tag-represalii","tag-revolta-studenteasca","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stalinism","tag-stiri","tag-studenti","tag-timisoara","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-tribunale","tag-virgiliu-tarau"],"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/349630","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=349630"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/349630\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/349631"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=349630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=349630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=349630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}