{"id":40074,"date":"2025-11-10T10:29:12","date_gmt":"2025-11-10T10:29:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/40074\/"},"modified":"2025-11-10T10:29:12","modified_gmt":"2025-11-10T10:29:12","slug":"10-noiembrie-85-de-ani-de-cand-romania-a-fost-lovita-de-un-cutremur-devastator-de-74-grade","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/40074\/","title":{"rendered":"10 noiembrie: 85 de ani de c\u00e2nd Rom\u00e2nia a fost lovit\u0103 de un cutremur devastator, de 7,4 grade"},"content":{"rendered":"

Pe 10 noiembrie, \u00een 1940, timp de 46 de secunde, Rom\u00e2nia a fost zguduit\u0103 de primul mare cutremur din perioada contemporan\u0103, soldat cu pierderi importante de vie\u0163i omene\u015fti \u015fi importante pierderi materiale. Tot \u00eentr-o zi de 10 noiembrie, \u00een dar \u00een 2009 , moare marele actor Gheorghe Dinic\u0103, iar \u00een 2020, actorul Vladimir G\u0103itan.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"Rom\u00e2nia<\/p>\n

Rom\u00e2nia a fost zguduit\u0103 de primul mare cutremur din perioada contemporan\u0103. FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n

\t\t\t1483 – S-a n\u0103scut Martin Luther, scriitor \u0219i reformator religios german<\/p>\n

Martin Luther (n. 10 noiembrie 1483, Eisleben, Saxonia \u2013 d. 18 februarie 1546), pastor \u0219i doctor \u00een teologie, a fost primul reformator protestant ale c\u0103rui reforme au dus la na\u0219terea Bisericii Evanghelice-Luterane. Primele idei ale Reformei protestante au fost enun\u021bate de Martin Luther \u00een 1517, \u00een calitatea sa de preot catolic \u0219i profesor de exegez\u0103 la Universitatea din Wittenberg. Excomunicarea sa din Biserica Catolic\u0103 a survenit \u00een anul 1521.<\/p>\n

\t\t\t1508 – Prima carte
\ntip\u0103rit\u0103 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103<\/p>\n

\t\t\t\"Liturghierul<\/p>\n

Liturghierul este expus la Muzeul din T\u00e2rgovi\u015fte. Foto arhiv\u0103<\/p>\n

La 10 noiembrie
\n1508, dup\u0103 aproximativ 50 de ani de c\u00e2nd Johannes Guttenberg publicase prima sa
\nlucrare \u00eentiraj mare, a ap\u0103rut \u00een \u015fi \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 prima carte tip\u0103rit\u0103.<\/p>\n

Este vorba despre \u201eLiturghierul
\nslavon\u201d, care a ap\u0103rut din ini\u021biativa domnitorului Radu cel Mare (1495-1508),
\nfiind tip\u0103rit\u0103 de c\u0103lug\u0103rul Macarie la M\u00e2n\u0103stirea Deagu, aflat\u0103 \u00een apropierea
\nora\u015fului T\u00e2rgovi\u015fte.<\/p>\n

N\u0103scut \u00een Serbia,
\nc\u0103lug\u0103rul Macarie \u00eenv\u0103\u0163ase tehnica tiparului la Vene\u0163ia \u015fi a fost adus \u00een \u0162ara
\nRom\u00e2neasc\u0103 de Radu cel Mare pentru a \u00eenfiin\u0163a prima tiparni\u0163\u0103.<\/p>\n

\t\t\t1688: S-a terminat tip\u0103rirea Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"Prima<\/p>\n

Prima Biblie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu alfabet chirilic. FOTO: Muzeul Conacul Pan\u0103 Filipescu<\/p>\n

Biblia de la Bucure\u0219ti(cunoscut\u0103 \u0219i sub denumirea de\u00a0Biblia Cantacuzino) a fost prima traducere complet\u0103 a Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u0103, fiind publicat\u0103 la Bucure\u0219ti \u00een 1688.\u00a0Textul a fost definitivat din ini\u021biativa lui \u0218erban Cantacuzino, domnul Munteniei, de un grup de \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, \u00eentre care fra\u0163ii \u015eerban \u015fi Radu Greceanu.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\t\t\t1895: S-a sinucis
\nscriitorul \u015fi arheologul rom\u00e2n Alexandru Odobescu <\/p>\n

