![\"\u0218omerii](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/1762711028_76_index.jpeg\")
<\/p>\nRata \u0219omajului la nivel na\u021bional a ajuns, la sf\u00e2r\u0219itul lunii septembrie, la 3,15%, \u00eens\u0103 decalajul \u00eentre jude\u021bul cu cea mai mare rat\u0103 \u0219i cel \u00een care se g\u0103sesc cel mai u\u0219or locuri de munc\u0103 decalajul este enorm. \u0218omerii f\u0103r\u0103 \u0219coal\u0103, sau cel mult cu studii primare sau gimnaziale reprezint\u0103 aproape dou\u0103 treimi din total.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
\u0218omerii care \u00ee\u0219i caut\u0103 activ de munc\u0103, pondere mic\u0103 \u00een totalul \u0219omerilor FOTO: arhiva\/A.M. <\/p>\n
Ilfov este jude\u021bul cu cea mai mic\u0103 rat\u0103 a \u0219omajului \u2013 doar 0,44%, \u00een timp ce \u00een Vaslui \u0219omajul a ajuns la 8,81%. Sunt diferen\u021be majore \u00eentre jude\u021be \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te ponderea \u0219omerilor indemniza\u021bi (absolven\u021bii \u0219i \u0219omerii care intr\u0103 \u00een eviden\u021be din c\u00e2mpul muncii), \u00een cele cu o pia\u021b\u0103 a muncii prea pu\u021bin ofertant\u0103 cei neindemniza\u021bi dep\u0103\u0219ind chiar 90% (este cazul jude\u021bului Dolj, cu 90,91% \u0219omeri neindemniza\u021bi \u00een total). <\/p>\n
La finele lunii septembrie, Rom\u00e2nia avea \u00een eviden\u021bele serviciului public de ocupare 252.520 de persoane aflate \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103, \u00een sc\u0103dere cu 1.211 fa\u021b\u0103 de luna anterioar\u0103. Dintre ace\u0219tia, 54.225 erau \u0219omeri indemniza\u021bi \u0219i 198.295 neindemniza\u021bi. Ponderea celor neindemniza\u021bi a fost de 78,53%, u\u0219or mai mic\u0103 dec\u00e2t luna trecut\u0103.<\/p>\n
Pe sexe, rata \u0219omajului la b\u0103rba\u021bi a fost de 3,03%, \u00een sc\u0103dere, iar la femei de 3,31%, \u00een u\u0219oar\u0103 cre\u0219tere. \u00cen cifre absolute, erau 132.218 \u0219omeri b\u0103rba\u021bi \u0219i 120.302 femei. Cei mai mul\u021bi \u0219omeri, 184.696, provin din mediul rural, \u00een timp ce \u00een urban se reg\u0103sesc 67.824.<\/p>\n
\u00cen jude\u021bul Vaslui, rata \u0219omajului a ajuns la 8,81%, jude\u021bul fiind urmat \u00eendeaproape de Mehedin\u021bi, cu 8,77%, \u0219i de Teleorman \u2013 8,76%. Cea mai mic\u0103 rat\u0103 este \u00een Ilfov, 0,44%, diferen\u021ba dintre valorile extreme fiind de 8,37 puncte procentuale.<\/p>\n
\t\t\tF\u0103r\u0103 carte, greu ai parte de un loc de munc\u0103 legal<\/p>\n
Din punct de vedere al educa\u021biei, 30,35% dintre \u0219omeri nu au studii deloc sau au doar studii primare, al\u021bi 33,72% au educa\u021bie gimnazial\u0103 \u0219i doar 4,7% au studii universitare. Aceast\u0103 structur\u0103 arat\u0103 o corela\u021bie clar\u0103 \u00eentre nivelul de educa\u021bie \u0219i dificultatea de a g\u0103si un loc de munc\u0103.<\/p>\n
\u0218omajul de lung\u0103 durat\u0103 r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103: exist\u0103 8.458 de tineri sub 25 de ani care nu au loc de munc\u0103 de peste 6 luni \u0219i 91.473 de adul\u021bi \u00een \u0219omaj de peste 12 luni. Procentual, ace\u0219tia reprezint\u0103 peste o treime din tinerii \u0219omeri \u0219i peste 40% din \u0219omeri adul\u021bi.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 \u0219coal\u0103, accesul la un loc de munc\u0103 este aproape imposibil, iar asta \u0219i pentru c\u0103 \u0219omerii neinstrui\u021bi, de\u0219i o duc de pe o zi pe alta, nu sunt nici dispu\u0219i s\u0103 presteze munc\u0103 necalificat\u0103, adesea pentru salariul minim. Pe de alt\u0103 parte, pentru cursurile de formare profesional\u0103 pe care le pot accesa adul\u021bii prin serviciul public de ocupare este necesar\u0103 absolvirea a cel pu\u021bin patru clase. \u0218i atunci, cum face statul s\u0103-i integreze pe pia\u021ba muncii pe \u0219omerii greu ocupabili am \u00eencercat s\u0103 afl\u0103m st\u00e2nd de vorb\u0103 cu directorul-adjunct al Agen\u021biei Jude\u021bene pentru Ocuparea For\u021bei de Munc\u0103 Olt, Narci\u0219a \u0218erban.<\/p>\n
