{"id":368225,"date":"2026-11-18T11:06:22","date_gmt":"2026-11-18T11:06:22","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/368225\/"},"modified":"2026-11-18T11:06:22","modified_gmt":"2026-11-18T11:06:22","slug":"cristian-socol-comisia-europeana-si-comisia-nationala-de-prognoza-au-aprins-lumina-asupra-economiei-in-2026-si-2027-cand-iesim-din-criza-economica-profunda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/368225\/","title":{"rendered":"Cristian Socol: Comisia European\u0103 \u0219i Comisia Na\u021bional\u0103 de Prognoz\u0103 au aprins lumina asupra economiei \u00een 2026 \u0219i 2027. C\u00e2nd ie\u0219im din criza economic\u0103 profund\u0103?"},"content":{"rendered":"<p>\t    <img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"mg-x-auto\" width=\"30\" height=\"30\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/1794999972_399_google-g-w.png\" alt=\"\"\/>\t\t\t    <\/p>\n<p id=\"p-0\">Comisia European\u0103 confirm\u0103 c\u0103derea puternic\u0103 a poten\u021bialului economiei rom\u00e2ne\u0219ti (rat\u0103 de cre\u0219tere redus\u0103 la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de acum trei ani) \u0219i, implicit, un decalaj recesionist persistent \u00een toat\u0103 perioada 2026-2028, cre\u0219terea \u0219omajului \u0219i reducerea puterii de cump\u0103rare. Confirm\u0103 c\u0103derea dramatic\u0103 a consumului privat, valid\u00e2nd teza conform c\u0103reia povara austerit\u0103\u021bii a picat aproape exclusiv pe umerii popula\u021biei vulnerabile \u0219i din clasa de mijloc \u0219i pe companiile corecte.<\/p>\n<p id=\"p-1\">Comisia European\u0103 \u201dvede\u201d reducerea deficitului bugetar la 6% din PIB \u00een 2026, rezultat care nu \u00eempiedic\u0103 totu\u0219i saltul ponderii datoriei guvernamentale \u00een PIB la peste 60%, mai precius 60,7% din PIB \u00een anul curent. Un criteriu de convergen\u021b\u0103 nominal\u0103 esen\u021bial pentru viitoarea aderare la Zona Euro, \u00eenc\u0103lcat.<\/p>\n<p id=\"p-2\">Alte evolu\u021bii \u00eengrijor\u0103toare estimate de Comisia European\u0103 sunt: Rom\u00e2nia are a doua contrac\u021bie din UE, dup\u0103 Irlanda \u2013 sunt singurele dou\u0103 \u021b\u0103ri UE pe minus \u00een 2026; Rom\u00e2nia este singura \u021bar\u0103 UE cu minus la dinamica consumului privat; rata \u0219omajului cre\u0219te puternic \u00een 2026; Rom\u00e2nia are cea mai mare c\u0103dere a puterii de cump\u0103rare per angajat dintre \u021b\u0103rile UE; productivitatea muncii (calculat\u0103 ca PIB real\/ persoan\u0103 ocupat\u0103) cre\u0219te cu 0,6% \u00een acest an; Rom\u00e2nia are a treia cea mai mic\u0103 pondere a veniturilor bugetare \u00een PIB, cu 8 pp mai pu\u021bin dec\u00e2t Polonia \u0219i cu 10pp mai pu\u021bin dec\u00e2t media UE \u2013 cauz\u0103 structural\u0103 a deficitelor bugetare mari \u0219i persistente la noi; Comisia European\u0103 arat\u0103 c\u0103 deficitul bugetar se va reduce de la 6% din PIB \u00een 2026 la 5,8% din PIB, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu mai respect\u0103 traiectoria angajat\u0103 \u00een anul 2027; Rom\u00e2nia va pierde cursa de convergen\u021b\u0103 economic\u0103 fa\u021b\u0103 de standardul mediu din UE, Polonia se dep\u0103rteaz\u0103 de noi, Ungaria ne dep\u0103\u0219e\u0219te p\u00e2n\u0103 la finalul lui 2028.<\/p>\n<p id=\"p-3\">\u00cen prima parte, s\u0103 analiz\u0103m \u00een detaliu principalele estim\u0103ri ale Comisiei Europene pentru Rom\u00e2nia \u0219i contextul european.