N\u0103scut la
\nBucure\u0219ti, Alexandru Odobescu este unul dintre cei mai aprecia\u0163i scriitori \u015fi
\narheologi rom\u00e2ni, de\u0163in\u00e2nd timp de un an func\u021bia de ministru al Monumentelor
\n(1863-1864). <\/p>\n

Profesor de
\narheologie la Universitatea din Bucure\u0219ti, Alexandru Odobescu este considerat
\np\u0103rintele arheolofiei \u00een Rom\u00e2nia, fiind autorul unui important tratat de
\nistorie a arheologiei, \u201eIstoria arheologiei\u201d (1877) \u0219i a unei monografii
\ndedicate tezaurului de la Pietroasa.<\/p>\n

\t\t\t\"Alexandru<\/p>\n

Alexandru Odobescu. Foto arhiv\u0103<\/p>\n

Format la \u0219coala
\nclasicismului francez \u0219i la aceea a antichit\u0103\u021bii, om de gust \u0219i de \u0219tiin\u021b\u0103,
\nfondator al arheologiei \u00een Rom\u00e2nia \u0219i istoric, Alexandru Odobescu a scris o
\nproz\u0103 admirabil\u0103 \u00een elegan\u021b\u0103 \u0219i puritate. Urm\u00e2nd ideile \u201eJunimii\u201d, a \u00een\u0163eles c\u0103
\nliteratura adev\u0103rat\u0103 trebuie s\u0103 exprime spiritul poporului rom\u00e2n a\u0219a cum se
\nreflect\u0103 \u00een istorie, \u00een limb\u0103, \u00een folclor. Cu drept cuv\u00e2nt, Maiorescu, care-l
\nstima mult, \u00eel privea ca pe unul din ai lor. <\/p>\n

Autor al unei opere
\nliterare \u015fi \u015ftiin\u0163ifice de o real\u0103 valoare, \u00een via\u0163a personal\u0103 se confrunt\u0103 cu
\nmari dificult\u0103\u0163i c\u00e2nd, c\u0103s\u0103torit fiind, Alexandru Odobescu se \u00eendr\u0103goste\u015fte <\/a>de o profesoar\u0103 de
\ngeografie cu 30 de ani mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dec\u00e2t el, fosta so\u0163ie a lui Alexandru Davila,
\n\u015fi, respins de aceasta alege s\u0103-\u015fi pun\u0103 cap\u0103t zilelor cu o supradoz\u0103 de
\nmorfin\u0103, de care devenise dependent.<\/p>\n

\t\t\t1925: S-a n\u0103scut
\nactorul britanic Richard Burton<\/p>\n

Celebrul actor
\nRichard Burton a fost nominalizat la Oscar de \u015fapte ori, \u00eens\u0103 nu a primit
\nniciodat\u0103 distinc\u0163ia.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu Liz
\nTaylor<\/a>, a format unul dintre cele mai mediatizate cupluri. Rela\u021bia lor a f\u0103cut
\nobiectul a numeroase specula\u0163ii pe scena hollywoodian\u0103. Povestea lor a \u00eenceput
\n\u00een 1963, \u00een timpul film\u0103rilor pentru \u201eCleopatra\u201c. Un an mai t\u00e2rziu, cei doi se
\nc\u0103s\u0103toreau. \u00cen 1974 au divor\u0163at, \u00eens\u0103 desp\u0103r\u0163irea nu a durat prea mult, c\u0103ci
\ns-au rec\u0103s\u0103torit \u00een 1975.<\/p>\n

Liz Taylor \u015fi
\nRichard Burton <\/a>au ap\u0103rut \u00een 11 filme \u00eempreun\u0103 \u015fi s-au aflat \u00een aten\u0163ia
\npublicului pentru mult timp. \u201eAm fost extrem de norocos toat\u0103 via\u0163a mea, dar
\ncel mai mare noroc a fost Elizabeth\u201c, a scris Burton, \u00een deschiderea jurnalului
\ndin 1968.<\/p>\n