Pentru a fi cuprin\u0219i \u00een proiectele de ocupare care se deruleaz\u0103 \u00een prezent av\u00e2ndu-i ca \u021bint\u0103 tocmai pe \u0219omerii greu de \u00eencadrat \u00een munc\u0103, nivelul acestora de instruire trebuie s\u0103 ating\u0103 cel mult ISCED 2, ceea ce \u00eenseamn\u0103 absolvirea gimnaziului. Problema, subliniaz\u0103 Narcisa \u0218erban, este a celor care sunt f\u0103r\u0103 \u0219coal\u0103, a celor care nu pot face dovada c\u0103 au parcurs cel pu\u021bin trei clase, patru clase. Pentru cei f\u0103r\u0103 o zi de \u0219coal\u0103 singura solu\u021bie este s\u0103 se \u00eenscrie \u00een programele \u201eA doua \u0219ans\u0103\u201d care se organizeaz\u0103 pentru alfabetizarea adul\u021bilor. <\/p>\n
Cu doar c\u00e2teva clase absolvite, \u0219omerii pot \u00een schimb s\u0103 se califice \u00een meserii precum \u00eengrijitor spa\u021bii verzi, sau lucr\u0103tor \u00een cultura plantelor, de exemplu, dar nu numai. <\/p>\n
\u00cen viitor s-ar putea ca rigorile s\u0103 fie chiar mai mari, pentru c\u0103 multe standarde intr\u0103 \u00een revizie. Competentele s-au schimbat, iar stadardele este nevoie s\u0103 fie la r\u00e2ndul lor modificate, cresc\u00e2ndu-se nivelul necesar parcurgerii de cursuri profesionale. <\/p>\n
\u201eNoi avem \u0219i cursuri de competen\u021be digitale de baz\u0103, pentru care este necesar gimnaziul, nu trebuie s\u0103 ai liceu. Nu este un curs de operator calculator, sunt competen\u021be digitale de baz\u0103. Dar pentru cei care nu au deloc \u0219coal\u0103, la acest moment nu exist\u0103 sprijin \u00een sensul form\u0103rii profesionale. Sprijin \u00een sensul integr\u0103rii pe pia\u021b\u0103 a muncii, \u00een schimb, dac\u0103 se solicit\u0103 necalifica\u021bi f\u0103r\u0103 \u0219coal\u0103, putem oferi, putem s\u0103-i direc\u021bion\u0103m c\u0103tre locurile de munc\u0103\u201d, a explicat \u0218erban.<\/p>\n
Proiectele care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een fiecare jude\u021b cuprind \u00een grupurile \u021bint\u0103 c\u00e2teva sute de astfel de \u0219omeri cu \u0219coal\u0103 pu\u021bin\u0103, iar o parte sunt ulterior \u0219i integra\u021bi pe pia\u021ba muncii, or ei sunt de ordinul miilor. Pe de alt\u0103 parte, interesul celor cu nivel sc\u0103zut de instruire pentru a \u00eenv\u0103\u021ba o meserie \u0219i a-\u0219i g\u0103si un loc de munc\u0103 este adesea redus. <\/p>\n
Mul\u021bi au impresia c\u0103 dac\u0103 au ob\u021binut un certificat de calificare este de la sine \u00een\u021beles c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 \u0219i fie angaja\u021bi, ne\u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 angajatorul este cel care decide \u00een func\u021bie de abilit\u0103\u021bile candidatului pe care \u00eel are \u00een fa\u021b\u0103. Angajatorii au, pe de alt\u0103 parte, o problem\u0103 mare atunci c\u00e2nd angajeaz\u0103 persoane care au se afl\u0103 pentru prima dat\u0103 la un loc de munc\u0103, de\u0219i nu mai sunt la v\u00e2rsta debutului. \u201eStau o lun\u0103, dou\u0103 \u0219i li se pare greu, pentru c\u0103 sunt oameni care n-au muncit o via\u021b\u0103 \u0219i \u00een momentul \u00een care este nevoie s\u0103 fac\u0103 ceva, mai mult dec\u00e2t s\u0103 stea degeaba, li se pare greu. Nu vorbim de to\u021bi. Unii stau. Mai u\u0219or integrabili sunt cei care care trec de 35-40 de ani \u0219i care au mai lucrat, chiar dac\u0103 nu cu forme legale\u201d, a precizat \u0218erban. <\/p>\n