<\/p>\n<p id=\"p-4\">1. Contrac\u021bie economic\u0103 \u00een 2026 \u00een Rom\u00e2nia, revenire \u00een anul 2027. Rom\u00e2nia \u0219i Irlanda (\u021bar\u0103 cu volatilitate ridicat\u0103 pe dinamica PIB) sunt singurele \u021b\u0103ri din UE pe minus \u00een anul 2026. Irlanda va sc\u0103dea cu 0,4%, iar Rom\u00e2nia cu 0,3%. Comparativ, \u00een 2026, media de cre\u0219tere a PIB real \u00een UE va fi de 1,4%, Polonia va cre\u0219te cu 3,5%, Cehia \u0219i Ungaria cu 1,8%, Bulgaria cu 2,7% iar Slovacia cu 0,8%. (Tabel 1). Vecinii no\u0219tri \u2013 \u021b\u0103ri candidate la UE \u2013 Moldova va cre\u0219te cu 1,7%, Serbia cu 3,3% iar Ucraina \u2013 \u021bar\u0103 aflat\u0103 \u00een r\u0103zboi din martie 2022 \u2013 cu 0,6% \u00een acest an.<\/p>\n<p id=\"p-5\">Tabel 1 Dinamica PIB real \u00een \u021b\u0103rile UE<\/p>\n<p id=\"p-6\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-23845107\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/tabel-1.png\" alt=\"\" width=\"848\" height=\"585\"  \/><\/p>\n<p id=\"p-7\">Sursa: Comisia European\u0103 \u2013 Prognoza de prim\u0103var\u0103, noiembrie 2026<\/p>\n<p id=\"p-8\">2. Consumul va fi principalul motor de cre\u0219tere pentru majoritatea economiilor europene. Investi\u021biile publice se men\u021bin ridicate \u00een Rom\u00e2nia, gra\u021bie finan\u021b\u0103rilor din fonduri europene \u0219i PNRR. Datele Comisiei Europene ne indic\u0103 \u00een mod clar c\u0103 motorul consum r\u0103m\u00e2ne principalul contributor la cre\u0219terea PIB real. La nivelul mediei UE consumul final are o pondere de 74,2% din PIB (Tabel 2). Gra\u021bie fondurilor europene (inclusiv din PNRR), Rom\u00e2nia are prognozat pentru 2026 al treilea procent de investi\u021bii publice \u00een PIB dintre \u021b\u0103rile UE, cu 6,7% din PIB, dup\u0103 Estonia (7,8% din PIB) \u0219i Letonia (6,8% din PIB).<\/p>\n<p id=\"p-9\">Tabel 2 Descompunerea cre\u0219terii economice \u00een \u021b\u0103rile UE<\/p>\n<p id=\"p-10\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-23845108\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/tabel-2.png\" alt=\"\" width=\"869\" height=\"473\"  \/><\/p>\n<p id=\"p-11\">Sursa: Comisia European\u0103 \u2013 Prognoza de prim\u0103var\u0103, noiembrie 2026<\/p>\n<p id=\"p-12\">\u00cens\u0103 trebuie s\u0103 a\u0219tept\u0103m finalul pentru a vedea realitatea execu\u021biei bugetare, \u00een cazul acestor investi\u021bii publice fiind cunoscute divergen\u021bele istorice \u00eentre aloc\u0103ri \u0219i execu\u021bia concret\u0103 \u00een cazul Rom\u00e2niei, a\u0219a cum arat\u0103 graficul prezentat \u00een ultimul Raport anual al Consiliului Fiscal. (Infografic 1)<\/p>\n<p id=\"p-13\">Infografic 1 Evolu\u021bia cheltuielilor de investi\u021bii \u00een perioada 2009-2025<\/p>\n<p id=\"p-14\"><img class=\"alignnone size-full wp-image-23845109\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/grafic-1.png\" alt=\"\" width=\"900\" height=\"489\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\"  \/><\/p>\n<p id=\"p-15\">3. Rom\u00e2nia se va afla \u00een al doilea cel mai puternic decalaj PIB (output gap) recesionist dintre \u021b\u0103rile UE \u00een anul 2026, dup\u0103 Luxemburg. Minus 3% din PIB poten\u021bial, \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit de la -2,5% \u00een prognoza din mai 2026. Rom\u00e2nia se va men\u021bine \u00een decalaj recesionist