A murit \u00een august
\n1984, din cauza unei hemoragii cerebrale, la fel cum a decedat \u015fi tat\u0103l s\u0103u.<\/p>\n

\t\t\t1940: Rom\u00e2nia a
\nfost lovit\u0103 de un cutremur devastator, de 7,4 grade<\/p>\n

\t\t\t\"FOTO:<\/p>\n

FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n

La 10 noiembrie
\n1940, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter a zguduit
\nRom\u00e2nia pentru 46 de secunde. Epicentrul seismului a fost \u00een zona Vrancea, la o
\nad\u00e2ncime de aproximativ 133 de kilometri.<\/p>\n

Pentru c\u0103 \u00een acel
\nmoment \u00een Rom\u00e2nia se declan\u0219ase cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, nu exist\u0103
\ninforma\u0163ii foarte precise, astfel c\u0103 num\u0103rul victimelor a fost doar estimat. Se
\napreciaz\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 acestea ar fi fost de 1.000 de mor\u021bi, majoritatea \u00een Moldova,
\n\u0219i circa 4.000 de r\u0103ni\u021bi. \u00cen 1982, memoriile publicate de vicepremierul Rom\u00e2niei
\nla momentul evenimentului indicau 593 de mor\u021bi \u0219i 1.271 de r\u0103ni\u021bi \u00een toat\u0103 \u021bara.<\/p>\n

\t\t\t\"FOTO:<\/p>\n

FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n

Cele mai afectate
\nau fost ora\u015fele din sudul \u015fi centrul Moldovei \u015fi nord-estul Munteniei, unde
\ns-au \u00eenregistrat pagube materiale \u015fi pierderi de vie\u0163i omene\u015fti, ora\u015ful Panciu
\nfiind aproape complet distrus, precum \u015fi penitenciarele de la Doftana \u015fi
\nM\u0103rgineni.<\/p>\n

\u00cen Transilvania,
\ncel mai afectat ora\u0219 a fost Bra\u0219ovul, unde s-au pr\u0103bu\u0219it mai multe cl\u0103diri \u015fi o
\nparte din Fabrica de Zah\u0103r Bod, urmat de Sf\u00e2ntul Gheorghe, Covasna \u015fi T\u00e2rgu
\nSecuiesc.<\/p>\n

Seismul a fost
\nresim\u0163it puternic \u015fi \u00een Bucure\u015fti, unde a produs importante distrugeri \u015fi a
\nprovocat sute de mor\u0163ii. Au fost afectate zeci de cl\u0103diri din Capital\u0103,
\ninclusiv monumente de arhitectur\u0103 precum Ateneul Rom\u00e2n, Teatrul Na\u0163ional,
\nOpera, Banca Na\u0163ional\u0103, Casa de Depuneri ori Palatul Justi\u0163iei. <\/p>\n

Atunci s-a pr\u0103bu\u015fit
\nturnul complexului Carlton, un simbol al Bucure\u015ftiului interbelic \u015fi una dintre
\ncele mai moderne cl\u0103diri ale vremii, construit din beton-armat pe 14 niveluri,
\n\u00eenalt de peste 45 de metri. \u00cen cl\u0103dire se aflau peste 200 de persoane \u00een
\nmomentul cutremurului, majoritatea pierz\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a.<\/p>\n

La \u00eenceputul lunii
\nnoiembrie, \u00eenaintea cutremurului de 7,4, s-au produs, \u00eens\u0103, mai multe seisme de
\npeste 4 grade pe scara Richter. Astfel, la 8 noiembrie 1940, a fost \u00eenregistrat
\nunul de 5,5 grade \u015fi o zi mai t\u00e2rziu, \u00een dup\u0103-amiaza de 9 noiembrie 1940, s-au
\n\u00eenregistrat c\u00e2teva cutremure slabe, locale, \u00een zona ora\u0219ului Panciu,[1] mi\u0219c\u0103ri
\ncare au trecut aproape neobservate de popula\u021bie.<\/p>\n

