{"id":40024,"date":"2025-11-10T09:40:09","date_gmt":"2025-11-10T09:40:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/40024\/"},"modified":"2025-11-10T09:40:09","modified_gmt":"2025-11-10T09:40:09","slug":"de-ce-balticii-conteaza-tot-mai-mult-iar-romania-alege-sa-priveasca-de-pe-margine-lectia-la-care-am-ramas-corigenti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/40024\/","title":{"rendered":"De ce balticii conteaz\u0103 tot mai mult, iar Rom\u00e2nia alege s\u0103 priveasc\u0103 de pe margine. Lec\u021bia la care am r\u0103mas corigen\u021bi"},"content":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nia \u0219i-a pierdut de tot busola strategic\u0103, \u00een timp ce \u021b\u0103rile baltice, Polonia \u0219i Italia devin tot mai influente. \u00cen tot acest timp, Rom\u00e2nia prive\u0219te f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103, iar ce este mai grav e c\u0103 nici nu d\u0103 semne c\u0103 \u0219i-ar reveni, sus\u021bine expertul \u00een securitate C\u0103t\u0103lin Done.<\/p>\n<p>\t\t\t<img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/1762767609_813_index.jpeg\" alt=\"Ultimii doi pre\u0219edin\u021bi ai SUA, Trump \u0219i Biden, au evitat Bucure\u0219tiul: Profimedia\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Ultimii doi pre\u0219edin\u021bi ai SUA, Trump \u0219i Biden, au evitat Bucure\u0219tiul: Profimedia<\/p>\n<p>Politologul C\u0103t\u0103lin Done trage un semnal de alarm\u0103 cu privire la faptul c\u0103 Rom\u00e2nia este tot mai pu\u021bin influent\u0103\u00a0 \u00een cadrul alian\u021bei, \u00een condi\u021biile \u00een care oricum nu a excelat niciodat\u0103 din acest punct de vedere. Cu toate acestea, \u00een ultima perioad\u0103 situa\u021bia este tot mai tulbure, iar cei care ar trebui s\u0103 ia m\u0103suri privesc pasivi f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de fapt. \u00centr-o postare pe re\u021belele de socializare, expertul \u00een securitate explic\u0103 cum s-a ajuns \u00een aceast\u0103 situa\u021bie \u0219i d\u0103 \u0219i c\u00e2teva solu\u021bii, pornind de la exemplele unor \u021b\u0103ri care au reu\u0219it s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 stadiul irelevan\u021bei \u00een plan extern \u0219i s\u0103 devin\u0103 voci de care marile puteri Fran\u021ba \u0219i Germania \u021bin cont.<\/p>\n<p>\t\t\tRom\u00e2nia, din r\u0103u \u00een mai r\u0103u<\/p>\n<p>\u201eRom\u00e2nia, \u00eentre conjunctur\u0103 \u0219i inac\u021biune. Lec\u021bia italian\u0103 a consecven\u021bei strategice\u201d, e postarea politologului C\u0103t\u0103lin Done, care continu\u0103 cu un citat \u201e\u00ab\u00cempiedica\u021bi de predominan\u021ba colectivit\u0103\u021bilor, liderii capabili sunt cei care \u0219tiu s\u0103 recunoasc\u0103 for\u021bele superioare ale conjuncturii istorice contemporane lor, care se str\u0103duiesc fie s\u0103 le \u00eentoarc\u0103 \u00een favoarea proprie, fie s\u0103 se sustrag\u0103 furiei acestora.\u00bb (Fabbri, D. 2024, \u201cGeopolitica Umana\u201d, p. 84\u201d, scrie el.<\/p>\n<p>C\u0103t\u0103lin Done sus\u021bin c\u0103 <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/evenimente\/solutiile-cu-care-romania-trebuie-sa-mearga-in-2483761.html\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Rom\u00e2nia nu este capabil\u0103 s\u0103 profite de pozi\u021bia sa strategic\u0103<\/a>. Politica pe care se baza p\u00e2n\u0103 nu demult Bucure\u0219tiul, axat\u0103 pe parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, e doar o amintire.<\/p>\n<p>\u201eAst\u0103zi, for\u021bele geopolitice se reconfigureaz\u0103 cu o vitez\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, Rom\u00e2nia pare prins\u0103 \u00een capcana inac\u021biunii strategice. \u021aara noastr\u0103 a pierdut, \u00eentr-un interval scurt, o parte din claritatea \u0219i coeren\u021ba viziunii sale externe, transform\u00e2nd o pozi\u021bie regional\u0103 solid\u0103 (de stat-punte \u00eentre flancul estic al NATO \u0219i centrul Europei) \u00eentr-o simpl\u0103 postur\u0103 de actor reactiv, aflat la remorca agendelor altora. Politica extern\u0103, odinioar\u0103 articulat\u0103 prin parteneriate strategice ferme (\u00een special cel cu Statele Unite), a devenit ast\u0103zi mai degrab\u0103 un exerci\u021biu de conformare la tendin\u021bele dominante din spa\u021biul european, f\u0103r\u0103 un filtru clar al interesului na\u021bional\u201d, scrie Done.