![\"Ansamblul](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/99aaa6ef-ff7b-4828-a0c5-08ddfa911745_w250_r0_s.jpg\"\/)
<\/p>\n\u00cen anii \u201980, c\u00e2nd Nicolae Ceau\u0219escu a decis s\u0103 reconstruiasc\u0103 centrul Bucure\u0219tiului dup\u0103 un plan inspirat de Coreea de Nord \u0219i China comunist\u0103, buldozerele nu au ocolit nici m\u0103car cl\u0103dirile \u00eeng\u0103duite de ideologia comunist\u0103. <\/p>\n
\u00cen comunism, riscai mult \u0219i multe dac\u0103 mergeai la biseric\u0103 sau dac\u0103 \u00ee\u021bi afirmai credin\u021ba, dar aveai dreptul s\u0103 \u00ee\u021bi \u00eengrije\u0219ti s\u0103n\u0103tatea \u0219i s\u0103 te vindeci de boli.<\/p>\n
Ultimul dictator comunist din Europa, Nicolae Ceau\u0219escu, a hot\u0103r\u00e2t \u00eens\u0103 c\u0103 Bucure\u0219tiul se poate lipsi de spitalele \u0219i institu\u021biile medicale aflate \u00een zona a ceea ce el a numit \u201eCentrul Civic\u201d.<\/p>\n
Spitale, institute \u0219i cl\u0103diri medicale cu o istorie de peste un secol au fost rase de pe hart\u0103 pentru a face loc bulevardelor largi \u0219i arhitecturii devenite instrument de politizare \u0219i control. \u00cen logica noii capitale socialiste, chiar \u0219i memoria bolii sau a mor\u021bii trebuia ascuns\u0103.<\/p>\n
Spitalul Br\u00e2ncovenesc – ctitoria ultimilor Br\u00e2ncoveni, neegalat p\u00e2n\u0103 azi<\/p>\n
\u00cen inima ora\u0219ului, acolo unde D\u00e2mbovi\u021ba se ascunde acum \u00een tubulatura de beton \u00een care a fost \u00eencorsetat\u0103 \u00een ultimul deceniu comunist, p\u0103m\u00e2ntul r\u0103scolit de la Pia\u021ba Unirii ascunde urmele unui spital ucis.<\/p>\n
Aici \u0219i-a \u00eenceput ucenicia doctori\u021ba Ana Culcer, un nume binecunoscut pentru mii \u0219i mii de m\u0103mici din Bucure\u0219ti (poate \u0219i de bebelu\u0219ii lor, dar aceast\u0103 informa\u021bie nu poate fi confirmat\u0103 on the record n.r.):<\/p>\n
\u201eAm f\u0103cut \u0219i g\u0103rzi acolo, am asistat la na\u0219teri. C\u00e2nd nu ne descurcam, veneau profesorii (universitari\/ medici primari) \u0219i ne ajutau. Eu am fost la obstetric\u0103-ginecologie, neonatologie, nou-n\u0103scu\u021bi, dar erau \u0219i chirurgie, \u0219i medicin\u0103 intern\u0103, \u0219i fizioterapie foarte bine pus\u0103 la punct. Totul s-a terminat c\u00e2nd au decis s\u0103 demoleze, ca s\u0103 fac\u0103 Casa Republicii\u201d.<\/p>\n
<\/p>\n
Ansamblul Spitalului Br\u00e2ncovenesc era format din mai multe pavilioane \u2013 chirurgie, medicin\u0103 intern\u0103, reumatologie, obstetric\u0103 \u0219i fizioterapie \u2013 dispuse \u00een jurul unei cur\u021bi cu arbori b\u0103tr\u00e2ni.<\/p>\n
Tot la Spitalul Br\u00e2ncovenesc a lucrat vreme de c\u00e2teva zeci de ani doamna venerabil\u0103 care a fost de acord s\u0103 ne spun\u0103 c\u00e2teva cuvinte. Din modestie prefer\u0103 s\u0103 nu \u00eei facem public numele. \u00cei vom spune, pentru cursivitatea acestei pove\u0219ti adev\u0103rate, Irina Moisil.<\/p>\n
Mult\u0103 lume a pl\u00e2ns c\u00e2nd s-a demolat Spitalul Br\u00e2ncovenesc, \u00ee\u0219i aminte\u0219te ea. \u201eEra un spital foarte frumos. Era format din trei pavilioane, dac\u0103 \u00eemi amintesc bine, unde erau chirurgia \u0219i reumatologia, era medicin\u0103 intern\u0103, \u0219i era \u0219i un pavilion administrativ\u201d.<\/p>\n
Erau \u0219i foarte mul\u021bi copaci \u00een curtea interioar\u0103 a Spitalului Br\u00e2ncovenesc. \u201eEra o cl\u0103dire frumoas\u0103, mare, impun\u0103toare, cu o curte mare, cu arbori b\u0103tr\u00e2ni \u0219i b\u0103nci unde st\u0103team p\u00e2n\u0103 s\u0103 fiu operat\u0103\u201d, poveste\u0219te pacienta Maria Nicola, care a petrecut jum\u0103tate de an \u00een acest loc, din cauza unei probleme de s\u0103n\u0103tate mai complicate.<\/p>\n
\u00cen curtea cu arbori b\u0103tr\u00e2ni de alt\u0103 dat\u0103, plin\u0103 de pacien\u021bi, infirmiere, ambulan\u021be \u0219i t\u0103rgi, se aude acum doar zgomotul traficului.<\/p>\n
Spa\u021biul definit simbolic de Dealul Patriarhiei, cu Catedrala Patriarhal\u0103 \u0219i (fostul) Palat al Camerei Deputa\u021bilor, somptuosul Palat de Justi\u021bie de pe malul D\u00e2mbovi\u021bei, ridicat de Regele Independen\u021bei, Carol I, existent \u0219i azi spre nord-vest, Biserica Sf. Vineri cea demolat\u0103 spre est, era dominat de cl\u0103direa impozant\u0103 a Spitalului Br\u00e2ncovenesc.<\/p>\n
A fost ultima ctitorie a neamului domnesc al Br\u00e2ncovenilor, cei trecu\u021bi \u00een calendarul bisericesc datorit\u0103 martiriului lui Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu \u0219i al fiilor lui la Constantinopol, din 15 august 1714.<\/p>\n
Spitalul a fost construit mai bine de o sut\u0103 de ani mai t\u00e2rziu \u00een imediata apropiere a unei ctitorii mai vechi a aceleia\u0219i mari familii domne\u0219ti. E vorba despre Biserica Domni\u021ba B\u0103la\u0219a, acum complet ascuns\u0103 privirii dinspre Pia\u021ba Unirii, de blocurile din prefabricate ridicate tot la ordinul dictatorului ateu, Nicolae Ceau\u0219escu.<\/p>\n
![\"\u00cen](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/300f0588-9656-4e3e-8d20-08ddfa9117a6_w250_r0_s.jpg\"\/)
<\/p>\n
\u00cen anii \u201980, Spitalul Br\u00e2ncovenesc avea peste o mie de paturi \u0219i fusese modernizat recent, inclusiv cu o sp\u0103l\u0103torie dotat\u0103 cu ma\u0219ini noi, instalate cu doar \u0219ase luni \u00eenainte de demolare.<\/p>\n
Mul\u021bi bucure\u0219teni au auzit cu urechile lor \u00een anii demol\u0103rilor care au desfigurat Bucure\u0219tiul c\u0103 domni\u021ba Safta Br\u00e2ncoveanu, cea care a ridicat Spitalul Br\u00e2ncovenesc \u00een 1837, so\u021bia str\u0103-str\u0103-str\u0103-nepotului voievodului martir, ar fi l\u0103sat blestem \u00een pisania asez\u0103m\u00e2ntului: cine va \u00eendr\u0103zni s\u0103 se ating\u0103 de spital va muri de moarte n\u0103praznic\u0103.<\/p>\n
La finele lui decembrie 1989, vorba aceasta a c\u0103p\u0103tat un am\u0103nunt \u00een plus: cine se va atinge de Spitalul Br\u00e2ncovenesc va muri ucis de ai lui, \u00een zi de mare s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n
Ce e adev\u0103rat din aceste ziceri \u0219i ce nu, e greu de spus. Noi ne ocup\u0103m de fapte. Dar dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u021bi cu noi p\u00e2n\u0103 la final ve\u021bi decide singuri c\u00e2t din blestemul Saftei Br\u00e2ncoveanu e legend\u0103 urban\u0103, c\u00e2t sunt zvonuri \u0219i c\u00e2t e adev\u0103r.<\/p>\n
Cine a fost domni\u021ba Safta Br\u00e2ncoveanu<\/p>\n
Domni\u021ba Safta Br\u00e2ncoveanu (1776\u20131857) a fost fiica logof\u0103tului Manolache Bal\u0219 din Moldova \u0219i so\u021bia banului Grigore Br\u00e2ncoveanu, ultimul descendent direct al domnitorului martir Constantin Br\u00e2ncoveanu.<\/p>\n
