{"id":40719,"date":"2025-11-11T07:57:10","date_gmt":"2025-11-11T07:57:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/40719\/"},"modified":"2025-11-11T07:57:10","modified_gmt":"2025-11-11T07:57:10","slug":"11-noiembrie-ziua-in-care-este-tiparit-la-iasi-ziarul-romanesc-care-avea-sa-ajunga-in-cartea-recordurilor-ca-cel-mai-scump-din-lume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/40719\/","title":{"rendered":"11 noiembrie. Ziua \u00een care este tip\u0103rit, la Ia\u015fi, ziarul rom\u00e2nesc care avea s\u0103 ajung\u0103 \u00een Cartea Recordurilor ca cel mai scump din lume"},"content":{"rendered":"

Ziua de 11
\nnoiembrie marcheaz\u0103 o serie de evenimente remarcabile, de la tip\u0103rirea la Ia\u0219i
\na unui ziar devenit ulterior o pies\u0103 unic\u0103 \u00een lume, la sf\u00e2r\u0219itul Primului
\nR\u0103zboi Mondial, condamnarea lui Iuliu Maniu, dar \u0219i na\u0219terea unor personalit\u0103\u021bi
\nmarcante din art\u0103 \u0219i cultur\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"Zimbrulu<\/p>\n

\t\t\t1858: Este tip\u0103rit,
\nla Ia\u015fi, un exemplar al \u201eZimbrulu \u0219i Vulturulu\u201d, care a intrat \u00een Cartea
\nRecordurilor ca cel mai scump ziar din lume<\/p>\n

Pe 11 noiembrie
\n1858, la Ia\u0219i, ap\u0103rea un ziar care avea s\u0103 intre \u00een istorie nu doar prin
\nvechimea sa, ci \u0219i printr-o poveste spectaculoas\u0103 a valorii sale. <\/p>\n

\u201eZimbrulu \u0219i
\nVulturulu\u201d, una dintre primele publica\u021bii tip\u0103rite \u00een limba rom\u00e2n\u0103, a devenit,
\npeste un secol \u0219i jum\u0103tate, cel mai scump ziar din lume, fiind v\u00e2ndut la
\nlicita\u021bie cu aproape 830.000 de euro.<\/p>\n

Totul a pornit de
\nla o \u00eent\u00e2mplare. Pentru c\u0103 pachetul de ziare avea o greutate destul de mare, un
\nangajat al Po\u0219tei din Ia\u0219i a lipit, dintr-o simpl\u0103 necesitate practic\u0103, opt
\ntimbre \u201eCap de bour\u201d cu valoarea de cinci parale pe primul exemplar din pachetul
\ncare urma s\u0103 fie expediat la Gala\u021bi. Gestul lui banal a transformat, \u00eens\u0103, acel
\nziar \u00eentr-un unicat absolut, o pies\u0103 de colec\u021bie care avea s\u0103 devin\u0103, peste
\nani, o adev\u0103rat\u0103 legend\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2006, Rom\u00e2nia
\nintra \u00een Cartea Recordurilor, dup\u0103 ce acest exemplar a fost v\u00e2ndut la licita\u021bia
\n<\/a>casei \u201eDavid Feldman\u201d din Geneva. Pre\u021bul de pornire a fost de 500.000 de euro,
\n\u00eens\u0103 interesul colec\u021bionarilor a urcat rapid suma la 700.000 de euro. Cu tot cu
\ntaxe \u0219i comisioane, valoarea final\u0103 a ajuns la 829.500 de euro. Cump\u0103r\u0103torul a
\nfost miliardarul \u0219i colec\u021bionarul britanico-israelian Joseph Hackmey, cunoscut
\npentru pasiunea sa pentru art\u0103 \u0219i filatelie.<\/p>\n

O poveste care
\ntraverseaz\u0103 mai multe genera\u021bii<\/p>\n

Drumul exemplarul
\n\u201eZimbrulu \u0219i Vulturulu\u201d a fost la fel de spectaculos ca \u0219i valoarea lui. <\/p>\n

Dup\u0103 expedierea din
\nIa\u0219i, ziarul a ajuns la Gala\u021bi, unde a fost cump\u0103rat de un librar pasionat de
\ntimbre. De-a lungul anilor, piesa a schimbat mai mul\u021bi proprietari \u0219i a fost
\nexpus\u0103 la evenimente filatelice de prestigiu. <\/p>\n