<\/p>\n<p>\t\t\tCe ne vulnerabilizeaz\u0103 at\u00e2t de tare<\/p>\n<p>\u00cen timp ce alte state se adapteaz\u0103 din mers la noile realit\u0103\u021bi, Rom\u00e2nia d\u0103 impresia unui autist incapabil s\u0103 se regrupeze \u0219i s\u0103 aib\u0103 o politic\u0103 extern\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t coerent\u0103. Despre o politic\u0103 proactiv\u0103 nici nu poate fi vorba, din p\u0103cate. Asta \u00eenseamn\u0103 mai mult\u0103 vulnerabilitate \u00eentr-un moment cum nu se poate mai prost.<\/p>\n<p>\t\t\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/1762767609_708_index.jpeg\" alt=\"C\u0103t\u0103lin Done. FOTO: Facebook\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>C\u0103t\u0103lin Done. FOTO: Facebook<\/p>\n<p>\u201eLipsa de verticalitate decizional\u0103 \u0219i absen\u021ba unei nara\u021biuni diplomatice coerente vulnerabilizeaz\u0103 pozi\u021bia Rom\u00e2niei \u00eentr-un moment \u00een care regiunea noastr\u0103 este traversat\u0103 de conflicte, tensiuni energetice \u0219i rea\u0219ez\u0103ri strategice. \u00cen timp ce alte state europene \u0219i-au adaptat politicile la noua realitate multipolar\u0103, Bucure\u0219tiul pare ezitant \u00eentre nevoia de afirmare regional\u0103 \u0219i teama de a deranja echilibrul intern al Uniunii Europene. Aceast\u0103 atitudine pasiv\u0103 dilueaz\u0103 capacitatea \u021b\u0103rii noastre de a fi nu doar un beneficiar al deciziilor marilor puteri, ci un participant activ la modelarea acestora\u201d, puncteaz\u0103 expertul.<\/p>\n<p>\t\t\tRom\u00e2nia vs. Italia &#8211; diferen\u021b\u0103 de la cer la p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n<p>De la Bucure\u0219ti se prive\u0219te cu o atitudine aproape de slug\u0103rnicie spre Paris, Berlin \u0219i Bruxelles, iar ini\u021biativa proprie nu mai exist\u0103 de ani de zile. Practic, autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne a\u0219teapt\u0103 ca fiecare gest s\u0103 le fie validat de marile cancelarii europene, f\u0103r\u0103 a \u00eendr\u0103zni m\u0103car s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 o strategie proprie \u0219i s\u0103 treac\u0103 la o politic\u0103 proactiv\u0103. De altfel, pre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan a m\u0103rturisit cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een urm\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu are nici m\u0103car propria strategie la Marea Neagr\u0103, o ru\u0219ine pentru o \u021bar\u0103 care aspira odinioar\u0103 la statutul de putere regional\u0103. \u00cen timp ce Rom\u00e2nia prive\u0219te cu deta\u0219are, balticii \u0219i polonezii ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i pe cont propriu, iar asta \u00eei face mult mai respecta\u021bi. C\u0103t\u0103lin Done d\u0103 \u0219i un alt exemplu: Italia. Aflat\u0103 mereu \u00een umbra vecinilor s\u0103i mai puternici \u0219i mai influen\u021bi, Fran\u021ba \u0219i Germania, Italia a \u00eenceput s\u0103 capete mai mult\u0103 greutate \u0219i s\u0103 negocieze de pe o pozi\u021bie egal\u0103 cu cele dou\u0103 puteri.<\/p>\n<p>\u201eContrastul cu Italia este revelator. Sub conducerea Giorgiei Meloni, Roma a demonstrat c\u0103 o \u021bar\u0103 de dimensiune medie poate, prin consecven\u021b\u0103 strategic\u0103 \u0219i inteligen\u021b\u0103 diplomatic\u0103, s\u0103-\u0219i transforme capitalul geopolitic \u00eentr-un instrument global de influen\u021b\u0103. Meloni \u2013 prezentat\u0103 ini\u021bial drept o figur\u0103 radical\u0103 \u2013 a reu\u0219it s\u0103-\u0219i redefineasc\u0103 profilul de lider responsabil, ferm ancorat \u00een valorile euro-atlantice. Italia a devenit un actor credibil \u00een toate teatrele geopolitice majore: \u00een nordul Africii, prin relansarea rela\u021biilor energetice \u0219i de securitate,\u00a0\u00een r\u0103zboiul din Ucraina, printr-un sprijin constant \u0219i f\u0103r\u0103 ambiguit\u0103\u021bi. Dar \u0219i \u00een Orientul Mijlociu, unde diploma\u021bia italian\u0103 joac\u0103 un rol de echilibru.