Cutremurul din 10
\nnoiembrie 1940 a avut mai multe replici, \u00eenc\u0103 din primele momente, dintre care
\n\u0219ase au atins magnitudini de peste 5 grade, potrivit wikipedia. <\/p>\n

Cea mai puternic\u0103
\nreplic\u0103 s-a \u00eenregistrat \u00een diminea\u021ba zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8:34,
\nav\u00e2nd magnitudinea 5,5 grade, intensitatea maxim\u0103 VI, replic\u0103 ce a fost, se
\npare, resim\u021bit\u0103 u\u0219or \u0219i la Bucure\u0219ti. \u00a0Seria de replici a continuat p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul
\nlunii decembrie 1940, dup\u0103 care s-a stins treptat. <\/p>\n

Studiile ulterioare
\nau ajuns la concluzia ca marele cutremur din noiembrie 1940 a rupt segmentul
\ninferior, cel mai profund, al blocului litosferic, undeva intre 135-160 km
\nad\u00e2ncime.<\/p>\n

Bilan\u0163ul oficial
\ntotal al cutremurului din 1940 nu a fost niciodat\u0103 finalizat \u015fi f\u0103cut public.<\/p>\n

\t\t\t2009: A murit
\nactorul Gheorghe Dinic\u0103<\/p>\n

\t\t\t\"FOTO:<\/p>\n

FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n

Pe 10 noiembrie
\n2009 Rom\u00e2nia \u00eel pierdea pe unul dintre cei mai mari arti\u015fti ai s\u0103i. <\/p>\n

Gheorghe Dinic\u0103 a
\nr\u0103mas \u00een con\u015ftiin\u0163a publicului drept un actor des\u0103v\u00e2r\u015fit. De-a lungul celor 75
\nde ani ai vie\u0163ii sale, a jucat \u00een 73 de filme \u015fi \u00een mai multe piese de teatru,
\nseriale de televiziune.<\/p>\n

Actorul, De\u015fi \u00een
\nactele de stare civil\u0103 apare ca dat\u0103 de na\u015ftere 1 ianuarie 1934, actorul povestea
\nc\u0103 s-a n\u0103scut \u00een ziua de Cr\u0103ciun a anului 1933.<\/p>\n

Dragostea pentru
\nfilm a venit, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een cazul copiilor din Bucure\u015ftiul interbelic,
\nprin prezen\u0163a la cinematografele Capitalei unde rulau filme cu mon\u015ftrii sacri
\nai marelui ecran mondial.<\/p>\n

La 23 de ani, \u00een
\n1957, Gheorghe Dinic\u0103<\/a> \u015fi-a v\u0103zut visul cu ochii, fiind admis la IATC, dup\u0103 ce
\njucase \u00een trupe de teatru (amatori) \u00eenc\u0103 din 1954. A absolvit Institutul \u00een
\n1961, la clasa marii actri\u0163e Dina Cocea. \u00cen acela\u015fi an, a debutat \u00een teatru cu
\nrolul comisarului Goole din piesa de teatru \u201eInpsectorul de Poli\u0163ie\u201d.<\/p>\n

Doi ani mai t\u00e2rziu,
\ndebuta \u00een cinematografie, \u00een 1963, ap\u0103r\u00e2nd \u00een filmul \u201eStr\u0103inul\u201d.<\/p>\n

Monumentalul
\nGheorghe Dinic\u0103 a fost considerat tipul \u201eb\u0103iatului r\u0103u\u201d, care ac\u0163ioneaz\u0103 mereu
\ncu z\u00e2mbetul pe buze. De departe, rolul legionarului Paraipan din filmele \u201eUn
\ncomisar acuz\u0103\u201d \u015fi \u201eRevan\u015fa\u201d l-au f\u0103cut celebru. <\/p>\n

Rolul \u00een care a
\nintrat cel mai bine \u00een pielea personajului este cel al avocatului St\u0103nic\u0103 Ra\u0163iu
\ndin \u201eFelix \u015fi Otilia\u201d, film inspirat de romanul \u201eEnigma Otiliei\u201d.<\/p>\n