\t\t\tTinerii f\u0103r\u0103 \u0219coal\u0103, mai numero\u0219i dec\u00e2t cu decenii \u00een urm\u0103<\/p>\n
Structura \u0219omajului s-a schimbat, \u0219omerii f\u0103r\u0103 \u0219coal\u0103 fiind cu mult mai numero\u0219i ast\u0103zi. \u0218ocant este c\u0103 se reg\u0103sesc mul\u021bi \u0219omeri din aceast\u0103 categorie \u00eentre tinerii <\/a>p\u00e2n\u0103 \u00een 30 de ani, preponderent din mediul rural. \u00centreba\u021bi cum au ajuns \u00een aceast\u0103 situa\u021bie, foarte mul\u021bi motiveaz\u0103 c\u0103 \u201enu s-au \u021binut p\u0103rin\u021bii de capul lor\u201d. Al\u021bii spun c\u0103 au muncit \u201ecu ziua\u201d de mici, sau au plecat \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i au abandonat \u0219coala. <\/p>\n \u00cen cazul fetelor, motivele care le-au \u00eendep\u0103rtat de \u0219coal\u0103 \u00een adolescen\u021b\u0103 sunt legate de \u00eentemeierea unei familii de la v\u00e2rste foarte mici. Tinerele sunt \u00eens\u0103 mai pu\u021bin cuprinse \u00een aceste statistici, pentru c\u0103 rareori apeleaz\u0103 pentru beneficii sociale, de tipul ajutorului social, care le-ar obliga s\u0103 se adreseze AJOFM pentru a fi luate \u00een eviden\u021b\u0103 ca persoane \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103.<\/p>\n \u201ePentru noi, un procent de 5% dac\u0103 reu\u0219im s\u0103 scoatem din partea aceasta gri a pie\u021bei muncii este important\u201d, a mai spus directorul adjunct al AJOFM Olt.<\/p>\n Cre\u0219terea ratei \u0219omajului, \u00een anumite perioade, este legat\u0103 tocmai de \u00eenregistrarea unor persoane care nu au muncit niciodat\u0103 legal, nu au \u0219coala terminat\u0103 \u0219i se mul\u021bumesc cu diverse beneficii sociale. \u00cen anumite cazuri, suma acestor beneficii se apropie de nivelul salariului minim, iar beneficiarii nu g\u0103sesc motiva\u021bia s\u0103 se \u00eencadreze \u00een munc\u0103 pentru un venit pe care \u00eel ob\u021bin f\u0103r\u0103 niciun efort. Cuprinderea \u00een proiecte de formare este mai u\u0219or de realizat atunci c\u00e2nd acestea sunt finan\u021bate din bani europeni \u0219i presupun \u0219i acordarea unor subven\u021bii. Motiva\u021bi de bani, \u0219omerii vin la cursuri \u0219i o parte sunt ulterior integra\u021bi. <\/p>\n \u201eAvem periodic campanii, prin diverse fonduri sau prin diverse activit\u0103\u021bi ale noastre, \u0219i \u00eencerc\u0103m s\u0103 scoatem din partea gri a pie\u021bei muncii persoane care nu au fost niciodat\u0103 \u00een activit\u0103\u021bi de genul acesta. \u0218i \u00een anumite perioade, c\u00e2nd inexplicabil cre\u0219te num\u0103rul de persoane din eviden\u021ba noastr\u0103, inexplicabil v\u0103zut din afar\u0103, de fapt explica\u021bia este aceasta\u201d, a ad\u0103ugat Narcisa \u0218erban.