Dup\u0103 moartea so\u021bului, \u00een 1832, Safta Br\u00e2ncoveanu a administrat singur\u0103 o avere considerabil\u0103 \u0219i a dedicat-o faptelor de binefacere. A donat opt mo\u0219ii pentru construirea \u0219i \u00eentre\u021binerea Spitalului Br\u00e2ncovenesc din Bucure\u0219ti, inaugurat \u00een 1837, parte a unui complex filantropic care includea o biseric\u0103 \u0219i o \u0219coal\u0103.<\/p>\n
Spitalul era deschis tuturor, indiferent de religie sau statut social, fapt neobi\u0219nuit pentru epoc\u0103. Prin aceast\u0103 viziune, Safta Br\u00e2ncoveanu a introdus o form\u0103 timpurie de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 public\u0103.<\/p>\n
Pisania de piatr\u0103 a a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului, scris\u0103 cu caractere chirilice, men\u021bioneaz\u0103 interdic\u021bia expres\u0103 de a \u00eenstr\u0103ina bunurile spitalului – prevedere respectat\u0103 timp de peste un secol. Piatra a fost salvat\u0103 dup\u0103 demolarea din 1984 \u0219i se afl\u0103 ast\u0103zi la Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti \u2013 Palatul Su\u021bu.<\/p>\n
Spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, Safta Br\u00e2ncoveanu s-a retras la M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratec, unde este \u0219i \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103. Este considerat\u0103 una dintre primele femei din spa\u021biul rom\u00e2nesc care au gestionat independent o avere \u0219i au fondat institu\u021bii publice durabile.<\/p>\n
\u00cen 1837, spitalul era inaugurat ca parte a a\u0219ez\u0103mintelor br\u00e2ncovene\u0219ti \u2013 un complex cu \u0219coal\u0103, biseric\u0103 \u0219i spa\u021bii de \u00eengrijire. \u00cen jurul s\u0103u s-a construit o \u00eentreag\u0103 memorie a vindec\u0103rii.<\/p>\n
\u201eC\u00e2t\u0103 lume – lumea de pe lume – povestea c\u0103 era n\u0103scut\u0103 sau salvat\u0103 de un medic la spital, la a\u0219ez\u0103mintele Br\u00e2ncovene\u0219ti\u201d, spune arhitecta Dorothee Hasna\u0219.<\/p>\n
De la mijlocul secolului al XIX-lea p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul comunismului, spitalul a fost modernizat \u00een mai multe r\u00e2nduri. La anilor \u201980 avea peste 1.000 ( o mie) de paturi.<\/p>\n
\u201eEra un spital cu pavilioane. Avea \u0219i sec\u021bie de ortopedie, \u0219i facilit\u0103\u021bi pentru bolnavii de pl\u0103m\u00e2ni, \u0219i obstetric\u0103\u2013na\u0219teri, iar pavilioanele acestea fuseser\u0103 modernizate progresiv, de la inaugurare \u0219i p\u00e2n\u0103 la demolare\u201d, spune Hasna\u0219. \u00centr-un col\u021b al complexului, spa\u021biul sp\u0103l\u0103toriei fusese dotat cu ma\u0219ini noi de sp\u0103lat \u0219i modernizat cu doar \u0219ase luni \u00eenainte de a fi distrus.<\/p>\n
\u201eSpitalul Br\u00e2ncovenesc se afla \u00eentre Palatul de Justi\u021bie \u0219i Pia\u021ba Unirii. Zona respectiv\u0103, oricum, fiind vizavi de Curtea Domneasc\u0103 \u0219i Centrul Vechi, era una dintre e cele mai importante \u0219i mai vii. Acolo erau \u0219i halele mari, Hala Unirii, pia\u021ba de flori, de carne, pesc\u0103ria\u201d, adaug\u0103 Hasna\u0219, fix\u00e2nd \u00een spa\u021biul geografic \u0219i sufletesc spitalul Saftei Br\u00e2ncoveanu.<\/p>\n
Pentru locuitorii din inima Bucure\u0219tiul istoric, Spitalul Br\u00e2ncovenesc era locul de unde, cel mai adesea, pornea via\u021ba. Era unul din pu\u021binele cartiere unde \u00eemp\u0103r\u021birea administrativ\u0103 din vremea comunismului mergea \u00eenc\u0103 pe \u021bes\u0103tura fireasc\u0103 a ora\u0219ului.<\/p>\n
Georgeta B\u0103dulescu, bijutier de profesie, a n\u0103scut la Br\u00e2ncovenesc \u00een vara anului 1976. Av\u00e2nd casa \u00een vechiul cartier Uranus, acolo unde se va ridica mai t\u00e2rziu, amenin\u021b\u0103toare Casa Poporului, familia B\u0103dulescu \u201eapar\u021binea \u201d administrativ de Spitalul Br\u00e2ncovenesc:<\/p>\n
\u201eAcolo l-am n\u0103scut pe b\u0103iatul meu, Traian, \u00een august 1976. Ce spital a fost, ce spital dotat\u2026 chiar pe vremea lui Ceau\u0219escu. Personalul avea foarte mare grij\u0103 de oameni, s\u0103 \u0219ti\u021bi. Erau medici nemaipomeni\u021bi la Br\u00e2ncovenesc, erau cei mai buni medici, \u00een toate domeniile\u201d.<\/p>\n
![\"\u00cen](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/743d20e0-8fcd-464d-8d1c-08ddfa9117a6_w250_r0_s.jpg\"\/)
<\/p>\n
\u00cen anii \u201960 \u0219i \u201970, numero\u0219i studen\u021bi ai Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103 \u0219i-au f\u0103cut practica la Spitalul Br\u00e2ncovenesc. Ei povestesc c\u0103 unitatea era bine dotat\u0103, recent renovat\u0103 \u0219i condus\u0103 de medici recunoscu\u021bi \u00een domeniu.<\/p>\n
\u00ce\u0219i aminte\u0219te saloanele curate, profesionalismul \u0219i atmosfera de grij\u0103, indiferent cine erai. \u201eErau \u0219i moa\u0219e, erau \u0219i medici. Aveau grij\u0103 de tine, indiferent de statutul pe care \u00eel aveai. Nu \u021bineau cont de asta\u201d.<\/p>\n
La 49 de ani de c\u00e2nd a n\u0103scut, Georgeta B\u0103dulescu \u00ee\u0219i aminte\u0219te medicii care au \u00eengrijit-o: \u201ePe doctorul meu \u00eel chema Attoh Victor, nu era rom\u00e2n, dar era c\u0103s\u0103torit \u00een \u021bar\u0103. \u0218i mai era un medic, Alexandrescu, care avea o problem\u0103 la picior, dar avea grij\u0103 de toate femeile. Venea cu noi c\u00e2nd mergeam s\u0103 ne hr\u0103nim copiii\u201d.<\/p>\n
A n\u0103scut \u00een preajma zilei de 23 august, ziua na\u021bional\u0103 a Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, \u0219i, din cauza zilelor libere, a r\u0103mas internat\u0103 mai mult dec\u00e2t era programat \u201eEu am n\u0103scut pe 18 august \u0219i m-a prins acolo 23 august. Am stat acolo \u0219i \u00een zilele de 23 \u0219i 24. Am ie\u0219it pe 25. Am stat o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, c\u0103 nu mai erau acolo s\u0103 m\u0103 externeze. Am primit o aten\u021bie deosebit\u0103\u201d.<\/p>\n
Spitalul Br\u00e2ncovenesc era, de asemenea, \u021binta multor pacien\u021bi din provicie. \u00cen nenum\u0103rate familii din \u021bar\u0103, o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u00eensemna vreme de genera\u021bii un drum p\u00e2n\u0103 la Spitalul Br\u00e2ncovenesc din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
Maria Nicola avea doar 17 ani c\u00e2nd a fost internat\u0103 aici. Venise din Or\u0219ova pentru o opera\u021bie complicat\u0103, dup\u0103 o interven\u021bie nereu\u0219it\u0103 \u00een or\u0103\u0219elul de ba\u0219tin\u0103.<\/p>\n
\u201e\u00cemi amintesc de domnul profesor Denischi, de domnul conferen\u021biar Medrea, fiul sculptorului Medrea, de doctorul Antonescu, medic t\u00e2n\u0103r atunci, \u0219i de asistente foarte dr\u0103gu\u021be, vesele \u0219i omenoase\u201d.<\/p>\n