A interpretat
\nroluri memorabile \u015fi \u00een filme cu subiecte din via\u0163a muncitorilor \u015fi \u0163\u0103ranilor
\n\u0219i a dat via\u0163\u0103 pe marele ecran \u015fi unor personaje de tipul
\n\u201emajordomului-confident\u201d.<\/p>\n

\u00a0Dup\u0103 Revolu\u0163ie, a revenit la rolurile de
\n\u201eb\u0103iat r\u0103u\u201d, interpret\u00e2nd rolul unui traficant \u00een \u201eLiceenii \u00een alert\u0103\u201d, rolul
\nunui director de cinematograf \u00een \u201ePatul conjugal\u201d, rolul unui \u201eprotector\u201d al
\ncer\u015fetorilor ilegali \u00een \u201eFilantropica\u201d.<\/p>\n

Ultimul rol al
\ncarierei sale a fost \u00een serialul \u201eAniela\u201d, \u00een care maestrul Gheorghe Dinic\u0103 a
\ndat via\u0163\u0103 b\u0103tr\u00e2nului general Grigorie Vulturescu.<\/p>\n

\t\t\t2020: A murit
\nactorul Vladimir G\u0103itan<\/p>\n

N\u0103scut la 2
\nfebruarie 1947, la Suceava, actorul Vladimir G\u0103itan<\/a> \u015fi-a f\u0103cut debutul pe scena
\nTeatrului de Comedie, unde a interpretat roluri \u00een piese precum \u201eTrei surori\u201d,
\n\u201e12 oameni furio\u0219i\u201d \u0219i \u201eTurnul de Filde\u0219\u201d.<\/p>\n

\u00cen anul 1969a fost
\ndistribuit \u00een primul s\u0103u rol \u00een cinematografie, \u00een filmul \u201eReconstituirea\u201d. De
\nasemenea, a jucat \u0219i pe scena Teatrului Nottara \u00een urm\u0103toarele piese:
\n\u201e\u00cent\u00e2lnire la Sunles\u201d \u0219i \u201e\u00cengeri de America\u201d. \u00cen anul 2001, a devenit director
\nal Teatrului Nottara.<\/p>\n

A avut numeroase
\ncolabot\u0103ri cu regizorul Sergiu Nicolaescu, care l-a distribuit \u00een multe dintre
\nfilmele sale, precum \u201eZile fierbin\u0163i\u201d’ (1975), \u201eAccident\u201d’ (1976), \u201ePentru
\npatrie\u201d (1977), \u201eUltima noapte de dragoste\u201d (1979), \u201eDuelul\u201d (1981), \u201e\u00cent\u00e2lnirea\u201d
\n(1982), \u201eWilhelm Cuceritorul\u201d, co-produc\u0163ie franco-rom\u00e2n\u0103 (1982), \u201eNoi, cei din
\nlinia \u00eent\u00e2i\u201d (1985), \u201eFrancois Villon – poetul vagabond\u201d (1987), \u201eMircea\u201d
\n(1988), \u201eCoroana de foc\u201d (1990), \u201e’Oglinda – \u00cenceputul adev\u0103rului\u201d (1993), \u201e15\u201d
\n(2005), \u201eGoldberg \u2013 Supravie\u0163uitorul\u201d (2008), \u201ePoker\u201d (2010).<\/p>\n

A jucat \u0219i \u00een
\nserialele \u0219i telenovelele: \u201eRoberta\u201d, \u201eC\u0103s\u0103torie imposibil\u0103\u201d, \u201eDaria, iubirea
\nmea\u201d, \u201eCu un pas \u00eenainte\u201d, \u201eInim\u0103 de \u021bigan\u201d, \u201eState de Rom\u00e2nia – Student la
\nSorbona\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pe 10 noiembrie, \u00een 1940, timp de 46 de secunde, Rom\u00e2nia a fost zguduit\u0103 de primul mare cutremur…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":40075,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,31,5247,36,37,16479,27,74,9072,34,35,16477,25,16478,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-40074","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-cutremur","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-gheorghe-dinica","15":"tag-headlines","16":"tag-international","17":"tag-istoria-zilei","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-martin-luther","21":"tag-news","22":"tag-richard-burton","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115524938919507757","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40074","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40074"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40074\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/40075"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40074"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40074"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40074"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}