\u00a0\u0218i \u00een rela\u021bia cu SUA, care a c\u0103p\u0103tat valen\u021bele unui veritabil parteneriat strategic\u201d, dezvolt\u0103 Done.<\/p>\n<p>Iar Roma nu s-a bazat doar pe diploma\u021bie, ci a investit enorm \u00een propria armat\u0103, ceea ce \u00eei d\u0103 \u0219i mai mult\u0103 relevan\u021b\u0103 \u00een celelalte mari capitale europene. <\/p>\n<p>\u201eAstfel, Italia ofer\u0103 un model de leadership geopolitic adaptativ, \u00een care decizia na\u021bional\u0103 se armonizeaz\u0103 cu angajamentele interna\u021bionale f\u0103r\u0103 a le substitui. For\u021ba sa nu decurge doar din economie, ci \u0219i dintr-o armat\u0103 modernizat\u0103 \u0219i opera\u021bional\u0103, care func\u021bioneaz\u0103 ca prelungire a politicii externe \u2013 o expresie clar\u0103 a faptului c\u0103 diploma\u021bia este eficient\u0103 doar atunci c\u00e2nd are \u00een spate puterea real\u0103 de proiec\u021bie\u201d, mai scrie expertul.<\/p>\n<p>\t\t\tSuntem la ani lumin\u0103 \u0219i \u00een spatele polonezilor<\/p>\n<p>\u0218i dac\u0103 Italia poate s\u0103 par\u0103 pentru mul\u021bi o \u021bar\u0103 din alt\u0103 \u201elig\u0103\u201d comparativ cu Rom\u00e2nia, C\u0103t\u0103lin Done d\u0103 \u0219i exemplele altor state &#8211; Polonia, Finlanda \u0219i \u021b\u0103rile baltice. Dintre acestea, doar Polonia este mai mare \u0219i mai puternic\u0103 dec\u00e2t Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 \u00een plan diplomatic \u0219i politic fiecare dintre ele este infinit mai bine plasat\u0103 ca Rom\u00e2nia. Spre exemplu, Polonia a ajuns \u00een situa\u021bia \u00een care discut\u0103 de la egal la egal cu Statele Unite ale Americii, iar americanii se bazeaz\u0103 enorm pe polonezi, gra\u021bie politicii proactive a Var\u0219oviei, care impune respect de la Bruxelles \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Washington. \u00cen timp ce to\u021bi pre\u0219edin\u021bii americani au efectuat vizite \u00een Polonia, niciunul dintre ultimii pre\u0219edin\u021bi ai SUA, Donald Trump \u0219i Joe Biden nu a ajuns la Bucure\u0219ti. \u00cenaintea lor, Barack Obama a ajuns \u00een capitala Rom\u00e2niei, unde a petrecut doar o or\u0103, timp \u00een care a r\u0103mas \u00een salonul Aeroportului Otopeni. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een august 2005, \u00een timpul unei escale de alimenatare a avionului, dup\u0103 ce Obama vizitase Baku.<\/p>\n<p>\u201eLec\u021bia baltic\u0103: consecven\u021b\u0103, claritate, securitate. \u00cen contrast cu ezit\u0103rile Rom\u00e2niei, Polonia, Finlanda \u0219i statele baltice ofer\u0103 o demonstra\u021bie practic\u0103 a ceea ce \u00eenseamn\u0103 viziune strategic\u0103 coerent\u0103 \u0219i politic\u0103 de securitate robust\u0103. Polonia a \u00een\u021beles c\u0103 puterea regional\u0103 nu se proclam\u0103, ci se construie\u0219te. La ora actual\u0103, Var\u0219ovia a devenit centrul de greutate al flancului estic al NATO, cu o armat\u0103 \u00een plin\u0103 modernizare, un buget de ap\u0103rare record \u0219i o diploma\u021bie care vorbe\u0219te pe un ton egal cu Washingtonul. Prin alian\u021bele sale, Polonia nu doar particip\u0103 la arhitectura de securitate european\u0103, ci o modeleaz\u0103 activ\u201d, arat\u0103 politologul.