De\u0219i era singur\u0103 \u00een Capital\u0103, atmosfera spitalului i-a oferit sprijin. \u201eEu, de exemplu, fiind din provincie, nu aveam vizitatori, dar nu m-am sim\u021bit singur\u0103 \u0219i neglijat\u0103\u201d.<\/p>\n
Tat\u0103l ei, care picta ca hobby, \u00eencercase s\u0103-i ofere medicului o sum\u0103 de bani \u00een semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103, dar acesta refuzase politicos. \u201eI-a spus c\u0103 mai bine s\u0103 mearg\u0103 la o biseric\u0103 din apropierea spitalului \u0219i s\u0103 se roage pentru d\u00e2nsul, s\u0103 aib\u0103 \u0219tiin\u021ba \u0219i puterea s\u0103 m\u0103 repare. \u0218i atunci i-a oferit un tablou de-al s\u0103u, de amator\u201d.<\/p>\n
Maria Nicola a stat \u0219ase luni \u00een spital: \u201eA\u0219a ceva nu se uit\u0103 vreodat\u0103. Din fericire, piciorul s-a putut repara \u0219i am dus o via\u021b\u0103 bun\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, c\u00e2nd am 72 de ani\u201d.<\/p>\n
\u201eSoarta m-a adus \u00een Bucure\u0219ti la o \u0219coal\u0103, unde l-am cunoscut pe so\u021bul meu. Sunt de 48 de ani \u00een Bucure\u0219ti\u201d, z\u00e2mbe\u0219te Maria.<\/p>\n
Demolarea Spitalului Br\u00e2ncovenesc a fost o nenorocire, tresare ea apoi, \u00eentorc\u00e2ndu-se la tema interviului, cu vocea umbrit\u0103 de am\u0103r\u0103ciune.<\/p>\n
*<\/p>\n
Profesor universitar de istorie a medicinei, Octavian Buda confirm\u0103 c\u0103 Spitalul Br\u00e2ncovenesc era \u201eun epicentru medical al Bucure\u0219tiului, cu institut de balneologie, cu marile sec\u021bii de chirurgie \u0219i de obstetric\u0103-ginecologie\u201d, un loc care d\u0103dea sens ideii de ora\u0219 civilizat.<\/p>\n
\u00cen curte, continu\u0103 el, printre copaci \u0219i arcade, se afla o plac\u0103 de marmur\u0103 pe care scria: \u201eMoarte n\u0103praznic\u0103 vor p\u0103\u021bi \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare cei care vor distruge aceast\u0103 cl\u0103dire\u201d.<\/p>\n
Arhitectul \u0219i fotograful Andrei Pandele \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 pisania de piatr\u0103 se afla l\u00e2ng\u0103 intrare. Adaug\u0103 c\u0103 a fost recuperat\u0103 dup\u0103 demolare \u0219i c\u0103 se afl\u0103 la Muzeul de Istorie al Bucure\u0219tiului, de l\u00e2ng\u0103 Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii: \u201ePiatra cu pricina e \u0219i acum la Muzeul \u0218u\u021bu, dar nu e accesibil\u0103 direct \u0219i prezentat\u0103\u201d.<\/p>\n
C\u00e2nd, \u00een 1984, au \u00eenceput buldozerele s\u0103 avanseze dinspre Unirii, medicii \u0219i pacien\u021bii Br\u00e2ncovenescului nu \u0219i-au putut imagina c\u0103 zidurile acelea, care fuser\u0103 restaurate \u0219i modernizate recent, urmau s\u0103 fie rase de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului la un sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n
Ast\u0103zi, \u00een locul unde se vindeca Bucure\u0219tiul, nu a mai r\u0103mas nimic din scara circular\u0103 de marmur\u0103 \u201ef\u0103cut\u0103 de trei genera\u021bii de me\u0219teri italieni\u201d, nici din umbra pavilioanelor \u00een care s-au n\u0103scut mii, \u0219i mii, \u0219i mii de bebelu\u0219i.<\/p>\n
Biserica Domni\u021ba B\u0103la\u0219a a r\u0103mas singur\u0103, izolat\u0103, \u00een mijlocul unei mici pia\u021bete ascunse dup\u0103 blocuri. Poate a\u0219teapt\u0103 \u0219i ea epilogul pisaniei isc\u0103lite de so\u021bia ultimului Br\u00e2ncovean.<\/p>\n
Demolarea: \u201eVineri seara, medicii au fost anun\u021ba\u021bi c\u0103 spitalul se d\u0103r\u00e2m\u0103, iar p\u00e2n\u0103 luni au fost redistribui\u021bi\u201d<\/p>\n
\u00centr-o vineri de martie 1984, vestea a c\u0103zut ca un tr\u0103snet. Medici, asistente, infirmiere, brancardieri \u0219i pacien\u021bi au aflat c\u0103 spitalul se \u00eenchide \u0219i trebuie golit imediat.<\/p>\n
Cu to\u021bii vor fi transfera\u021bi \u00een numai dou\u0103 zile la alte spitale din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
\u201eVineri seara li s-a zis c\u0103 se \u00eenchide spitalul \u0219i c\u0103 totul trebuie mutat, medicii \u0219i pacien\u021bii au fost redistribui\u021bi \u00een spitale din tot ora\u0219ul \u0219i luni s-a terminat. A \u00eenceput demolarea\u201d, spune arhitecta Dorothee Hasna\u0219.<\/p>\n
\u201eApropo de c\u00e2t de arbitrar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ni\u0219te lucruri. \u0218i ast\u0103zi, \u00een locul \u0103la, nu po\u021bi s\u0103 spui c\u0103 e mare lucru. E bine c\u0103 m\u0103car a sc\u0103pat biserica, dar Br\u00e2ncovenescul era un complex spitalicesc pornit privat \u0219i ca dona\u021bie \u0219i modernizat \u00een at\u00e2tea r\u00e2nduri, era deosebit de func\u021bional.\u201d<\/p>\n
Cauza demol\u0103rii a fost una dintre cele mai absurde decizii ale epocii.<\/p>\n
\u00cen spatele ei s-au amestecat impulsurile personale ale lui Nicolae Ceau\u0219escu cu dorin\u021ba de a \u0219terge tot ce nu se \u00eencadra \u00een noua ordine urban\u0103.<\/p>\n
Potrivit arhitectei Dorothee Hasna\u0219, totul a pornit de la o vizit\u0103 banal\u0103 f\u0103cut\u0103 de liderul comunist la Spitalul Br\u00e2ncovenesc, imediat dup\u0103 cutremurul din 4 martie 1977.<\/p>\n
\u201eCeau\u0219escu era ipohondru. Dup\u0103 ce s-a \u00eentors din Nigeria, a trebuit s\u0103 fac\u0103 o vizit\u0103 la spitalul \u0103sta, cel mai mare din Bucure\u0219ti, unde, dup\u0103 cutremur, erau internate mai multe victime \u0219i r\u0103ni\u021bi. A trecut pe acolo cu c\u00e2inele Corbu, iar \u00een curte l-a speriat o pisic\u0103. \u0218i asta, combinat cu faptul c\u0103 a trebuit s\u0103 vad\u0103 bolnavi \u0219i oameni r\u0103ni\u021bi, l-a f\u0103cut s\u0103 urasc\u0103 spitalul \u0103la\u201d.<\/p>\n
Ani mai t\u00e2rziu, cl\u0103direa avea s\u0103 fie \u0219tears\u0103 de pe machet\u0103 \u0219i, foarte rapid, \u0219i de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n
![\"Demolarea](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/05872638-204d-41bb-8d1d-08ddfa9117a6_w250_r0_s.jpg\"\/)
<\/p>\n
Demolarea Spitalului Br\u00e2ncovenesc a \u00eenceput \u00eentr-un weekend din martie 1984, dup\u0103 ce personalul medical \u0219i pacien\u021bii au fost transfera\u021bi \u00een alte unit\u0103\u021bi. \u00cen locul fostului spital nu s-a mai construit nicio institu\u021bie medical\u0103.<\/p>\n
\u201e\u00centr-o \u0219edin\u021b\u0103, c\u00e2nd se uita peste planuri \u0219i machet\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Anca Petrescu, arhitecta-\u0219ef\u0103 a proiectului Casei Republicii, aceasta a spus: \u00abHai s\u0103 tragem axa trei grade mai \u00eencolo, s\u0103 radem \u0219i spitalul \u0103sta\u00bb. \u0218i atunci, vineri seara, medicii au fost anun\u021ba\u021bi c\u0103 spitalul se d\u0103r\u00e2m\u0103, iar p\u00e2n\u0103 luni au fost redistribui\u021bi\u201d.<\/p>\n