\u00cen 1969, la o
\nexpozi\u021bie mondial\u0103 de timbre organizat\u0103 la Sofia, ziarul a c\u00e2\u0219tigat marele
\npremiu, consolid\u00e2ndu-\u0219i statutul de pies\u0103 unic\u0103 \u00een lume.<\/p>\n

Ulterior, a fost
\nachizi\u021bionat de colec\u021bionari elve\u021bieni \u0219i a fost p\u0103strat \u00een condi\u021bii de maxim\u0103
\nsiguran\u021b\u0103 \u00eentr-o banc\u0103 din Elve\u021bia. <\/p>\n

\u00cen 2008, dup\u0103 mai
\nbine de un secol \u0219i jum\u0103tate, ziarul s-a \u00eentors temporar \u00een Rom\u00e2nia, fiind
\nexpus \u00een cadrul expozi\u021biei EFIRO, eveniment care celebra 150 de ani de la
\napari\u021bia primelor m\u0103rci po\u0219tale rom\u00e2ne\u0219ti \u201eCap de Bour\u201d. Printre cei care au
\nadmirat atunci piesa s-a num\u0103rat \u0219i pre\u0219edintele Rom\u00e2niei de la acea vreme,
\nTraian B\u0103sescu.<\/p>\n

Un tezaur filatelic
\nde valoare mondial\u0103<\/p>\n

\u201eZimbrulu \u0219i
\nVulturulu\u201d este apreciat nu doar ca publica\u021bie istoric\u0103, ci \u0219i ca o capodoper\u0103
\nfilatelic\u0103. Cele opt timbre aplicate pe exemplar formeaz\u0103 o francatur\u0103 compus\u0103
\nextrem de rar\u0103 \u2013 cinci m\u0103rci \u00eentr-un \u0219traif, o pereche \u0219i un timbru izolat.
\nEste vorba despre emisiunea a doua a timbrelor \u201eCap de Bour\u201d, una dintre cele
\nmai rare \u0219i mai valoroase din lume.<\/p>\n

\t\t\t\"Timbre<\/p>\n

Timbre „Cap de bour” emise \u00een 1958. FOTO: Wikipedia<\/p>\n

Conform World
\nRecord Academy, aceast\u0103 francatur\u0103 este considerat\u0103 \u201ecel mai faimos set de
\n\u0219tampile \u0219i m\u0103rci po\u0219tale aplicate vreodat\u0103 pe o coresponden\u021b\u0103\u201d. <\/p>\n

Joseph Hackmey,
\nactualul de\u021bin\u0103tor, este un nume bine-cunoscut \u00een lumea colec\u021bionarilor. Om de
\nafaceri de origine israelian\u0103, stabilit \u00een Marea Britanie, Hackmey a condus
\ncompania \u201eIsrael Phoenix Assurance\u201d, pe care a v\u00e2ndut-o \u00een 2002 pentru 160 de
\nmilioane de lire sterline. <\/p>\n

\u00cen prezent,
\n\u201eZimbrulu \u0219i Vulturulu\u201d ocup\u0103 un loc de cinste \u00een colec\u021bia sa privat\u0103, al\u0103turi
\nde alte piese de art\u0103 \u0219i timbre rare.<\/p>\n

Astfel, ziarul
\ntip\u0103rit la Ia\u0219i \u00een 1858 continu\u0103 s\u0103 scrie istorie, fiind un simbol al valorii
\nculturale \u0219i filatelice rom\u00e2ne\u0219ti, dar \u0219i dovada c\u0103, uneori, un simplu gest de
\nrutin\u0103 poate transforma un obiect obi\u0219nuit \u00eentr-o comoar\u0103.<\/p>\n

\t\t\t1918: Se \u00eencheie
\nPrimul R\u0103zboi Mondial<\/p>\n

La ora 11, \u00een a
\n11-a zi a lunii a 11-a din anul 1918, r\u0103sun\u0103 vestea sf\u00e2r\u0219itului Primului R\u0103zboi
\nMondial, unul dintre cele mai s\u00e2ngeroase conflicte din istorie, \u00eenceput \u00een anul
\n1914. <\/p>\n

Bilan\u021bul a fost
\ndramatic: 9 milioane de solda\u021bi mor\u021bi, peste 23 de milioane r\u0103ni\u021bi \u0219i 5
\nmilioane de civili uci\u0219i. \u00cen plus, pandemia de grip\u0103 spaniol\u0103 din 1918 a
\namplificat tragedia global\u0103.<\/p>\n

\t\t\t1947: Iuliu Maniu a fost condamnat la \u00eenchisoare pe via\u021b\u0103<\/p>\n