at\u00e2t \u00een 2027 c\u00e2t \u0219i \u00een 2028, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 va produce semnificativ sub poten\u021bialul economic. Rata de cre\u0219tere a potentialului economic (rata de cre\u0219tere a PIB poten\u021bial) este oricum redus\u0103 la jum\u0103tate \u00een anii 2025-2027 fa\u021b\u0103 de perioada 2023-2024, ajung\u00e2nd la 40% din rata de cre\u0219tere a PIB poten\u021bial \u00een Polonia. Cauze: pachetul de austeritate fundamentat \u0219i implementat gre\u0219it; am\u00e2narea m\u0103surilor de cre\u0219tere a PIB \u0219i relansare economic\u0103; condi\u021biile geopolitice din Ucraina \u0219i Orientul Mijlociu; lipsa m\u0103surilor de sprijin pentru motoarele de cre\u0219tere economic\u0103 endogen\u0103 \u2013 cercetare-dezvoltare-inovare, formare profesional\u0103 continu\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea competen\u021belor resurselor umane; m\u0103surile slabe privind adoptarea AI, machine learning, automatiz\u0103ri, Industry 5.0 \u0219i 6.0. \u00cenc\u0103 15 state UE se vor afla \u00een decalaj recesionist \u00een anul 2026. Polonia va avea decalaj u\u0219or expansionist (+0,3% din PIB poten\u021bial), iar Bulgaria unul de +0,1% din PIB poten\u021bial. (Infografic 2)<\/p>\n<p id=\"p-16\">Infografic 2 Decalajul expansionist (+) \/ recesionist (-) \u00een \u021b\u0103rile UE<\/p>\n<p id=\"p-17\"><img class=\"alignnone size-full wp-image-23845110\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/grafic-2.png\" alt=\"\" width=\"900\" height=\"440\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\"  \/><\/p>\n<p id=\"p-18\">Sursa: Comisia European\u0103 \u2013 Prognoza de prim\u0103var\u0103, noiembrie 2026<\/p>\n<p id=\"p-19\">Pentru prima dat\u0103 nu reg\u0103si\u021bi Rom\u00e2nia \u00een grafic. At\u00e2t de puternic este decalajul recesionist estimat pentru 2026 (-3% din PIB poten\u021bial) \u00eenc\u00e2t nu a mai \u201d\u00eenc\u0103put\u201d pe abscis\u0103, Rom\u00e2nia fiind trecut\u0103 \u00een nota de sub grafic, al\u0103turi de Luxemburg. Ar fi stricat poza.<\/p>\n<p id=\"p-20\">4. Rom\u00e2nia pierde consistent vitez\u0103 de convergen\u021b\u0103 economic\u0103 real\u0103. Polonia se va \u00eendep\u0103rta de noi, dup\u0103 ce \u00een 2024 ajunsesem aproape la acela\u0219i nivel, Ungaria ne va \u00eentrece p\u00e2n\u0103 la finalul anului 2028. \u00cen 2024, Rom\u00e2nia (77% din media UE) se afla peste Bulgaria (66%), Letonia (68%), Grecia (69%), Slovacia (75%), Ungaria (76%) \u0219i aproape ajunsesem din urm\u0103 Polonia (78%). Conform acestei ultime prognoze a Comisiei Europene, \u00een anul 2028 Polonia se va desprinde de Rom\u00e2nia (84% Polonia fa\u021b\u0103 de 77% Rom\u00e2nia), ne va \u00eentrece Ungaria (78%) \u0219i se vor apropia de noi Letonia (74%) \u0219i Bulgaria (70%) (Infografic 3)<\/p>\n<p id=\"p-21\">Infografic 3 Viteza de convergen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de media UE \u2013 dinamica PIB per capita la PPC<\/p>\n<p id=\"p-22\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-23845111\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/grafic-3.png\" alt=\"\" width=\"569\" height=\"453\"  \/><\/p>\n<p id=\"p-23\">Sursa: Comisia European\u0103 \u2013 Prognoza de prim\u0103var\u0103, noiembrie 2026<\/p>\n<p id=\"p-24\">5. Venitul real al for\u021bei de munc\u0103 \u2013 puterea de cump\u0103rare \u2013 va sc\u0103dea substan\u021bial \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2026 \u0219i \u00ee\u0219i va reveni gradual \u00een 2027. Rom\u00e2nia are de departe cea mai puternic\u0103 sc\u0103dere a puterii de cump\u0103rare a veniturilor for\u021bei de munc\u0103 dintre \u021b\u0103rile UE \u00een acest an (-3,2% \u00een 2026, dup\u0103 +1% \u00een 2025). (Tabel 3)<\/p>\n<p id=\"p-25\">Tabel 3 Dinamica venitului real al for\u021bei de munc\u0103 per angajat (% fa\u021b\u0103 de anul anterior)<\/p>\n<p id=\"p-26\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-23845113\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/tabel-3.png\" alt=\"\" width=\"805\" height=\"559\"  \/><\/p>\n<p id=\"p-27\">Sursa: Comisia European\u0103 \u2013 Prognoza de prim\u0103var\u0103, noiembrie 2026<\/p>\n<p id=\"p-28\">6. Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne o economie de tip offshore, fiind pe antepenultimul loc \u00een UE \u00een ceea ce prive\u0219te ponderea veniturilor bugetare \u00een PIB. Suntem dup\u0103 Irlanda \u0219i Malta, cvasiparadisuri fiscale. Rom\u00e2nia va avea \u00een 2026 o pondere a veniturilor bugetare totale \u00een PIB de 36,8%, mai pu\u021bin cu 10 puncte procentuale din PIB fa\u021b\u0103 de media UE. Bulgaria are 38,9% din PIB, Cehia 41%, Ungaria 44,1%, Slovacia 42,9% iar Polonia 44,7% din PIB. Acest ecart reflect\u0103 \u0219i o evaziune fiscal\u0103 ridicat\u0103. Aceasta este cauza structural\u0103 a deficitelor bugetare persistent ridicate \u0219i a cercului vicios \u00een care s-a \u00eenv\u00e2rtit, se \u00eenv\u00e2rte \u0219i se va \u00eenv\u00e2rti Rom\u00e2nia \u00een urm\u0103torii ani. De aici rezult\u0103 imposibilitatea de a dezvolta serviciile publice, infrastructura, educa\u021bia, inovarea, ap\u0103rarea etc, spa\u021biul bugetar fiind extrem de str\u00e2ns. Rom\u00e2nia se va sufoca din punct de vedere bugetar, orice cheltuial\u0103 pare mare atunci c\u00e2nd ai venituri reduse. Rom\u00e2nia pare c\u0103 vrea s\u0103 \u201dinventeze\u201d un \u201dnou contract social\u201d \u00een UE dar contrar valorilor modelului european \u2013 o economie de tip offshore la venituri bugetare \u0219i stat minimal la cheltuieli, de aici lipsa performan\u021belor \u00een educa\u021bie, s\u0103n\u0103tate, cercetare-inovare-dezvoltare \u0219i alte servicii publice esen\u021biale dezvolt\u0103rii (Tabel 4)<\/p>\n<p id=\"p-29\">Tabel 4 Venituri bugetare \u00een \u021b\u0103rile UE (% din PIB)<\/p>\n<p id=\"p-30\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-23845116\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/tabel-4.png\" alt=\"\" width=\"786\" height=\"554\"  \/>Sursa: Comisia European\u0103 \u2013 Prognoza de prim\u0103var\u0103, noiembrie 2026<\/p>\n<p id=\"p-31\">7. Pentru a atinge deficitul angajat de 6% din PIB, Rom\u00e2nia face de departe cea mai dur\u0103 corec\u021bie fiscal-bugetar\u0103 din UE. Pentru a p\u0103stra \u00een continuare traiectoria de ajustare, solu\u021biile se \u00eengusteaz\u0103 puternic. Oboseala fiscal\u0103 \u0219i social\u0103, tensionarea societ\u0103\u021bii \u0219i continuarea corec\u021biei bazat\u0103 90% pe povara pus\u0103 pe salaria\u021bii cu venituri mici \u0219i medii \u0219i pensionari sunt constr\u00e2ngeri greu de dep\u0103\u0219it. Prost fundamentat\u0103 \u0219i gre\u0219it implementat\u0103, nevoia corect\u0103 de consolidare fiscal-bugetar\u0103 a cauzat o pr\u0103bu\u0219ire a economiei reale, analiza tuturor indicatorilor