Pentru arheologul urban Cristian V\u0103raru, decizia privind demolarea Spitalului Br\u00e2ncovenesc a dep\u0103\u0219it nivelul unui capriciu personal \u0219i a urmat logica unui masiv spectacol al puterii politice.<\/p>\n
Bulevardul Victoria Socialismului (acum Unirii) care urma s\u0103 lege Palatul Republicii, zis \u0219i Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului, de centrul ora\u0219ului trebuia s\u0103 devin\u0103 noua scen\u0103 a regimului.<\/p>\n
\u201eIni\u021bial s-a zis c\u0103, dac\u0103 este s\u0103 se realizeze bulevardul de parad\u0103, care trebuia s\u0103 treac\u0103 prin fa\u021ba Casei Republicii, se va evita spitalul. Cel mai frumos ar fi fost ca bulevardul s\u0103 pice perpendicular pe planul vederii. Dac\u0103 pica exact perpendicular, la 90\u00b0, \u00eensemna c\u0103 trebuia s\u0103 treac\u0103 prin Spitalul Br\u00e2ncovenesc\u201d.<\/p>\n
La \u00eenceput, Ceau\u0219escu ezitase. \u201ePrimul lui punct de vedere era: \u00abDoamne fere\u0219te, cum s\u0103 demol\u0103m Spitalul Br\u00e2ncovenesc, mare ctitorie, important\u0103 pentru istoria Bucure\u0219tiului\u00bb\u201d, rezum\u0103 o list\u0103 lung\u0103 de m\u0103rturii din epoc\u0103 V\u0103raru.<\/p>\n
Arhitecta Anca Petrescu, proiectanta Casei Poporului, a \u0219tiut \u00eens\u0103 cum s\u0103-i vorbeasc\u0103. L-a flatat, prezent\u00e2ndu-i proiectul ca pe o realizare care va d\u0103inui peste veacuri. \u201eI-a spus: \u00abCtitoria ta e mai mare dec\u00e2t orice spital\u00bb.\u201d Din acel moment, soarta cl\u0103dirii a fost pecetluit\u0103.<\/p>\n
\u201eS-a tot \u0219ov\u0103it \u00een aceast\u0103 direc\u021bie, \u0219i din partea arhitec\u021bilor, \u0219i din partea inginerilor se b\u0103tea pasul pe loc pentru a se salva Spitalul Br\u00e2ncovenesc. \u0218i cumva, vestea a venit dintr-un moment de impulsivitate din partea lui Ceau\u0219escu, care a decis c\u0103 nu mai vrea s\u0103-l vad\u0103 acolo, \u0219i a\u0219a a fost demolat\u201d, spune Bianca P\u00eervu, cercet\u0103toare \u00een istoria artei, cu o lucrare despre cartierul Uranus.<\/p>\n
Ast\u0103zi, doar o urm\u0103 aproape invizibil\u0103 mai aminte\u0219te de el. \u201eSe poate vedea \u0219i ast\u0103zi muchia blocului care este paralel\u0103 cu corpul Domi\u021bei B\u0103la\u0219a, are ni\u0219te elemente care descriu un br\u00e2u, care amintesc din br\u00e2urile de c\u0103r\u0103mid\u0103 ale Spitalului Br\u00e2ncovenesc\u201d, explic\u0103 Bianca P\u00eervu.<\/p>\n
\u201eDetaliul \u0103sta, cu br\u00e2urile de c\u0103r\u0103mid\u0103, a fost inten\u021bionat ascuns\u201d, explic\u0103 V\u0103raru. \u201eE plasat pe peretele cel mai pu\u021bin vizibil din zona pe care Ceau\u0219escu o parcurgea la vizitele oficiale. El venea pe Splai, nu avea niciun motiv s\u0103 intre pe acolo, a\u0219a c\u0103 au considerat c\u0103 pot p\u0103stra acel element f\u0103r\u0103 riscul de a fi sanc\u021biona\u021bi\u201d.<\/p>\n
Amintiri din s\u0103lile Spitalului Br\u00e2ncovenesc<\/p>\n
Pentru genera\u021biile de studen\u021bi \u0219i medici care au trecut prin Spitalul Br\u00e2ncovenesc, locul a fost o institu\u021bie esen\u021bial\u0103 de formare \u0219i un reper profesional.<\/p>\n
Potrivit m\u0103rturiei \u201e\u00centre zidurile Br\u00e2ncovenilor\u201d, scrise de medicul chirurg de obstetric\u0103-ginecologie, Rodica Tatiana B\u00e2rloiu, student\u0103 a promo\u021biei 1935-1940, Spitalul Br\u00e2ncovenesc a reu\u0219it s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze for\u021ba academic\u0103 p\u00e2n\u0103 aproape de final. Concuren\u021ba profesional\u0103 cu Filantropia, Col\u021bea sau Polizu p\u00e2lp\u00e2ia \u00eenc\u0103 \u00een anii ’70, \u00een ciuda epur\u0103rilor politice \u0219i a izol\u0103rii brutale a vie\u021bii \u0219tiin\u021bifice din Rom\u00e2nia de cea occidental\u0103.<\/p>\n
Acum, Ana Culcer, medic primar pediatru-neonatolog, care a ajutat la punerea bazelor sec\u021biei de profil de la Spitalul Universitar, \u00ee\u0219i aminte\u0219te pentru Europa Liber\u0103 perioada petrecut\u0103 la Spitalul Br\u00e2ncovenesc, ca student practicant.<\/p>\n
A intrat la Facultatea de Medicin\u0103 \u00een 1962, dup\u0103 un prim e\u0219ec provocat de epur\u0103rile politice ale vremii. \u201e\u00cen 1961, am dat admiterea \u0219i am picat, chiar dac\u0103 am fost foarte bun\u0103. Dac\u0103 erai omul muncii \u0219i aveai dosar de burs\u0103, luai cinci \u0219i intrai; dac\u0103 erai copil de intelectual, nu aveai \u0219anse\u201d, poveste\u0219te ea.<\/p>\n
Cum spre norocul ei, primul dictator comunist Gheorghe Gheorghiu Dej a fost nevoit s\u0103 dea c\u00e2teva semne de deschidere fiindc\u0103 avea nevoie de bani \u0219i importuri din Occident, aceste criterii legate de \u201elupta de clas\u0103\u201d au fost suspendate temporar, Ana Culcer a reu\u0219it s\u0103 intre la Medicin\u0103.<\/p>\n
A\u0219a se face c\u0103, \u00een anul V, \u00eentre 1966 \u0219i 1967, a f\u0103cut stagiul de obstetric\u0103-ginecologie la Spitalul Br\u00e2ncovenesc. \u201eEra o echip\u0103 excep\u021bional\u0103 acolo. Abia renovaser\u0103 spitalul \u0219i ar\u0103ta foarte bine\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te.<\/p>\n
Coordonatorul ei de stagiu era doctorul Onicescu, fiul matematicianului Octav Onicescu.<\/p>\n
Sub \u00eendrumarea lui, studen\u021bii \u00eenv\u0103\u021bau prin practic\u0103 direct\u0103, particip\u00e2nd la consulta\u021bii, na\u0219teri \u0219i interven\u021bii. \u201eAm f\u0103cut \u0219i g\u0103rzi acolo, am asistat la na\u0219teri. C\u00e2nd nu ne descurcam, veneau profesorii \u0219i ne ajutau. Mai erau \u0219i alte sec\u021bii, chirurgie \u0219i fizioterapie, foarte bine puse la punct. Se f\u0103cea foarte mult\u0103 practic\u0103\u201d.<\/p>\n
![\"Fo\u0219tii](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/d8c2a6cd-fe1b-4e19-a0c7-08ddfa911745_w250_r0_s.jpg\"\/)
<\/p>\n
Fo\u0219tii pacien\u021bi descriu spitalul ca pe o institu\u021bie curat\u0103 \u0219i bine organizat\u0103, cu personal atent \u0219i profesionist, indiferent de statutul social al bolnavilor.<\/p>\n
Demolarea spitalului a coincis pentru Ana Culcer cu drama personal\u0103 a celor izgoni\u021bi din cartier. \u201e\u00cei aveam \u0219i pe socrii mei, care st\u0103teau pe strada Ecoului. \u00centr-o zi au venit \u0219i le-au spus c\u0103 le demoleaz\u0103 casa. Nu au avut unde s\u0103 se duc\u0103, le-au r\u0103mas toate lucrurile acolo. A fost o barbarie pentru tot cartierul, erau case foarte frumoase\u201d.<\/p>\n
