{"id":352986,"date":"2026-11-03T19:07:09","date_gmt":"2026-11-03T19:07:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/352986\/"},"modified":"2026-11-03T19:07:09","modified_gmt":"2026-11-03T19:07:09","slug":"un-inginer-a-cumparat-o-cu-100-de-lire-si-a-tinut-televizorul-pe-ea-16-ani-dupa-moartea-lui-comoda-s-a-vandut-cu-731-milioane-de-e","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/352986\/","title":{"rendered":"Un inginer a cump\u0103rat-o cu 100 de lire \u0219i a \u021binut televizorul pe ea 16 ani. Dup\u0103 moartea lui, \u201ecomoda\u201d s-a v\u00e2ndut cu 7,31 milioane de \u20ac"},"content":{"rendered":"

Pu\u021bine piese de mobilier ascund o istorie at\u00e2t de impresionant\u0103 precum lada japonez\u0103 l\u0103cuit\u0103 \u00een negru \u0219i decorat\u0103 cu aur, care a stat sub un televizor \u00eentr-un apartament din cartierul londonez South Kensington \u00eentre 1970 \u0219i 1986, potrivit publica\u021biei The History Blog<\/a>.<\/p>\n

Proprietarul a folosit-o ini\u021bial ca suport pentru televizor, iar mai t\u00e2rziu a transformat-o \u00eentr-un bar \u00een care \u00ee\u0219i p\u0103stra b\u0103uturile. Nimeni din locuin\u021b\u0103 nu \u0219tia c\u0103 aceea\u0219i lad\u0103 c\u0103l\u0103torise c\u00e2ndva din Japonia \u00een Europa \u0219i ajunsese \u00een colec\u021bia unui cardinal francez.<\/p>\n

Totul s-a schimbat \u00een 2013, c\u00e2nd un licitator francez a intrat \u00eentr-o cas\u0103 din Valea Loarei \u0219i a recunoscut piesa aflat\u0103 \u00eentr-un col\u021b al unei \u00eenc\u0103peri. \u00cen acela\u0219i an, lada a fost v\u00e2ndut\u0103 la licita\u021bie pentru 7,31 milioane de euro.<\/p>\n

O achizi\u021bie de 100 de lire sterline \u00een South Kensington<\/p>\n

O lad\u0103 japonez\u0103 din secolul al XVII-lea, realizat\u0103 prin tehnica lacuirii \u0219i care \u00eei apar\u021binuse c\u00e2ndva cardinalului Mazarin, a fost folosit\u0103 timp de 16 ani drept suport pentru televizor \u00eentr-o locuin\u021b\u0103 din Londra, \u00eenainte de a fi redescoperit\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2013, aceasta a fost v\u00e2ndut\u0103 la o licita\u021bie din Fran\u021ba pentru 7,31 milioane de euro \u0219i a ajuns \u00een colec\u021bia Rijksmuseum din Amsterdam.<\/p>\n

Potrivit The History Blog, proprietarul apartamentului era Zaniewski, un medic polonez. El i-a v\u00e2ndut lada, cu 100 de lire, chiria\u0219ului s\u0103u, care era un inginer angajat la compania petrolier\u0103 Shell.<\/p>\n

Inginerul a folosit lada drept suport pentru televizor timp de 16 ani, din 1970 p\u00e2n\u0103 \u00een 1986, c\u00e2nd s-a pensionat \u0219i s-a mutat \u00een Valea Loarei. Acolo, a transformat piesa de mobilier \u00eentr-un bar.<\/p>\n

De la un atelier din Kyoto la cardinalul Mazarin<\/p>\n

Lada dateaz\u0103 din jurul anului 1640 \u0219i a fost realizat\u0103 \u00een Kyoto, cel mai probabil \u00een atelierul lui K\u014dami Nagashige, care era lacuitorul oficial al conduc\u0103torilor dinastiei Tokugawa, potrivit Rijksmuseum.<\/p>\n

The History Blog relateaz\u0103 c\u0103 aceste l\u0103zi l\u0103cuite au fost comandate de Fran\u00e7ois Caron, conduc\u0103torul reprezentan\u021bei Companiei Olandeze a Indiilor de Est din Japonia. Potrivit publica\u021biei Daily Mail, lada are o l\u0103\u021bime de aproximativ 1,42 metri, iar \u00een prezent se mai p\u0103streaz\u0103 doar aproximativ zece exemplare.<\/p>\n

Muzeul Victoria and Albert men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 lada este decorat\u0103 cu scene inspirate din \u201ePovestea lui Genji\u201d \u0219i \u201ePovestea fra\u021bilor Soga\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1641 a intrat \u00een vigoare o interdic\u021bie privind exportul unor astfel de l\u0103zi l\u0103cuite. Cu toate acestea, deoarece Fran\u00e7ois Caron beneficia de o derogare, obiectele au putut fi exportate \u00een 1643.<\/p>\n

\u00cen registrele companiei din acel an sunt men\u021bionate patru l\u0103zi l\u0103cuite de dimensiuni foarte mari.<\/p>\n