Iuliu Maniu, una
\ndintre figurile fundamentale ale politicii rom\u00e2ne\u0219ti<\/a>, s-a n\u0103scut \u00een 1873, la
\n\u0218imleu Silvaniei. Activ \u00eenc\u0103 din tinere\u021be \u00een Partidul Na\u021bional Rom\u00e2n, Maniu s-a
\nremarcat prin lupta pentru drepturile rom\u00e2nilor din Transilvania \u0219i prin
\ncurajul s\u0103u \u00een Parlamentul de la Budapesta.<\/p>\n

\t\t\t\"Iuliu<\/p>\n

Iuliu Maniu a fost de trei ori premier al Rom\u00e2niei. FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n

Prim-ministru al
\nRom\u00e2niei de trei ori, el s-a opus tuturor formelor de dictatur\u0103, fie
\nimperialist\u0103, carlist\u0103 sau comunist\u0103. Dup\u0103 23 august 1944, a refuzat s\u0103 accepte
\ninstaurarea regimului comunist, iar \u00een 1947 a fost arestat \u00een urma \u00eenscen\u0103rii
\nde la T\u0103m\u0103d\u0103u. Pe 11 noiembrie 1947, tribunalul comunist \u00eel condamn\u0103 la
\n\u00eenchisoare pe via\u021b\u0103 pentru \u201e\u00eenalt\u0103 tr\u0103dare\u201d.<\/p>\n

Iuliu Maniu a fost
\n\u00eenchis la Gala\u021bi, apoi transferat la Sighet, unde \u0219i-a tr\u0103it ultimele zile. <\/p>\n

A murit la 5
\nfebruarie 1953, la v\u00e2rsta de 80 de ani, fiind \u00eengropat \u00een anonimat \u00een Cimitirul
\nS\u0103racilor din Sighet.<\/p>\n

\t\t\t1933: S-a n\u0103scut
\nactorul \u0218tefan B\u0103nic\u0103 senior<\/p>\n

Pe 11 noiembrie
\n1933, la C\u0103l\u0103ra\u0219i, se n\u0103\u0219tea \u0218tefan B\u0103nic\u0103 senior, unul dintre cei mai
\ncarismatici \u0219i \u00eendr\u0103gi\u021bi actori rom\u00e2ni. Absolvent al IATC, promo\u021bia 1955,
\nB\u0103nic\u0103 a fost nu doar actor de teatru \u0219i film, ci \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u021b talentat.<\/p>\n

A jucat pe scena
\nTeatrului \u201eBulandra\u201d al\u0103turi de mari nume ale teatrului rom\u00e2nesc \u0219i a format un
\ncuplu comic memorabil cu Stela Popescu.<\/p>\n

\u00cen 2016, a fost
\nomagiat postum cu o stea pe Aleea Celebrit\u0103\u021bilor din Bucure\u0219ti, \u00een semn de
\nrecuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru \u00eentreaga sa carier\u0103.<\/p>\n

\t\t\t1950: S-a n\u0103scut
\npoetul Mircea Dinescu<\/p>\n

Poet, publicist \u0219i
\nspirit liber, Mircea Dinescu s-a n\u0103scut la 11 noiembrie 1950. C\u0103r\u021bile sale de
\npoezie, de la \u201eElegii de c\u00e2nd eram mai t\u00e2n\u0103r\u201d la \u201eScaunul cu trei picioare\u201d, au
\nfost traduse \u00een mai multe limbi.<\/p>\n

\t\t\t\"Mircea<\/p>\n

Mircea Dinescu, fotografie din arhiva personal\u0103 a poetului<\/p>\n

Fondator al
\nrevistelor \u201eAcademia Ca\u021bavencu\u201d \u0219i \u201ePlai cu boi\u201d, Mircea Dinescu s-a remarcat
\nprin umorul s\u0103u satiric \u0219i prin implicarea civic\u0103. <\/a><\/p>\n

\t\t\t1962: S-a n\u0103scut
\nactri\u021ba american\u0103 Demi Moore<\/p>\n

N\u0103scut\u0103 pe 11
\nnoiembrie 1962, Demi Moore a devenit una dintre cele mai apreciate actri\u021be ale
\nanilor \u201990, dup\u0103 rolul din filmul \u201eGhost\u201d \u2013 \u201eFantoma mea iubit\u0103\u201d.<\/p>\n

A jucat \u00een
\nnumeroase produc\u021bii de succes, precum \u201eA Few Good Men\u201d, \u201eG.I. Jane\u201d sau \u201ePropunere
\nindecent\u0103\u201d, devenind una dintre cele mai bine pl\u0103tite actri\u021be de la Hollywood. <\/p>\n