Despre spital, \u00ee\u0219i aminte\u0219te construc\u021bia impun\u0103toare \u0219i atmosfera profesional\u0103. \u201eEra o cl\u0103dire mare, cu ziduri groase, bine f\u0103cut\u0103. Erau mai multe corpuri, unele cu etaj, altele pavilioane…\u0218i erau foarte mul\u021bi oameni valoro\u0219i, la toate sec\u021biile. Mare, mare p\u0103cat. A fost o mare dram\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00cen amintirile ei, Br\u00e2ncovenescul era echivalentul spitalelor de elit\u0103 de azi. \u201eEra unul dintre cele mai bune. De aceea noi, studen\u021bii, eram du\u0219i acolo, s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m pe diverse sec\u021bii. Se f\u0103cea, pe l\u00e2ng\u0103 teorie, foarte mult\u0103 practic\u0103\u201d.<\/p>\n
Experien\u021ba Anei Culcer nu a fost singular\u0103. Zeci de genera\u021bii de studen\u021bi \u0219i-au f\u0103cut formarea practic\u0103 \u00een s\u0103lile \u0219i saloanele de la Br\u00e2ncovenesc, descoperind acolo primul contact real cu profesia.<\/p>\n
Printre ei, \u0219i Irina Moisil (nume schimbat, la cererea doctori\u021bei, din motive de confiden\u021bialitate), medic stomatolog. Ea a f\u0103cut o parte din practic\u0103 la sec\u021bia de chirurgie general\u0103, \u00een anii \u201960.<\/p>\n
\u201ePe dinafar\u0103, spitalul respecta stilul br\u00e2ncovenesc. Era format din mai multe pavilioane, unde era chirurgia \u0219i reumatologia, era medicin\u0103 intern\u0103 \u0219i administra\u021bia\u201d.<\/p>\n
Exista \u00eens\u0103 ceva mai important chiar dec\u00e2t arhitectura, cu a ei \u201ecea mai frumoas\u0103 scar\u0103 monumental\u0103 din Europa\u201d: spiritul locului.<\/p>\n
Pentru studen\u021bi, experien\u021ba era intens\u0103 \u0219i formativ\u0103, insist\u0103 dr. Irina Moisil.<\/p>\n
\u201eCe d\u0103dea frumuse\u021bea acestui spital erau oamenii care lucrau acolo. Medicii erau recunoscu\u021bi la vremea respectiv\u0103 \u2013 profesori universitari. Noi eram \u00eenc\u00e2nta\u021bi de spital, chit c\u0103 era vechi. Oamenii din el contau foarte mult\u201d.<\/p>\n
Despre dot\u0103ri, \u00ee\u0219i aminte\u0219te \u00eenceputurile moderniz\u0103rii: \u201eDup\u0103 posibilit\u0103\u021bile de atunci, era bine dotat. \u00cencepuse s\u0103 se formeze \u0219i sec\u021bia de terapie intensiv\u0103. Era o sec\u021bie de radiologie, erau instala\u021bii de oxigen. Erau lucruri moderne pentru vremea aceea\u201d.<\/p>\n
C\u00e2nd a venit vestea demol\u0103rii, Irina nu mai era \u00een Bucure\u0219ti, dar a sim\u021bit pierderea ca pe o ran\u0103. \u201e\u0218tiu c\u0103 mult\u0103 lume a pl\u00e2ns dup\u0103 spitalul respectiv, \u00een special personalul medical. A fost nea\u0219teptat\u201d.<\/p>\n
Institutul Mina Minovici: ora\u0219ul care \u0219i-a ascuns moartea<\/p>\n
Distrugerea Spitalului Br\u00e2ncovenesc nu a fost un caz izolat.<\/p>\n
\u00cen logica sistematiz\u0103rii, \u0219i alte institu\u021bii medicale cu istorie au fost rase cu buldozerele sau \u00eempinse \u00een marginea ora\u0219ului.<\/p>\n
Printre ele, Institutul Medico-Legal \u201eMina Minovici\u201d, una dintre cele mai prestigioase institu\u021bii \u0219tiin\u021bifice de tip medical din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Modelul fusese morga similar\u0103 de la Paris c\u0103ci, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, Bucure\u0219tiul \u00ee\u0219i construia identitatea modern\u0103 \u0219i european\u0103 urm\u00e2nd mai ales filiera francez\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1892, pe cheiul D\u00e2mbovi\u021bei, l\u00e2ng\u0103 actuala Bibliotec\u0103 Na\u021bional\u0103, ap\u0103rea o institu\u021bie f\u0103r\u0103 precedent \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc: Institutul Medico-Legal. Cu un termen mai simplu: morga principal\u0103 a ora\u0219ului.<\/p>\n
\u201eAcesta este o reac\u021bie fireasc\u0103 a dezvolt\u0103rii unei structuri urbane de nivel european\u201d, explic\u0103 Octavian Buda, profesor de istoria medicinei la Universitatea de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie \u201eCarol Davila\u201d.<\/p>\n
\u201eDezvoltarea medicinii legale, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX, a cerut \u00een istoria marilor ora\u0219e, at\u00e2t din spa\u021biul european, c\u00e2t \u0219i din cel anglo-american, crearea unor institute specializate. Un institut care s\u0103 aib\u0103 o gestiune a mor\u021bilor din ora\u0219, posibilitatea de a face autopsii pe cazuri suspecte \u0219i laboratoare de toxicologie\u201d.<\/p>\n
Pentru epoca sa, existen\u021ba unei asemenea institu\u021bii era o dovad\u0103 a modernit\u0103\u021bii ora\u0219ului. \u201eIdeea unui institut medico-legal, capabil s\u0103 centralizeze toate aceste activit\u0103\u021bi, arat\u0103 gradul de civiliza\u021bie la care se ajunsese \u00een epoca respectiv\u0103\u201d, spune profesorul.<\/p>\n
Aici, medicina \u0219i justi\u021bia se \u00eent\u00e2lneau. \u201eMedicul legist devine un reper inclusiv de natur\u0103 etic\u0103 \u00eentr-o via\u021b\u0103 urban\u0103 care s\u0103 \u00eensemne, \u00eenainte de toate, protejarea drepturilor \u0219i intereselor cet\u0103\u021benilor ei\u201d.<\/p>\n
Personalitatea care a definit \u00eenceputurile a fost doctorul Mina Minovici, fondatorul \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti de medicin\u0103 legal\u0103.<\/p>\n
Sub conducerea sa, Institutul devenise o institu\u021bie respectat\u0103 \u0219i vizibil\u0103 \u00een via\u021ba ora\u0219ului. \u201eApari\u021bia \u00een pres\u0103 a unor relat\u0103ri legate de infrac\u021biuni sau de aspecte care aveau leg\u0103tur\u0103 cu medicina legal\u0103 beneficiau de un r\u0103spuns al Institutului Medico-Legal, un r\u0103spuns institu\u021bional\u201d, spune Buda. \u201eMedicul legist era prezent la fa\u021ba locului \u0219i, dac\u0103 exista o situa\u021bie care impunea efectuarea unei autopsii medico-legale, se f\u0103cea\u201d.<\/p>\n
Cl\u0103direa, proiectat\u0103 de marele arhitect Cristofi Cerchez, impresiona prin stilul s\u0103u clasic. \u201eLa inaugurare s-a bucurat de prezen\u021ba primarului de atunci, Pache Protopopescu, \u0219i sigur c\u0103 Institutul a avut o arhitectur\u0103 cu totul special\u0103, foarte frumoas\u0103, cu ni\u0219te colonade care amintesc de un templu grecesc\u201d, poveste\u0219te Buda.<\/p>\n
![\"Cl\u0103direa](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/908ce241-7ec0-4539-4666-08ddfa9ad0a3_w250_r0_s.jpg\"\/)
<\/p>\n
Cl\u0103direa monument istoric a Institutului de Medicin\u0103 Legal\u0103 Mina Minovici. La vremea construc\u021biei era una dintre cele mai moderne \u0219i durabile din lume – mese de disec\u021bie din marmur\u0103, amfiteatre pentru cursurile practice de medicin\u0103, design durabil, func\u021bional, \u00een stil neoclasic.<\/p>\n
\u201eExista o curte interioar\u0103 \u0219i o capel\u0103 foarte frumoas\u0103, cu vitralii, care ar\u0103tau modul \u00een care Institutul se prezenta nu doar ca o institu\u021bie specializat\u0103, ci \u0219i ca una cu o dimensiune simbolic\u0103, spiritual\u0103\u201d.<\/p>\n
