{"id":352422,"date":"2026-11-03T10:09:14","date_gmt":"2026-11-03T10:09:14","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/352422\/"},"modified":"2026-11-03T10:09:14","modified_gmt":"2026-11-03T10:09:14","slug":"raportul-cerut-de-psd-publicat-de-ministerul-finantelor-deficitul-bugetar-s-a-redus-la-381-din-pib","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/352422\/","title":{"rendered":"Raportul cerut de PSD, publicat de Ministerul Finan\u021belor: Deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB"},"content":{"rendered":"<p>\t    <img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"mg-x-auto\" width=\"30\" height=\"30\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/1793700554_813_google-g-w.png\" alt=\"\"\/>\t\t\t    <\/p>\n<p id=\"p-0\">Documentul publicat de Ministerul Finan\u021belor prezint\u0103 execu\u021bia bugetului general consolidat \u00een perioada iulie-septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial \u0219i cu aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut.<\/p>\n<p id=\"p-1\">Astel, conform documentului, \u00een perioada iulie\u2013septembrie 2026, investi\u021biile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei, adic\u0103 2,33% din PIB, fa\u021b\u0103 de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) \u00een trimestrul III 2025, respectiv o cre\u0219tere de aproximativ 15,6 miliarde de lei.<\/p>\n<p id=\"p-2\">\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%. \u00cen acela\u0219i timp, cheltuielile cu dob\u00e2nzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate \u00een anii anteriori.<\/p>\n<p>Deficit bugetar, redus<\/p>\n<p id=\"p-3\">Cumulat, la nou\u0103 luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, fa\u021b\u0103 de 5,31% din PIB \u00een perioada similar\u0103 a anului 2025, iar \u021binta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost men\u021binut\u0103 \u00een urma primei rectific\u0103ri bugetare, arat\u0103 raportul.<\/p>\n<p id=\"p-4\">Deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei \u00een trimestrul III, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru. Ca pondere \u00een PIB, deficitul trimestrial s-a men\u021binut aproape de nivelul anului trecut (1,81%, fa\u021b\u0103 de 1,72% \u00een trimestrul III 2025), \u00een condi\u021biile \u00een care investi\u021biile au crescut de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dob\u00e2nzile de la 0,77% la 1,03% din PIB.<\/p>\n<p id=\"p-5\">Fa\u021b\u0103 de perioada iulie\u2013septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, evolu\u021bie determinat\u0103 de cheltuielile pentru investi\u021bii (+15,6 miliarde de lei) \u0219i de costul datoriei publice (dob\u00e2nzi +6,5 miliarde de lei). Cheltuielile de func\u021bionare \u2013 personal, asisten\u021b\u0103 social\u0103, bunuri \u0219i servicii \u2013 au crescut cu doar 1,8% (+2,3 miliarde de lei) \u2013 sub rata infla\u021biei \u2013 \u0219i s-au redus de la 6,7% la 6,3% din PIB, \u00een timp ce veniturile din economia intern\u0103 (exclusiv sumele primite de la Uniunea European\u0103) au crescut cu 10,3%.<\/p>\n<p id=\"p-6\">Cumulat, \u00een primele nou\u0103 luni, deficitul bugetar s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei \u00een 2025 la 78,30 miliarde de lei \u00een 2026. Ca pondere \u00een PIB, sc\u0103derea a fost de 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81%.<\/p>\n<p id=\"p-7\">Raportul prezentat de Ministerul Finan\u021belor arat\u0103 c\u0103 evolu\u021bia confirm\u0103 traiectoria de consolidare fiscal\u0103: deficitul cash s-a redus de la 8,67% din PIB \u00een 2024 la 7,65% \u00een 2025, iar \u021binta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost men\u021binut\u0103 prin prima rectificare bugetar\u0103.<\/p>\n<p>Pl\u0103\u021bi \u00een cre\u0219tere pentru proiecte europene<\/p>\n<p id=\"p-8\">Ministerul Finan\u021belor arat\u0103 c\u0103, \u00een trimestrul III, pl\u0103\u021bile pentru proiecte finan\u021bate din fonduri europene, inclusiv PNRR,au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025. Cele mai mari cre\u0219teri s-au \u00eenregistrat la proiectele finan\u021bate din granturi PNRR, pentru care s-au pl\u0103tit cu 7,52 miliarde de lei mai mult \u0219i la proiectele din programele europene 2021\u20132027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei. Distinct, pl\u0103\u021bile aferente instrumentului european pentru ap\u0103rare SAFE au \u00eensumat 6,34 miliarde de lei. \u00cen ansamblu, investi\u021biile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.<\/p>\n<p id=\"p-9\">\u00cencas\u0103rile din fonduri europene nerambursabile au crescut, la r\u00e2ndul lor, cu 87,6% fa\u021b\u0103 de trimestrul III 2025, la 18,66 miliarde de lei. \u00cencas\u0103rile din granturi PNRR au crescut cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021\u20132027, cu 91%.