Piesa a ajuns \u00een posesia cardinalului Jules Mazarin, prim-ministru al Fran\u021bei \u00eentre 1642 \u0219i 1661 \u0219i unul dintre cei mai importan\u021bi colec\u021bionari de art\u0103 ai epocii. Acesta a cump\u0103rat cele mai mari dou\u0103 l\u0103zi din Amsterdam \u0219i le-a transportat \u00een Fran\u021ba la bordul unei nave de r\u0103zboi.<\/p>\n

Familia lui Mazarin a p\u0103strat l\u0103zile p\u00e2n\u0103 la Revolu\u021bia Francez\u0103. \u00cen acea perioad\u0103, un negustor de articole de mercerie a adus una dintre ele la o v\u00e2nzare, iar piesa a ajuns ulterior \u00een posesia colec\u021bionarului englez William Beckford.<\/p>\n

Disp\u0103rut\u0103 timp de 70 de ani<\/p>\n

Urma l\u0103zii s-a pierdut \u00een 1941. \u00cen timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, aceasta a fost men\u021bionat\u0103 la o licita\u021bie organizat\u0103 la Llantarnam Abbey doar ca o lad\u0103 chinezeasc\u0103 de mari dimensiuni. Leg\u0103tura sa cu cardinalul Mazarin \u0219i originea japonez\u0103 au fost uitate.<\/p>\n

Din acel moment, cea mai mare dintre l\u0103zile de aur ale cardinalului a fost considerat\u0103 pierdut\u0103.<\/p>\n

Muzeul Victoria and Albert, care de\u021bine o alt\u0103 pies\u0103 din aceea\u0219i categorie, a continuat s\u0103 caute exemplarul disp\u0103rut. \u00cen cele din urm\u0103, o alt\u0103 lad\u0103 a fost descoperit\u0103 la Muzeul de Istorie de Stat din Moscova.<\/p>\n

A\u0219a cum observa cu ironie publica\u021bia Daily Mail, lada disp\u0103rut\u0103 se afla, de fapt, sub un televizor, la doar c\u00e2teva sute de metri de muzeu.<\/p>\n

Evaluarea din Touraine a scos la iveal\u0103 adev\u0103rata valoare<\/p>\n

Dup\u0103 moartea inginerului, familia acestuia a apelat la casa de licita\u021bii Rouillac pentru evaluarea propriet\u0103\u021bii sale din Touraine.<\/p>\n

Philippe Rouillac, specialistul care s-a ocupat de evaluare, a descoperit c\u0103 obiectul folosit drept bar era, de fapt, o lad\u0103 japonez\u0103 din secolul al XVII-lea, realizat\u0103 din aur, argint, cupru \u0219i sidef.<\/p>\n

O fotografie de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, cu care a comparat piesa, a contribuit la confirmarea faptului c\u0103 aceasta era una dintre cele patru l\u0103zi cump\u0103rate de cardinalul Mazarin.<\/p>\n

Pre\u021bul estimativ de pornire al licita\u021biei a fost stabilit la 200.000 de euro.<\/p>\n

O ofert\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103toare \u0219i o nou\u0103 cas\u0103 \u00een Olanda<\/p>\n

Licita\u021bia a avut loc la Cheverny, pe 9 iunie 2013, iar c\u00e2\u0219tig\u0103torul a fost Rijksmuseum din Amsterdam.<\/p>\n

Institutul Na\u021bional de Cercetare pentru Bunuri Culturale din Tokyo<\/a> a consemnat oferta c\u00e2\u0219tig\u0103toare de 7,3 milioane de euro pentru o lad\u0103 descoperit\u0103 \u00eentr-o locuin\u021b\u0103 privat\u0103 din Fran\u021ba.<\/p>\n

Pre\u021bul de adjudecare a fost de 5,9 milioane de euro, ceea ce a transformat piesa \u00een cel mai scump obiect v\u00e2ndut la licita\u021bie \u00een Fran\u021ba \u00een acel an.<\/p>\n

Taxele suplimentare suportate de cump\u0103r\u0103tor, \u00een valoare de aproximativ 1,4 milioane de euro, au ridicat pre\u021bul final la 7,31 milioane de euro, potrivit publica\u021biei Antique Trade Gazette.<\/p>\n

Achizi\u021bia a fost realizat\u0103 de muzeu cu sprijinul Funda\u021biei Jaff\u00e9-Pierson, al loteriei BankGiro \u0219i al organiza\u021biei Vereniging Rembrandt.<\/p>\n

Menno Fitski, curator al Rijksmuseum, a descris lada drept \u201ecea mai bun\u0103 dintre cele mai bune\u201d, potrivit ArtFix Daily.<\/p>\n

Astfel, piesa care ajunsese pentru prima dat\u0103 \u00een Europa prin Amsterdam s-a \u00eentors \u00een patrimoniul public olandez.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pu\u021bine piese de mobilier ascund o istorie at\u00e2t de impresionant\u0103 precum lada japonez\u0103 l\u0103cuit\u0103 \u00een negru \u0219i decorat\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":352987,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[88727,40869,5347,32,33,31,94740,36,37,27,74,2258,34,35,250,25,94741,88067,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-352986","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-antichitati","tag-artefacte","tag-avere","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-comori","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-istorie","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-mostenire","tag-news","tag-noroc-la-bani","tag-poveste-de-viata","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/117554082280048508","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/352986","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=352986"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/352986\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/352987"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=352986"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=352986"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=352986"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}