Pe frontispiciul s\u0103u era scris: \u201eMedicina este ajutorul \u0219i c\u0103l\u0103uzitoarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a justi\u021biei.\u201d. Minovici mergea periodic la Ministerul Justi\u021biei, unde avea un birou, semn al leg\u0103turii str\u00e2nse dintre medicina legal\u0103 \u0219i sistemul judiciar.<\/p>\n
Dar \u00eenceputul anilor \u201980 \u201e\u00eencepuser\u0103 s\u0103 circule tot mai des informa\u021bii despre planurile de sistematizare a centrului \u0219i construirea Centrului Civic. Conducerea Institutului Medico-Legal a \u00eencercat, din r\u0103sputeri, s\u0103 salveze cl\u0103direa, dar, din p\u0103cate, lupta a fost pierdut\u0103\u201d, spune profesorul Buda.<\/p>\n
Nicolae Ceau\u0219escu \u0219i sfetnicii s\u0103i \u00een materie de arhitectur\u0103 nu au acceptat nici m\u0103car ideea transform\u0103rii acestei cl\u0103diri splendide \u00een muzeu. Stilul s\u0103u neoclasic, coloanele \u00eenalte \u0219i mesele de disec\u021bie din marmur\u0103 neagr\u0103, \u00een amfiteatre pentru cursuri, ar fi convins orice om ra\u021bional.<\/p>\n
\u201eS-a discutat chiar, \u00eentr-un registru absurd, c\u0103 rostul unei \u00abmedicini a mor\u021bilor\u00bb e de ne\u00een\u021beles. Cuplul Ceau\u0219escu ar fi sugerat ca noul Institut Medico-Legal s\u0103 fie mutat \u00een afara ora\u0219ului, prin comuna Domne\u0219ti, \u00een Ilfov\u201d.<\/p>\n
\u00cen cele din urm\u0103, activitatea Institutului de Medicin\u0103 Legal\u0103 a fost relocat\u0103 spre periferia ora\u0219ului, pe \u0219oseaua Vitan-B\u00e2rze\u0219ti, l\u00e2ng\u0103 Spitalul Sf\u00e2ntul Ioan: \u201ePrintr-o ironie a sor\u021bii, ultimul director al Institutului Medico-Legal, Moise Terbancea, care a f\u0103cut tot posibilul s\u0103 salveze institu\u021bia, a murit chiar \u00een 1989, cu pu\u021bin \u00eenainte de evenimentele din decembrie\u201d.<\/p>\n
Ca \u00een imensa majoritate a acestor demol\u0103ri, distrugerea cl\u0103dirii – s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een toamna lui 1985 p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara lui 1986 – a fost greu de f\u0103cut. Oamenii care proiectaser\u0103 \u0219i ridicaser\u0103 aceste bijuterii de arhitectur\u0103 credeau c\u0103 zidesc pentru eternitate. Construiser\u0103 trainic.<\/p>\n
\u201eExist\u0103 imagini deprimante de la demolarea respectiv\u0103, care \u00eenso\u021besc \u0219i demolarea structurii institu\u021bionale medicale br\u00e2ncovene\u0219ti\u201d, se indigneaz\u0103 profesorul.<\/p>\n
Cel mai frecvent cuv\u00e2nt care \u00ee\u021bi vine \u00een minte este \u201ebarbarie\u201d:<\/p>\n
\u201eChiar \u0219i \u00een perioada aceea, a anilor \u201980, cu toat\u0103 furia de distrugere, c\u00e2nd Institutul a fost demolat, trebuia f\u0103cut\u0103 o cl\u0103dire func\u021bional\u0103 \u00een alt\u0103 parte. Era de neimaginat ca Bucure\u0219tiul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 un Institut de Medicin\u0103 Legal\u0103, mai ales c\u0103 medicina rom\u00e2neasc\u0103 era str\u00e2ns legat\u0103 de aceast\u0103 institu\u021bie de prestigiu\u201d.<\/p>\n
Profesorul Buda vorbe\u0219te despre o traum\u0103 major\u0103 fiindc\u0103 pierderea a fost dubl\u0103 \u2013 \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i urban\u0103. \u201eSentimentul acesta al apartenen\u021bei, ideea c\u0103 ai un spital precum Br\u00e2ncovenescul, \u00eenc\u0103 din 1830\u20131840, devenit un reper urban, \u0219i morga ora\u0219ului, care impresiona speciali\u0219tii din Occident prin frumuse\u021bea \u0219i modernitatea ei\u2026 s-a pierdut odat\u0103 cu dorin\u021ba de a \u00eencepe o nou\u0103 er\u0103, f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu vechiul ora\u0219\u201d.<\/p>\n
Compar\u00e2nd cu Parisul marelui urbanist francez Georges Haussmann, profesorul observ\u0103 diferen\u021ba de filozofie: \u201eUrbani\u0219tii francezi au f\u0103cut acel experiment modern \u00een afara centrului istoric. Noi am traumatizat profund centrul istoric al Bucure\u0219tiului \u0219i l-am l\u0103sat practic ca o ran\u0103 deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi\u201d.<\/p>\n
Salvarea: locul unde s-a n\u0103scut medicina de urgen\u021b\u0103, din dona\u021bii \u0219i cu medici voluntari<\/p>\n
Dac\u0103 Institutul \u201eMina Minovici\u201d a fost locul unde ora\u0219ul \u0219i-a \u00een\u021beles moartea, fratele lui, doctorul Nicolae Minovici, a fost cel care a \u00eenv\u0103\u021bat Bucure\u0219tiul s\u0103 salveze vie\u021bi.<\/p>\n
\u00cen 1905, \u00een mahalaua Izvor, pe Splaiul D\u00e2mbovi\u021bei, el \u00eenfiin\u021ba Societatea Salvarea \u2013 prima institu\u021bie de medicin\u0103 de urgen\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia, inspirat\u0103 din modelul vienez, dar transformat\u0103 de Minovici \u00eentr-un proiect de modernitate social\u0103 f\u0103r\u0103 precedent.<\/p>\n
\u00centr-o epoc\u0103 \u00een care Bucure\u0219tiul abia \u00eencepea s\u0103 \u00eemprumute ritmul \u0219i institu\u021biile unui ora\u0219 european, Nicolae Minovici a adus una dintre cele mai timpurii \u0219i revolu\u021bionare idei din Occident: conceptul unei medicine de urgen\u021b\u0103 integrate.<\/p>\n
\u201e\u00cenceputurile acestei pove\u0219ti sunt legate de Teodora Cazzavillan, care, dup\u0103 moartea so\u021bului ei, marele ziarist Luigi Cazzavillan, a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 construiasc\u0103, \u00een mahalaua Izvorului, pe Splaiul D\u00e2mbovi\u021bei, un a\u0219ez\u0103m\u00e2nt pentru b\u0103tr\u00e2ni. A \u00eenceput construc\u021bia, dar a oprit-o din motive financiare. Atunci a intervenit Nicolae Minovici, \u00eentors din Fran\u021ba, unde \u00ee\u0219i f\u0103cuse doctoratul, \u0219i a convins-o s\u0103 schimbe destina\u021bia cl\u0103dirii \u00eentr-un proiect insolit: un serviciu public de urgen\u021b\u0103, dup\u0103 modelul din Viena\u201d, explic\u0103 istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti.<\/p>\n
\u00centr-o vreme \u00een care spitalele \u00ee\u0219i \u00eenchideau por\u021bile dup\u0103-amiaza, la ora 14:00, iar medicii puteau fi chema\u021bi doar acas\u0103, contra cost, dr. Nicolae Minovici a introdus ideea radical\u0103 a unui centru medical deschis non-stop, pentru accidente \u0219i urgen\u021be. \u201eEra, practic, ceea ce ast\u0103zi numim UPU, adic\u0103 Unitate de Primiri Urgen\u021be \u2013 un spa\u021biu de interven\u021bii medicale deschis permanent\u201d, explic\u0103 Majuru.<\/p>\n
Primul pas a fost adaptarea mijloacelor de transport. \u201ePrefectul Capitalei, Dimitrie Moruzi, i-a oferit opt birje \u0219i patru cai din posesia personal\u0103. Minovici a modificat birjele astfel \u00eenc\u00e2t accidentatul s\u0103 poat\u0103 sta \u00eentins pe o targ\u0103. A\u0219a a ap\u0103rut prima salvare\u201d.<\/p>\n