relevan\u021bi ar\u0103t\u00e2nd o criz\u0103 economic\u0103 \u0219i social\u0103 profund\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p id=\"p-32\">Infografic 4 Pozi\u021bia fiscal-bugetar\u0103 \u2013 contrac\u021bie vs expansiune \u00een \u021b\u0103rile UE<\/p>\n<p id=\"p-33\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-23845117\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/screenshot-2026-11-18-090926.png\" alt=\"\" width=\"771\" height=\"355\"  \/><\/p>\n<p id=\"p-34\">Sursa: Comisia European\u0103 \u2013 Prognoza de prim\u0103var\u0103, mai 2026<\/p>\n<p id=\"p-35\">8. Polonia \u0219i Ungaria dep\u0103\u0219esc Rom\u00e2nia \u00een ceea ce prive\u0219te deficitul bugetar \u00een PIB. \u00cen 2026 Ungaria va avea un deficit de 7,3% din PIB, iar Polonia unul de 7,1% din PIB, peste cel al Rom\u00e2niei (estimat la 6% din PIB). Dac\u0103 \u00een 2025, 11 \u021b\u0103ri UE avea deficite bugetari mai mari de 3% din PIB, \u00een 2026 num\u0103rul acestora va cre\u0219te la 12, \u00een ipoteza men\u021binerii politicilor actuale. \u0218ase \u021b\u0103ri UE sunt prognozate s\u0103 \u00eenregistreze deficite de peste 5% din PIB (Belgia, Bulgaria, Fran\u021ba, Ungaria, Polonia \u0219i Rom\u00e2nia). Un num\u0103r de 21 \u021b\u0103ri UE din totalul de 27 vor avea deficite bugetare structurale de peste 1% din PIB-ul poten\u021bial \u00een 2026. (Infografic 5).<\/p>\n<p id=\"p-36\">Infografic 5 Soldul bugetar (% \u00een PIB) \u00een \u021b\u0103rile UE, 2025-2027<\/p>\n<p id=\"p-37\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-23845119\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/grafic-5.png\" alt=\"\" width=\"864\" height=\"401\"  \/><\/p>\n<p id=\"p-38\">Sursa: Comisia European\u0103 \u2013 Prognoza de prim\u0103var\u0103, noiembrie 2026<\/p>\n<p id=\"p-39\">9. Rom\u00e2nia va dep\u0103\u0219i pragul datorie guvernamental\u0103 60% din PIB \u00een anul 2026. Comisia European\u0103 estimeaz\u0103 60,7% din PIB \u00een 2026 \u0219i 62,6% din PIB \u00een 2027. Italia ajunge \u021bara UE cu cel mai mare grad de \u00eendatorare, peste Grecia. Prognoza de toamn\u0103 a Comisiei Europene (noiembrie 2026) indic\u0103 ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale \u00een PIB \u00een anul 2026 pentru Italia (137,9%), Grecia (135,7%), Fran\u021ba (119,2%), Belgia (111,2%) \u0219i Spania (99,2%). Ungaria va avea 77,3% din PIB, Polonia 67,7% din PIB, Slovacia 63,4%, Cehia 45,9% din PIB iar Bulgaria 33% din PIB \u00een 2026. \u00cen acest an, 14 \u021b\u0103ri UE vor dep\u0103\u0219i ponderea de 60% din PIB. (Tabel 5)<\/p>\n<p id=\"p-40\">Tabel 5 Datoria guvernamental\u0103 brut\u0103 (% din PIB) \u00een \u021b\u0103rile UE<\/p>\n<p id=\"p-41\"><img class=\"alignnone size-full wp-image-23845120\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/tabel-5.png\" alt=\"\" width=\"900\" height=\"643\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\"  \/><\/p>\n<p id=\"p-42\">Sursa: Comisia European\u0103 \u2013 Prognoza de prim\u0103var\u0103, noiembrie 2026<\/p>\n<p id=\"p-43\">\u00cen a doua parte, s\u0103 reflect\u0103m \u0219i la estim\u0103rile Comisiei Na\u021bionale de Prognoz\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Cum vede CNP evolu\u021bia economiei rom\u00e2ne\u0219ti?<\/p>\n<p id=\"p-44\">La sf\u00e2r\u0219itul lunii octombrie, <a href=\"https:\/\/cnp.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/Prognoza-pentru-rectificarea-bugetar-2026.