<\/p>\n<p>F\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 dimensiunile, for\u021ba \u0219i resursa uman\u0103 a Poloniei, Finlanda, \u021bar\u0103 care doar recent a fost admis\u0103 \u00een NATO, a devenit cu mult mai influent\u0103 dec\u00e2t Rom\u00e2nia. Cum a reu\u0219it Finlanda s\u0103 devin\u0103 un stat a c\u0103rui opinii sunt ascultate explic\u0103 tot C\u0103t\u0103lin Done:<\/p>\n<p>\u201eFinlanda, \u00een schimb, a ar\u0103tat ce \u00eenseamn\u0103 pragmatism strategic \u00eentr-o lume aflat\u0103 \u00een criz\u0103. Printr-o decizie rapid\u0103 \u0219i calculat\u0103, Helsinki a aderat la NATO , transform\u00e2ndu-\u0219i neutralitatea tradi\u021bional\u0103 \u00eentr-o ancor\u0103 de securitate regional\u0103. Finlanda \u00eembin\u0103 luciditatea nordic\u0103 cu un sentiment profund al responsabilit\u0103\u021bii colective, asum\u00e2ndu-\u0219i rolul de garant al stabilit\u0103\u021bii \u00een nordul Europei (pentru cine nu \u0219tie, pre\u0219edintele Alexander Stubb, un vizionar al politicii externe finlandeze, tocmai a \u00eencheiat o vizit\u0103 oficial\u0103 \u00een Kazahstan \ud83c\uddf0\ud83c\uddffunde, f\u0103r\u0103 team\u0103, a condamnat r\u0103zboiul Rusiei \u00eempotriva Ucrainei \u0219i a discutat despre implica\u021biile geopolitice ale noii ordini globale\u201d.<\/p>\n<p>\t\t\tMicile state baltice ne dau lec\u021bii la toate capitolele<\/p>\n<p>Statele baltice au reu\u0219it \u0219i ele s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 Rom\u00e2nia, de\u0219i este vorba despre \u021b\u0103ri minuscule, care nici m\u0103car luate \u00eempreun\u0103 nu ajung la dimensiunea \u0219i la resursa uman\u0103 a Rom\u00e2niei. Cu toate acestea, micile state baltice ne-au luat-o cu mult \u00een fa\u021b\u0103, mai ales la capitolul diploma\u021bie. Cel mai bun exemplu &#8211; Kaja Kallas, \u0219efa politicii externe a Uniunii Europene, este eston\u0103.<\/p>\n<p>\u201eStatele baltice \u2013 considerate c\u00e2ndva periferice \u2013 au devenit laboratoare ale rezilien\u021bei occidentale. Cu o diploma\u021bie activ\u0103, o infrastructur\u0103 militar\u0103 interoperabil\u0103 \u0219i o cultur\u0103 strategic\u0103 orientat\u0103 spre disuasiune, aceste \u021b\u0103ri au reu\u0219it s\u0103 transforme vulnerabilitatea geografic\u0103 \u00een capital de influen\u021b\u0103 politic\u0103 \u0219i moral\u0103 \u00een cadrul NATO \u0219i UE\u201d, mai spune Done.<\/p>\n<p>Dar ce au \u00een comun aceste state \u0219i ce le face s\u0103 reu\u0219easc\u0103, \u00een timp ce Rom\u00e2nia prive\u0219te pasiv\u0103 de pe margine, f\u0103r\u0103 a fi luat\u0103 foarte mult \u00een serios de partenerii \u0219i alia\u021bii s\u0103i, evident nu din cauza acestora? R\u0103spunde tot C\u0103t\u0103lin Done:<\/p>\n<p>\u201eToate aceste state au \u00een comun o tr\u0103s\u0103tur\u0103 esen\u021bial\u0103: claritatea scopului strategic. Ele \u0219tiu ce vor, de ce vor \u0219i cu cine pot realiza acele obiective. Rom\u00e2nia, de\u0219i parte a aceleia\u0219i ecua\u021bii de securitate, continu\u0103 s\u0103 ezite, s\u0103 oscileze \u00eentre orient\u0103ri diplomatice conjuncturale \u0219i discursuri reactive. Aceast\u0103 impoten\u021b\u0103 strategic\u0103 sl\u0103be\u0219te credibilitatea \u021b\u0103rii noastre exact \u00een momentul \u00een care regiunea are nevoie de lideri clari, nu de spectatori ai istoriei\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nia \u0219i-a pierdut de tot busola strategic\u0103, \u00een timp ce \u021b\u0103rile baltice, Polonia \u0219i Italia devin tot mai&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":40025,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,7839,31,1810,36,37,27,74,34,35,25,15580,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-40024","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-catalin-done","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-diplomatie","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-politica-externa","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115524745862300964","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40024","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40024"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40024\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/40025"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40024"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40024"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40024"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}