C\u00e2teva dintre aceste vehicule au fost folosite pentru transport gratuit, iar altele, varianta privat\u0103, cu tax\u0103. Acestea din urm\u0103 erau deja ma\u0219ini \u2013 un detaliu care vorbea despre c\u00e2t de repede avansa sistemul imaginat de Minovici.<\/p>\n
Dar inova\u021bia lui Nicolae Minovici a mers mai departe. Pionier al medicinei de urgen\u021b\u0103, el a schimbat radical modul \u00een care era g\u00e2ndit\u0103 interven\u021bia medical\u0103. Datorit\u0103 lui, Rom\u00e2nia a fost un adev\u0103rat trend setter.<\/p>\n
\u201e\u00cen str\u0103in\u0103tate, ambulan\u021ba venea doar cu brancardierul, care ducea pacientul la spital. Nicolae Minovici a considerat c\u0103 exact la locul accidentului trebuie s\u0103 ajung\u0103 \u0219i un medic. A\u0219a c\u0103 medicii veneau pe biciclet\u0103, cu trusa de prim ajutor prins\u0103 de cadru, \u0219i ofereau \u00eengrijiri pe loc, p\u00e2n\u0103 la spitalizare\u201d.<\/p>\n
![\"Societatea](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/0858aa7e-d330-44b1-a0c9-08ddfa911745_w250_r0_s.png\"\/)
<\/p>\n
Societatea Salv\u0103rii, din actuala zon\u0103 Izvor, v\u0103zut\u0103 \u00een Ziarul Universul, \u00een 1930.<\/p>\n
A\u0219a au ap\u0103rut zorii medicinei de urgen\u021b\u0103 la fa\u021ba locului, o inova\u021bie pentru \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n
La parterul cl\u0103dirii Societ\u0103\u021bii Salvarea se afla garajul pentru birje \u0219i automobile, iar la etaj erau mica locuin\u021b\u0103 a doctorului Minovici \u0219i saloanele pentru interven\u021bii medicale. Omul era prea ocupat ca s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n
\u201eAveau \u0219i o sal\u0103 de conferin\u021be modern\u0103, exact ca spitalele de azi, cele care au \u0219i amfiteatre\u201d, spune Majuru.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, medicii care lucrau aici o f\u0103ceau voluntar, dup\u0103 orele de la spital.<\/p>\n
Mul\u021bi erau deja angaja\u021bi \u00een alte unit\u0103\u021bi medicale din Bucure\u0219ti, dar veneau la Salvare pentru a \u00eenv\u0103\u021ba de la dr. Nicolae Minovici \u0219i a se perfec\u021biona sub \u00eendrumarea lui. \u201e\u00cenv\u0103\u021bau medicin\u0103 \u00een timp real\u201d, explic\u0103 istoricul. \u201eMedicii veneau dup\u0103 program, voluntari, de la ora 14:00, \u0219i f\u0103ceau g\u0103rzi la Salvare. Era foarte mult entuziasm\u201d.<\/p>\n
Dincolo de medicin\u0103, Nicolae Minovici a creat \u0219i un sistem social complex \u00een jurul institu\u021biei. A deschis o \u201e\u0218coal\u0103 Samaritean\u0103\u201d, unde aducea fete minore recuperate din re\u021belele de prostitu\u021bie, \u0219i le-a oferit educa\u021bie \u0219i specializarea \u00een meserii respectabile.<\/p>\n
Tot Nicolae Minovici a fondat \u201eBiroul pentru asisten\u021ba \u00een munc\u0103 al cer\u0219etorilor din Bucure\u0219ti\u201d, cu sprijinul Poli\u021biei \u0219i al Prefecturii Capitalei.<\/p>\n
\u201e\u00centre 1905 \u0219i 1906, Nicolae Minovici a reu\u0219it s\u0103 eradicheze cer\u0219etoria din Bucure\u0219ti, adun\u00e2nd de pe str\u0103zi oameni f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i trimi\u021b\u00e2ndu-i acas\u0103 sau angaj\u00e2ndu-i\u201d, poveste\u0219te Majuru.<\/p>\n
\u201ePentru cei care r\u0103m\u00e2neau \u00een Bucure\u0219ti, a cump\u0103rat un teren la marginea de nord a ora\u0219ului, \u00een comuna B\u0103neasa, unde a amenajat o ferm\u0103. Aceasta producea hran\u0103 \u0219i ad\u0103postea oamenii valizi, care lucrau acolo p\u00e2n\u0103 li se g\u0103sea un loc de munc\u0103\u201d.<\/p>\n
Pe acela\u0219i teren \u0219i-a construit \u0219i vila devenit\u0103 ast\u0103zi Muzeul Nicolae Minovici \u2013 \u201eVila cu Clopo\u021bei\u201d, cum i se spunea atunci. \u201eN-a locuit niciodat\u0103 acolo, a fost muzeu de la bun \u00eenceput\u201d, precizeaz\u0103 Majuru.<\/p>\n
Banii pentru Societatea Salvarea proveneau \u00een mare parte din dona\u021bii, ob\u021binute prin ingeniozitatea \u0219i carisma fondatorului.<\/p>\n
\u201eMinovici mergea prin magazinele din centrul ora\u0219ului, cu un teanc de bancnote false, \u0219i le spunea comercian\u021bilor c\u0103 vecinul de vis-\u00e0-vis donase deja. Era un fel de \u0219antaj pios\u201d, poveste\u0219te istoricul z\u00e2mbind. \u201eA\u0219a a reu\u0219it s\u0103-i conving\u0103 pe mul\u021bi s\u0103 doneze, iar la final le ar\u0103ta c\u0103 bancnotele erau false, cu \u0219tampila de fals, \u0219i toat\u0103 lumea r\u00e2dea. Dar banii r\u0103m\u00e2neau spitalului\u201d.<\/p>\n
\u00cen 1937, Nicolae Minovici a extins cl\u0103direa \u0219i a inaugurat primul spital de urgen\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia \u2013 al doilea din Europa, dup\u0103 cel de la Moscova. \u201eA fost inaugurat \u00een prezen\u021ba Regelui Carol al II-lea\u201d, spune Majuru.<\/p>\n
\u201eSpitalul avea camer\u0103 de gard\u0103, sec\u021bie de urgen\u021b\u0103 deservit\u0103 de Salvare, \u0219i putea gestiona toate cazurile din Bucure\u0219ti. Era o institu\u021bie complet\u0103, un model de pionierat pentru medicina modern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n
Spitalul a fost grav avariat \u00een timpul bombardamentelor din 1944, care au lovit intens zona central\u0103 a Capitalei, afect\u00e2nd cartierul Izvor \u0219i cl\u0103dirile de pe Splaiul D\u00e2mbovi\u021bei.<\/p>\n
La c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 moartea lui Minovici, petrecut\u0103 \u00een iunie 1941, doctorul Iacobovici a preluat func\u021bia de director al Salv\u0103rii. Institu\u021bia a r\u0103mas un ONG p\u00e2n\u0103 la na\u021bionalizarea din 1948, c\u00e2nd a fost ref\u0103cut\u0103 par\u021bial \u0219i transformat\u0103 \u00een Spitalul Sportivilor.<\/p>\n
Pentru istoricul Adrian Majuru, Societatea Salvarea a fost unul dintre cele mai timpurii \u0219i vizionare proiecte urbane din Rom\u00e2nia modern\u0103 \u2013 un exemplu de solidaritate \u0219i responsabilitate civic\u0103 n\u0103scut din ini\u021biativ\u0103 privat\u0103.<\/p>\n
\u201eNicolae Minovici a g\u00e2ndit \u00een 1905 ceea ce noi numim ast\u0103zi SMURD \u2013 o medicin\u0103 integrat\u0103, de urgen\u021b\u0103, cu mijloace mobile de interven\u021bie. Dac\u0103 ar fi tr\u0103it mai mult, am fi avut un SMURD mult mai devreme\u201d, spune istoricul.<\/p>\n
Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, Minovici a extins modelul la Timi\u0219oara \u0219i Cluj, unde a predat \u0219i medicin\u0103 legal\u0103. Dar \u00een anii \u201980, cl\u0103direa din Izvor a fost demolat\u0103, f\u0103r\u0103 nicio tentativ\u0103 de salvare. Se afla \u00een col\u021bul estic al Parcului Izvor, aproape de intersec\u021bia de la Pia\u021ba Constitu\u021biei, de azi.<\/p>\n