\t\t\t1970: S-a n\u0103scut
\nc\u00e2nt\u0103re\u021bul Pavel Stratan<\/p>\n

Pavel Stratan<\/a> s-a
\nn\u0103scut \u00een Republica Moldova, la Ni\u0219cani, jude\u021bul C\u0103l\u0103ra\u0219i, \u00een 1970. Artist de
\nfolk \u0219i pop, a debutat cu albumul \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d, care a cucerit
\npublicul at\u00e2t \u00een Republica Moldova, c\u00e2t \u0219i \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Cu un stil
\nautentic, \u00een care amestec\u0103 nostalgia \u0219i umorul, Stratan a devenit rapid o voce
\ndistinct\u0103 \u00een muzica rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103.<\/p>\n

\t\t\t1974: S-a n\u0103scut
\nactorul american Leonardo DiCaprio<\/p>\n

Leonardo DiCaprio<\/a>,
\nn\u0103scut la Los Angeles pe 11 noiembrie 1974, este unul dintre cei mai talenta\u021bi
\n\u0219i aprecia\u021bi actori ai genera\u021biei sale.<\/p>\n

\t\t\t\"Leonardo<\/p>\n

Leonardo DiCaprio \u00eempline\u015fte 51 de ani. FOTO: Shutterstock<\/p>\n

A debutat \u00een televiziune la v\u00e2rsta de
\ncinci ani, iar consacrarea a venit odat\u0103 cu filme precum \u201eTitanic\u201d, \u201eThe
\nAviator\u201d \u0219i \u201eThe Revenant\u201d, pentru care a primit Premiul Oscar \u00een 2016.<\/p>\n

De-a lungul
\ncarierei, DiCaprio a fost nominalizat de \u0219apte ori la Oscar \u0219i a c\u00e2\u0219tigat trei
\nGloburi de Aur, remarc\u00e2ndu-se totodat\u0103 prin implicarea sa \u00een cauze ecologice \u0219i
\numanitare.<\/p>\n

\t\t\t1995: A murit
\nCorneliu Coposu, liderul PN\u0162CD<\/p>\n

Corneliu Coposu<\/a>,
\nfigur\u0103 emblematic\u0103 a opozi\u021biei anticomuniste, s-a stins din via\u021b\u0103 pe 11
\nnoiembrie 1995. N\u0103scut \u00een 1914, \u00een jude\u021bul S\u0103laj, Corneliu Coposu a fost
\nsecretarul politic al lui Iuliu Maniu \u0219i a suferit 17 ani de deten\u021bie \u00een
\n\u00eenchisorile comuniste.<\/p>\n

\t\t\t\"Corneliu<\/p>\n

Corneliu Coposu a fost timp de 17 ani de\u0163inut politic. FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n

Dup\u0103 Revolu\u021bia din
\n1989, a redevenit un simbol al democra\u021biei, conduc\u00e2nd Partidul Na\u021bional
\n\u021a\u0103r\u0103nesc Cre\u0219tin Democrat \u0219i milit\u00e2nd pentru valorile occidentale. Moartea sa a
\nfost urmat\u0103 de un impresionant omagiu public, zeci de mii de oameni venind s\u0103-l
\nconduc\u0103 pe ultimul drum.<\/p>\n

\t\t\tS\u0103rb\u0103tori<\/p>\n

* Rom\u00e2nia: Ziua Veteranilor din Teatrele de Opera\u021bii<\/p>\n

* Polonia: Ziua
\nIndependen\u021bei (1918)<\/p>\n

* Angola: Ziua
\nIndependen\u021bei (1975)<\/p>\n

* Belgia: Ziua
\nArmistitiului<\/p>\n

* Fran\u021ba: Ziua
\nArmisti\u021biului<\/p>\n

* SUA: Ziua
\nVeteranilor<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Ziua de 11 noiembrie marcheaz\u0103 o serie de evenimente remarcabile, de la tip\u0103rirea la Ia\u0219i a unui ziar…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":40720,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,10023,31,16699,36,37,27,74,9072,16700,34,35,16701,25,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73,16697,16698],"class_list":{"0":"post-40719","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cartea-recordurilor","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-corneliu-coposu","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-international","17":"tag-istoria-zilei","18":"tag-iuliu-maniu","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-mircea-dinescu","22":"tag-news","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews","34":"tag-ziar-romanesc","35":"tag-zimbrulu-si-vulturulu"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40719","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40719"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40719\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/40720"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40719"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40719"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40719"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}