<\/p>\n<p id=\"p-10\">\u00cen trimestrul III, pl\u0103\u021bile pentru proiectele finan\u021bate din asisten\u021ba financiar\u0103 nerambursabil\u0103 aferent\u0103 PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, fa\u021b\u0103 de 5,47 miliarde de lei \u00een trimestrul III 2025.<\/p>\n<p id=\"p-11\">Cre\u0219terea, de 7,52 miliarde de lei, reprezint\u0103 aproape jum\u0103tate din cre\u0219terea investi\u021biilor publice. Aceste pl\u0103\u021bi includ \u0219i componenta suportat\u0103 de la bugetul de stat \u2013 taxa pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 \u0219i contribu\u021bia na\u021bional\u0103 \u2013, care nu face obiectul ramburs\u0103rii de c\u0103tre Comisia European\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-12\">\u201e\u00cen execu\u021bia anului 2026 au fost \u00eenregistrate, \u00een contrapartida acestor pl\u0103\u021bi, \u0219i veniturile corespunz\u0103toare din granturile aferente investi\u021biilor \u0219i reformelor finan\u021bate din PNRR. Veniturile respective r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 supuse unui risc de ajustare, \u00een func\u021bie de sumele primite efectiv \u00een cadrul cererilor de plat\u0103 nr.5 \u0219i nr.6. Acestea devin definitive dup\u0103 validarea cererilor de plat\u0103 de c\u0103tre Comisia European\u0103, pe baza \u00eendeplinirii jaloanelor \u0219i \u021bintelor aferente PNRR\u201d, se arat\u0103 \u00een raport.<br \/>\u00cen primele nou\u0103 luni, investi\u021biile au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Fondurile europene au finan\u021bat circa dou\u0103 treimi (65,6%) din investi\u021biile publice realizate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n<p>Veniturile, peste nivelul programat<\/p>\n<p id=\"p-13\">Veniturile bugetului general consolidat au \u00eensumat 180,17 miliarde de lei \u00een trimestrul III (8,8% din PIB, fa\u021b\u0103 de 8,2% \u00een trimestrul III 2025), cu 0,4% peste programul trimestrial. Din economia intern\u0103 s-au \u00eencasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie\u2013septembrie 2025. Diferen\u021ba dintre acest ritm de cre\u0219tere \u0219i cel al veniturilor totale reflect\u0103 dinamica mai accentuat\u0103 a \u00eencas\u0103rilor din fonduri europene.<\/p>\n<p id=\"p-14\">Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei \u2013 \u00eentr-un ritm de peste \u0219ase ori mai rapid dec\u00e2t cel al cheltuielilor de func\u021bionare \u2013 \u0219i au dep\u0103\u0219it programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul \u00eencas\u0103rilor din TVA (107,4% din program) \u0219i din impozitul pe profit (104,1%). Cea mai mare contribu\u021bie a venit din TVA, cu \u00eencas\u0103ri de 44,14 miliarde de lei, \u00een cre\u0219tere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%).<\/p>\n<p id=\"p-15\">Evolu\u021bia reflect\u0103 inclusiv majorarea cotei standard de la 19% la 21% \u0219i modificarea cotelor reduse \u00een 2025. \u00cencep\u00e2nd cu luna august, baza de compara\u021bie include deja efectele modific\u0103rilor de cote din 2025, astfel \u00eenc\u00e2t ritmul anual de cre\u0219tere a \u00eencas\u0103rilor din TVA se va modera treptat.<\/p>\n<p id=\"p-16\">\u00cencas\u0103rile din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei. Contribu\u021biile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, \u00een cre\u0219tere cu 6,2%, pe fondul evolu\u021biei salariilor \u0219i al modific\u0103rilor privind contribu\u021biile de s\u0103n\u0103tate, situ\u00e2ndu-se \u00eens\u0103 sub nivelul programat (96,3%), \u00een condi\u021biile unei dinamici a fondului de salarii (+3,5%) inferioare celei avute \u00een vedere la fundamentarea programului (+5,5%). \u00cencas\u0103rile din accize au sc\u0103zut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorin\u0103, \u0219i s-au situat la 94,4% din program.<\/p>\n<p>Cheltuieli totale, mai mari<\/p>\n<p id=\"p-17\">Cheltuielile totale au fost de 217,45 miliarde de lei \u00een trimestrul III, cu 15% mai mari dec\u00e2t \u00een trimestrul III 2025. Din cre\u0219terea de 28,3 miliarde de lei, investi\u021biile (+15,6 miliarde de lei, din care proiecte europene \u0219i PNRR +9,4 miliarde de lei \u0219i cheltuieli de capital +1,8 miliarde de lei), dob\u00e2nzile (+6,5 miliarde de lei) \u0219i SAFE (+6,3 miliarde de lei) explic\u0103 integral avansul, celelalte categorii de cheltuieli men\u021bin\u00e2ndu-se, cumulat, la nivelul anului trecut. Cheltuielile cu dob\u00e2nzile au fost de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul din trimestrul III 2025. La nou\u0103 luni, dob\u00e2nzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025.