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow\">CNP<\/a> a publicat cifrele macro pentru rectificarea bugetar\u0103 \u00een ultima prognoz\u0103. Datele confirm\u0103 c\u0103 economia Rom\u00e2niei se afl\u0103 \u00een criz\u0103 puternic\u0103, pe primul loc \u00een UE la c\u0103derea economic\u0103. Minus 0,4% confirm\u0103 acest lucru. CNP cre\u0219te prognoza privind PIB-ul nominal, exclusiv pe seama modific\u0103rii \u00een sus a ratei de cre\u0219tere a deflatorului PIB (cre\u0219terile de pre\u021buri la bunurile \u0219i serviciile ce intr\u0103 \u00een calculul PIB). Astfel, ne reamintim c\u0103 <a href=\"https:\/\/mfinante.gov.ro\/static\/10\/Mfp\/transparenta\/proiectbuget2026\/raportproiectlegeabugetuluidestat2026.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow\">bugetul 2026<\/a> a fost construit la sf\u00e2r\u0219it de martie pe baza <a href=\"https:\/\/cnp.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Prognoza-2024-2029-varianta-de-toamna-2025.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow\">Prognozei<\/a> de toamn\u0103 a CNP: PIB nominal 2026 = 2045 miliarde lei. Cre\u0219terea fa\u021b\u0103 de 2025 s-a estimat c\u0103 vine din cre\u0219terea PIB real (Rom\u00e2nia produce mai mult, fizic, \u00een volum) de +1% \u0219i o infla\u021bie la bunurile care intr\u0103 \u00een PIB (adic\u0103 o rat\u0103 de cre\u0219tere a deflatorului PIB) de 6,1%. La 2 luni dup\u0103 adoptarea bugetului, \u00een mai, Comisia Na\u021bionala de Prognoz\u0103 a publicat prognoza de prim\u0103var\u0103, PIB nominal 2026 a fost crescut la 2056 miliarde lei, reduc\u00e2nd cre\u0219terea PIB real de la 1% la 0,1% dar m\u0103rind infla\u021bia la bunurile care intr\u0103 \u00een PIB (deflatorul PIB) la 7,2%. Deci, cu toate c\u0103 se producea cu doar 0,1% mai mult, prin cre\u0219terea pre\u021burilor s-a ajuns la un PIB nominal mai mare cu 11 miliarde lei.<\/p>\n<p id=\"p-45\">Prognoza actual\u0103 pentru rectificare estimeaz\u0103 minus 0,4% la cre\u0219terea economic\u0103 (deci de la +1% s-a ajuns \u00een doar 7 luni la minus 0,4%), \u00een timp ce prognoza medie a celor mai importante b\u0103nci, agen\u021biilor de rating, FMI, BM etc este de minus 0,5-0,7% pentru acest an.<\/p>\n<p id=\"p-46\">Dar CNP estimeaz\u0103 o cre\u0219tere a deflatorului PIB (cre\u0219terea de pre\u021buri la bunurile care sunt luate \u00een calculul PIB) de la 6,1% la 8,2%. \u00centre timp, INS a ref\u0103cut datele de PIB m\u0103rind PIB- ul nominal pentru anul trecut (2025) cu 21 miliarde lei, de la 1909 miliarde lei la 1929,9 miliarde, tot din cre\u0219terea de pre\u021buri \/ deflatorul PIB. Deci se pleac\u0103 de la o baz\u0103 mai mare.<\/p>\n<p id=\"p-47\">Merg\u00e2nd pe noua prognoza pentru rectificare, PIB-ul nominal \u00een 2026 va ajunge la 2086,3 miliarde lei adic\u0103 un plus de 41,3 miliarde lei fa\u021b\u0103 de PIB-ul de 2045 miliarde lei luat \u00een calcul la bugetul pe 2026, la sf\u00e2r\u0219it de martie 2026. Evident, un PIB nominal mai mare ajut\u0103 la un raport (Deficit bugetar \/ PIB nominal mai mic) si la unul (Datorie guvernamental\u0103 \/ PIB nominal) mai mic.