<\/p>\n Tinerii sunt cei care r\u0103spund cel mai bine pe termen lung acestui tip de interven\u021bie a serviciului public de ocupare. \u201eEi sunt mai mobili din punct de vedere geografic, iar dac\u0103 li ofer\u0103 loc de munc\u0103 la ora\u0219 \u0219i ei stau la \u021bar\u0103, sunt dispu\u0219i s\u0103 fac\u0103 mi\u0219carea aceasta, s\u0103 se mobilizeze. Cei care au familii cu copii \u0219i sunt stabili\u021bi la \u021bar\u0103 mai greu sunt de convins, \u00een special femeile\u201d, a mai ad\u0103ugat \u0218erban. Un rol important \u00een a le schimba optica acestor categorii de \u0219omeri l-ar putea avea speciali\u0219tii din cadrul serviciilor de asisten\u021b\u0103 social\u0103 din prim\u0103rii, crede Narcisa \u0218erban, prin discu\u021bii pe care s\u0103 le poarte cu to\u021bi membrii familiei. <\/p>\n F\u0103r\u0103 beneficii financiare imediate, \u0219omerii de lung\u0103 durat\u0103 sunt greu de convins s\u0103 participe la cursuri de formare. Cel mai u\u0219or de constatat este \u00een cazul beneficiarilor de ajutor social, care poate mai \u00eencaseaz\u0103 \u0219i alt tip de ajutor (burse sociale pentru copii, ajutor de \u00eenc\u0103lzire etc.) \u0219i pe care uneori doar perspectiva c\u0103 le-ar putea fi suspendat ajutorul social \u00een cazul \u00een care refuz\u0103 \u00eei convinge. <\/p>\n Dac\u0103 dup\u0103 finalizarea cursului \u0219omerul este selectat pentru angajare \u0219i refuz\u0103, AJOFM transmite acest lucru institu\u021biei care \u00eei pl\u0103te\u0219te presta\u021bia social\u0103, iar institu\u021bia decide mai departe ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu plata. \u0218omerul este retras din baza de date ca persoan\u0103 \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103, \u00eens\u0103 poate reveni dup\u0103 6 luni pentru o nou\u0103 \u00eenregistrare. <\/p>\n Structura \u0219omajului s-a schimbat mult, confirm\u0103 Narcisa \u0218erban, \u00een ultimele decenii. <\/p>\n \u201eAcum 20 de ani veneau foarte mul\u021bi din munc\u0103. Erau oameni care aveau studii, calific\u0103ri, poate chiar liceu de specialitate, chiar \u0219i studii superioare. Nivelul de studii era undeva preponderent spre ISCED 3, \u0219coal\u0103 profesional\u0103-liceu\u201d, a subliniat \u0218erban. \u0218i ast\u0103zi, \u00een r\u00e2ndul \u0219omerilor \u00een v\u00e2rst\u0103 de peste 55 ani<\/a> se reg\u0103sesc mult mai rar persoane f\u0103r\u0103 calificare, comparativ cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een r\u00e2ndul tinerilor.<\/p>\n Mai mult, dintre \u0219omerii care se \u00eentorc la \u0219coal\u0103 s\u0103-\u0219i finalizeze studiile, cei mai mul\u021bi sunt persoane \u00een jurul v\u00e2rstei de 40 ani \u0219i peste. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rata \u0219omajului la nivel na\u021bional a ajuns, la sf\u00e2r\u0219itul lunii septembrie, la 3,15%, \u00eens\u0103 decalajul \u00eentre jude\u021bul cu…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":39610,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,16326,36,37,16325,27,34,35,25,16324,41,40,38,39,8822,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-39609","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-decalaj-judete-somaj","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-harta-somaj","15":"tag-headlines","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-rata-somajului","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-someri","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115521037778795143","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39609","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39609"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39609\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39610"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39609"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39609"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39609"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}