<\/p>\n<p id=\"p-18\">Cheltuielile cu bunuri \u0219i servicii au crescut cu 2,77 miliarde de lei, la 28,28 miliarde, \u00een principal la nivel local \u0219i \u00een sistemul asigur\u0103rilor de s\u0103n\u0103tate, inclusiv pentru medicamente \u0219i programe na\u021bionale de s\u0103n\u0103tate. Cheltuielile de personal au sc\u0103zut cu 1,08 miliarde de lei (\u22122,6%), la 40,13 miliarde, pe fondul m\u0103surilor aplicate din a doua jum\u0103tate a anului 2025. Cheltuielile cu asisten\u021ba social\u0103 au crescut cu doar 1,0%. \u00cen ansamblu, cheltuielile de func\u021bionare \u2013 personal, asisten\u021b\u0103 social\u0103, bunuri \u0219i servicii \u2013 au crescut cu 1,8% (+2,3 miliarde de lei), sub infla\u021bie, iar salariile \u0219i asisten\u021ba social\u0103 \u00eempreun\u0103 au sc\u0103zut nominal (\u22120,4%), cobor\u00e2nd de la 5,4% la 5,0% din PIB.<br \/>Atingerea \u021bintei de deficit, condi\u021bionat\u0103 de sumele r\u0103mase de \u00eencasat din PNRR<\/p>\n<p id=\"p-19\">Ministerul Finan\u021belor anun\u021b\u0103 c\u0103 monitorizeaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu ordonatorii principali de credite, stadiul proiectelor, obliga\u021biile de plat\u0103 r\u0103mase \u0219i sursele de finan\u021bare. Atingerea \u021bintei de deficit este condi\u021bionat\u0103 de sumele primite efectiv, p\u00e2n\u0103 la 31 decembrie 2026, \u00een cadrul cererilor de plat\u0103 nr.5 (depus\u0103 la 14 august 2026) \u0219i nr.6 (final\u0103, depus\u0103 la 30 septembrie 2026) din PNRR, aflate \u00een evaluare la Comisia European\u0103, a c\u0103ror component\u0103 de grant \u00eensumeaz\u0103 4,23 miliarde de euro (circa 1% din PIB). Veniturile \u00eenregistrate \u00een execu\u021bia anului 2026 din sumele aferente asisten\u021bei financiare nerambursabile PNRR, corespunz\u0103tor pl\u0103\u021bilor pentru proiecte, prezint\u0103 un risc de ajustare, \u00eentruc\u00e2t sumele asociate investi\u021biilor \u0219i reformelor din PNRR sunt finan\u021bate din granturi \u0219i r\u0103m\u00e2n definitive numai \u00een m\u0103sura \u00een care jaloanele \u0219i \u021bintele aferente sunt validate efectiv de Comisia European\u0103.<\/p>\n<p>Nazare: Direc\u021bia este corect\u0103<\/p>\n<p id=\"p-20\">\u201eExecu\u021bia la nou\u0103 luni arat\u0103 c\u0103 direc\u021bia este cea corect\u0103: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic dec\u00e2t anul trecut, veniturile cresc de peste dou\u0103 ori mai rapid dec\u00e2t cheltuielile, iar investi\u021biile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar \u021binta de 6,2% din PIB depinde de \u00eencasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am pl\u0103tit deja.\u201d, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finan\u021belor.<\/p>\n<p id=\"p-21\">Sorin Grindeanu i-a cerut ministrului de Finan\u021be, Alexandru Nazare, s\u0103 prezinte public situa\u021bia bugetar\u0103 a \u021b\u0103rii. Ministrul Finan\u021belor, Alexandru Nazare, a declarat vineri c\u0103 raportul privind situa\u021bia bugetar\u0103 a Rom\u00e2niei,<a style=\"color: #0000ff;\" href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/economic\/nazare-raportul-privind-situatia-bugetara-a-romaniei-este-in-lucru-solicitarea-psd-este-legitima-23834708\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow\"> solicitat de PSD<\/a>, era \u00een lucru \u0219i c\u0103 va fi prezentat \u00een cel mai scurt timp.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Documentul publicat de Ministerul Finan\u021belor prezint\u0103 execu\u021bia bugetului general consolidat \u00een perioada iulie-septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":352423,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[2948,32,33,31,2999,2105,10902,20476,36,37,27,7533,34,35,4558,25,4803,1123,41,40,38,39,5832,26,28,29,30],"class_list":["post-352422","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-alexandru-nazare","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-datorie-publica","tag-deficit-bugetar","tag-dobanzi","tag-executie-bugetara","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-investitii-publice","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-ministerul-finantelor","tag-news","tag-pnrr","tag-psd","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-safe","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117551966996806783","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/352422","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=352422"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/352422\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/352423"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=352422"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=352422"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=352422"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}