<\/p>\n<p id=\"p-48\">Cu privire la ceilal\u021bi indicatori macroeconomici prognoza\u021bi de CNP, se observ\u0103 c\u00e2teva evolu\u021bii interesante. Datele confirm\u0103 dezindustrializarea Rom\u00e2niei: c\u0103derea produc\u021biei industriale \u00een anul 2026, cu 3,3%. Datele mai arat\u0103 c\u0103, \u00een ciuda promisiunilor, reforma statului nu s-a f\u0103cut, austeritatea a picat pe umerii popula\u021biei \u2013 mai ales a pensionarilor \u0219i salaria\u021bilor \u0219i a companiilor private corecte: consumul guvernamental + 0,4%; consumul privat \u2013 1,6%. Datele arat\u0103 +8,2% la formarea brut\u0103 de capital fix (investi\u021bii) \u2013 se vede astfel \u00een cifre efectul investi\u021biilor mai mari din PNRR \u0219i Fonduri europene (cele din buget au sc\u0103zut cu 4,6 miliarde lei, cu 11,6%, conform ultimei <a href=\"https:\/\/mfinante.gov.ro\/static\/10\/Mfp\/buletin\/executii\/Anexa2_bgc30092026.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow\">execu\u021bii bugetare<\/a>). Problema este c\u0103 nu se v\u0103d \u00een economia real\u0103 efectele de multiplicare ale acestor investi\u021bii majore \u2013 economia real\u0103 se afl\u0103 \u00een c\u0103dere, s\u0103pt\u0103m\u00e2nal citim despre concedieri etc Datele arat\u0103 c\u0103 s-a produs mai pu\u021bin \u00een Rom\u00e2nia. \u0218i s-a exportat mai pu\u021bin dec\u00e2t s-a importat.<\/p>\n<p id=\"p-49\">Deficitul comercial (exporturi minus importuri) va cre\u0219te astfel de la 32,8 miliarde euro la 33,4 miliarde euro, iar deficitul de cont curent se ad\u00e2nce\u0219te cu 2,5 miliarde euro, de la 7,4 la 7,7% din PIB \u00een anul 2026. Infla\u021bia medie anual\u0103 (cea resim\u021bit\u0103 efectiv de popula\u021bie) cre\u0219te de la 7,3% \u00een 2025 la 8,4% \u00een 2026. Leul se depreciaz\u0103 fa\u021b\u0103 de euro, cursul de schimb mediu cresc\u00e2nd de la 5,04 la 5,22 lei\/euro. \u00censeamn\u0103 rate mai mari la credite, facturi mai mari, pre\u021buri mai mari la bunurile din import. Num\u0103rul mediu de salaria\u021bi (raportat de companii) scade cu 35 mii iar c\u00e2\u0219tigul real \u2013 puterea de cump\u0103rare a c\u00e2\u0219tigului salarial mediu net \u2013 scade cu 3,3% (record negativ de la criza financiar\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Comisia European\u0103 confirm\u0103 c\u0103derea puternic\u0103 a poten\u021bialului economiei rom\u00e2ne\u0219ti (rat\u0103 de cre\u0219tere redus\u0103 la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de acum&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":368226,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[98320,32,33,541,31,1046,98321,2846,98322,98323,36,37,8849,27,34,35,25,9925,6702,98324,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":["post-368225","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-bm","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-buget","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-comisia-europeana","tag-comisia-nationala-de-prognoza","tag-consum","tag-contractie-economica","tag-decalaj-recesionist","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-fmi","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ocde","tag-pib","tag-populatie-vulnerabila","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/368225","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=368225"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/368225\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/368226"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=368225"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=368225"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=368225"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}