\u201eNu s-au g\u0103sit solu\u021bii, pentru c\u0103 trebuiau s\u0103 salveze alte lucruri. Toat\u0103 zona era afectat\u0103, inclusiv albia D\u00e2mbovi\u021bei, care a fost remodelat\u0103 atunci\u201d, explic\u0103 Majuru.<\/p>\n
Privind \u00eenapoi, istoricul vede \u00een distrugerea Societ\u0103\u021bii Salvarea \u2013 la fel ca \u00een cazul Spitalului Br\u00e2ncovenesc \u0219i al Institutului Mina Minovici \u2013 o fractur\u0103 ad\u00e2nc\u0103 \u00een identitatea ora\u0219ului.<\/p>\n
\u201ePe timp de pace s-au produs cele mai mari tragedii. Regimul avea nevoie s\u0103 se legitimeze printr-un ora\u0219 nou, f\u0103r\u0103 trecut. A \u0219ters cartiere \u00eentregi, pentru ca noile genera\u021bii s\u0103 nu mai aib\u0103 repere. Asta a v\u0103zut Ceau\u0219escu la Phenian, \u00een capitala regimului totalitar din Coreea de Nord. Asta a f\u0103cut aici\u201d.<\/p>\n
Arhitectura vindec\u0103rii \u0219i ce a spus, de fapt, domni\u021ba Safta Br\u00e2ncoveanu<\/p>\n
Demolarea institu\u021biilor medicale, spune Majuru, a \u00eensemnat pierderea unor repere \u0219i o criz\u0103 de sens. \u201eAu afectat puternic serviciile medicale \u2013 aglomera\u021bie, cazuri nerezolvate, abandonul zonei paliative. Dar, mai grav, au distrus geniul locului, acel genius loci care d\u0103 identitate unui ora\u0219\u201d.<\/p>\n
Genius loci, geniul locului, spiritul locului a f\u0103cut ca domni\u021ba Safta Br\u00e2ncoveanu, n\u0103scut\u0103 Bal\u0219, \u00een Moldova de dinainte de Mica Unire, s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 dorin\u021ba so\u021bului ei, banul Grigore Br\u00e2ncoveanu, \u0219i s\u0103 doneze 8 (opt) mo\u0219ii pentru ridicarea \u0219i \u00eentre\u021binerea Spitalului Br\u00e2ncovenesc p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul veacurilor.<\/p>\n
Tot genius loci i-a f\u0103cut pe t\u00e2rgove\u021bii c\u0103rora dr. Nicolae Minovici le-a cerut s\u0103 se scotoceasc\u0103 prin buzunare de bani pentru Spitalul Salv\u0103rii s\u0103 r\u00e2d\u0103 bonom de p\u0103c\u0103leala lui. \u0218i tot genius loci l-a convins pe legendarul primar Pache Protopopescu s\u0103 \u00ee\u0219i doreasc\u0103 la Bucure\u0219ti o morg\u0103 fix ca la Paris.<\/p>\n
\u201eFiecare spa\u021biu locuit trebuie s\u0103 creasc\u0103 organic, nu sub constr\u00e2ngerea unei ideologii. Fracturarea identit\u0103\u021bii acestui ora\u0219 s-a produs atunci, \u00een anii comunismului, iar rana nu este \u00eenc\u0103 vindecat\u0103. Oamenii \u00eenc\u0103 nu s-au a\u0219ezat \u00een locuri pe care s\u0103 le armonizeze\u201d, atrage aten\u021bia Adrian Majuru, poate \u0219i spre inspira\u021bia viitorilor primari.<\/p>\n
Demolarea Spitalului Br\u00e2ncovenesc, a Institutului Medico-Legal Mina Minovici \u0219i a Societ\u0103\u021bii Salvarea a \u00eensemnat dispari\u021bia a trei repere esen\u021biale din centrul Bucure\u0219tiului. Dincolo de ziduri \u0219i fa\u021bade, dispari\u021bia lor a produs o t\u0103ietur\u0103 ad\u00e2nc\u0103 \u00een memoria ora\u0219ului.<\/p>\n
Profesorul Octavian Buda spune c\u0103 institu\u021biile \u201eau avut evolu\u021bii organice\u201d, fiind extinse treptat, odat\u0103 cu nevoile ora\u0219ului. Dispari\u021bia lor, afirm\u0103 el, a l\u0103sat \u201eo ran\u0103 deschis\u0103\u201d \u00een \u021besutul urban, greu de vindecat.<\/p>\n
Arheologul urban Cristian V\u0103raru spune c\u0103 dispari\u021bia acestor locuri a golit de sens inima capitalei. Fostele spa\u021bii medicale, transformate \u00een platou pentru noua arhitectur\u0103 monumental\u0103, nu au fost \u00eenlocuite de nimic care s\u0103 le continue func\u021bia sau memoria. \u201eFaptul c\u0103 au disp\u0103rut repere at\u00e2t de importante pentru memoria comunit\u0103\u021bii a produs o t\u0103ietur\u0103 \u00eentre trecut \u0219i prezent. Azi, oamenii trec pe l\u00e2ng\u0103 Pia\u021ba Unirii. Doar trec. Nu mai \u0219tiu ce a fost acolo\u201d.<\/p>\n
Pare c\u0103 nimicul a luat \u00een st\u0103p\u00e2nire ora\u0219ul \u0219i nu mai vrea s\u0103 \u00eei dea drumul.<\/p>\n
Azi, \u00een locurile unde se vindeca \u0219i se cerceta Bucure\u0219tiul, se ridic\u0103 blocuri \u0219i bulevarde. Locuri de dormit, spa\u021bii de trecere \u0219i, din loc \u00een loc, maidane – t\u0103cerea propriilor goluri.<\/p>\n
Profesorul Octavian Buda, istoric al medicinei, prive\u0219te \u00een aceea\u0219i direc\u021bie. \u201eM\u0103 frapeaz\u0103 c\u0103, atunci c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre refacerea unor structuri importante din istoria urban\u0103 a Bucure\u0219tiului \u2013 cum ar fi construirea unui nou spital \u2013, nu se ia \u00een discu\u021bie posibilitatea de a reconstrui ceva din ora\u0219ul vechi, sub forma unor cl\u0103diri care au disp\u0103rut\u201d.<\/p>\n
Nicolae Ceau\u0219escu a murit \u00eempu\u0219cat, al\u0103turi de so\u021bia lui, ucis de ai lui \u00een zi de mare s\u0103rb\u0103toare. Era Cr\u0103ciunul, 25 decembrie 1989.<\/p>\n
Cine poate spune c\u0103 blestemul Saftei Br\u00e2ncoveanu nu s-a \u00eemplinit? Cine poate spune c\u0103 genius loci al Bucure\u0219tiului a pierit?<\/p>\n
![\"Pisania](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/f99b48af-2ac6-4a11-a0c6-08ddfa911745_w250_r0_s.jpg\"\/)
<\/p>\n
Pisania de piatr\u0103 a Spitalului Br\u00e2ncovenesc, realizat\u0103 \u00een 1837 \u0219i montat\u0103 la intrarea principal\u0103 a a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului. Textul, scris cu caractere chirilice, men\u021bioneaz\u0103 dona\u021biile domni\u021bei Safta Br\u00e2ncoveanu \u0219i interdic\u021bia de a \u00eenstr\u0103ina bunurile spitalului.<\/p>\n
Noi nu spunem nimic. V\u0103 amintim c\u0103 au trecut 35 de ani de la Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i c\u0103 singurul spital ridicat \u00een Bucure\u0219ti este \u201eD\u0103ruie\u0219te Via\u021b\u0103\u201d, f\u0103cut, ca odinioar\u0103, din dona\u021bii mari \u0219i mici.<\/p>\n
Ce e de spus v\u0103 spune Safta Br\u00e2ncoveanu \u00een pisania salvat\u0103 din ruinele Spitalului Br\u00e2ncovenescu, aflat\u0103 acum la Palatul Su\u021bu\/ Muzeul Bucure\u0219tiului, \u00een a\u0219teptarea unui final fericit:<\/p>\n
\u201eNici eforul, nici epitropi(i), nici st\u0103p\u00e2nirea, nici nimenea din cei ce s\u0103 trag din neamul br\u0103ncovenesc, s\u0103 nu fie volnic s\u0103 \u00eenstreineze vreo mo\u0219ie sau parte m\u0103car dintr-\u00eensele, nici din cele mai sus \u00eensemnate ale spitalului, nici din ale sfintei biserici, nici cu schimb fie de \u00eenzecit folos, m\u0103car, nici cu vreun alt mijloc sau propunere, c\u0103ci la \u00eempotriv\u0103, \u0219i cel ce va \u00eenstreina, \u0219i cel ce va priimi s\u0103 adaoge la venitul s\u0103u vreuna dintr-acestea s\u0103 fie dep\u0103rtat de fa\u021ba lui Hristos \u0219i socotit \u00een veci de hr\u0103pitor celor sfinte\u201d.<\/p>\n