![\"Un](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/1762938010_173_index.jpeg\")
<\/p>\n\u00cemb\u0103tr\u00e2nirea rapid\u0103 a popula\u021biei, exodul for\u021bei de munc\u0103, munca informal\u0103 \u0219i presiunile cresc\u00e2nde asupra bugetului sl\u0103besc tot mai mult sistemul public de pensii din Rom\u00e2nia, ceea ce face necesare m\u0103suri urgente de reform\u0103.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Munce\u0219ti o via\u021b\u0103 \u0219i iei la b\u0103tr\u00e2ne\u021be un sfert din salariu<\/p>\n
Un studiu realizat de economi\u0219tii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA arat\u0103 c\u0103, de\u0219i Rom\u00e2nia a f\u0103cut pa\u0219i importan\u021bi pentru corectarea dezechilibrelor sistemului public de pensii, acest lucru este insuficient, \u00een condi\u021biile \u00een care se preconizeaz\u0103 c\u0103 \u00een 2070 durata de via\u021b\u0103 a femeilor va fi de peste 88 de ani, iar cea a b\u0103rba\u021bilor de peste 83 de ani, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 statul va pl\u0103ti pensie pe o perioad\u0103 mai \u00eendelungat\u0103 dec\u00e2t \u00een prezent.<\/a><\/p>\n \u00cen plus, economi\u0219tii arat\u0103 \u00een analiz\u0103 c\u0103 raportul dintre pensie \u0219i salariu va fi mult mai mic \u00een 2070, dec\u00e2t \u00een prezent, pensia urm\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 la doar un sfert din salariu, fa\u021b\u0103 de 34% c\u00e2t este acum.<\/p>\n \u201eConform raportului privind \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, adecvarea pensiilor r\u0103m\u00e2ne o provocare major\u0103. Raportul dintre\u00a0pensiile publice medii \u0219i salariile medii\u00a0era de\u00a034% \u00een 2022, urm\u00e2nd s\u0103 scad\u0103 la\u00a029% \u00een 2070. \u0218i mai \u00eengrijor\u0103tor,\u00a0rata de \u00eenlocuire\u00a0a pensiilor publice \u2013 raportul dintre prima pensie \u0219i ultimul salariu \u2013 va cobor\u00ee \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 de la\u00a036% la doar 24%. Cu alte cuvinte, conform acestui raport, \u00een 2070 un pensionar va primi, \u00een medie, o pensie public\u0103 egal\u0103 cu doar un sfert din ultimul s\u0103u salariu. Aceast\u0103 reducere rezult\u0103 din aplicarea strict\u0103 a principiului contributivit\u0103\u021bii \u0219i eliminarea unor avantaje din vechea lege\u201d, explic\u0103 Tam\u00e1s Bukur, cercet\u0103tor invitat al RoEM.<\/p>\n \t\t\tPilonul 1 este o schem\u0103 piramidal\u0103<\/p>\n \u00centrebat ce se poate face, astfel \u00eenc\u00e2t viitorii pensionari s\u0103 nu fie nevoi\u021bi s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 la pensie cu doar un sfert din salariu, lucru imposibil av\u00e2nd \u00een vedere c\u00e2t cost\u0103 acum doar medicamentele, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai vorbim despre facturile la utilit\u0103\u021bi, economistul Radu Nechita,\u00a0profesor la Universitatea Babe\u0219-Bolyai, a declarat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103 pot fi luate o serie de m\u0103suri, inclusiv \u00eenlocuirea complet\u0103 a sistemului public de pensii cu pensiile private obligatorii Pilonul 2.<\/p>\n \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie \u00eenlocuit sistemului public de pensii Pilonul 1 cu pensiile private obligatorii Pilonul 2 \u0219i trebuie relaxate restric\u021biile de portofoliu la Pilonul 2. <\/p>\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, trebuie revizuit sistemul de asisten\u021b\u0103 social\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie mai rentabil s\u0103 fii asistent social cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 dec\u00e2t lucr\u0103tor cu jum\u0103tate de norm\u0103. <\/p>\n \u00cen al treilea r\u00e2nd, trebuie redus\u0103 substan\u021bial ponderea angaja\u021bilor \u00een sectorul public. Trebuie f\u0103cut\u0103 privatizarea \u00een toate domeniile unde se poate acest lucru. \u0218i sunt multe astfel de domenii. Inevitabil, se va munci p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rste mai \u00eenaintate, ca urmare a cre\u0219terii speran\u021bei de via\u021b\u0103\u201d, a declarat economistul Radu Nechita pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n Economistul a explicat c\u0103 Pilonul 1 de pensii de stat este de fapt o schem\u0103 piramidal\u0103, pus\u0103 \u00een practic\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 1880 de Bismark \u00een Germania.<\/p>\n \u201eAtunci, pensia era pentru incapacitate de munc\u0103 \u0219i func\u021biona perfect at\u00e2t timp c\u00e2t exista natalitate ridicat\u0103, iar speran\u021ba de via\u021b\u0103 era mic\u0103. Acum avem natalitate sc\u0103zut\u0103, chiar foarte sc\u0103zut\u0103, \u0219i speran\u021ba de via\u021b\u0103 a crescut. Acest sistem de pensii de stat a func\u021bionat un secol \u0219i jum\u0103tate, dar datele s-au schimbat mult \u00een acest timp.<\/p>\n O reform\u0103 curajoas\u0103 a avut loc \u00een Chile, \u00een timpul dictaturii militare. Poate fi aplicat\u0103 \u0219i la noi, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 dictatur\u0103!\u00a0\u00cen Chile, \u00een 1981, s-a stabilit c\u0103 cei care sunt deja la pensie vor primi \u00een continuare pensia pe sistemul vechi, dar pensiile nu vor mai cre\u0219te. Cei care erau \u00een c\u00e2mpul muncii nu au mai contribuit la Pilonul 1, iar statul a calculat c\u00e2t au pl\u0103tit la Pilonul 1 \u0219i au emis obliga\u021biuni \u00een baza contributivit\u0103\u021bii. Titlurile de stat emise au fost cump\u0103rate de fondurile de la Pilonul 2 \u0219i au avut un randament foarte bun\u201d, a explicat Radu Nechita pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\tToate fondurile de la Pilonul 1 trebuie transferate la Pilonul 2<\/p>\n \u00centrebat cum ar putea fi realizat \u00een Rom\u00e2nia transferul fondurilor cumulate de fiecare angajat la Pilonul 1 c\u0103tre fondurile private din Pilonul 2, economistul a explicat c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd trebuie stabilit\u0103 exact datoria public\u0103 a statului la Pilonul 1, respectiv c\u00e2\u021bi bani a \u00eencasat statul de la fiecare om care munce\u0219te, pe \u00eentreaga perioad\u0103 de timp \u00een care a contribuit la Pilonul 1.<\/p>\n \u201eEstim\u0103rile sunt c\u0103 datoria statului cu pensiile publice, adic\u0103 sumele \u00eencasate de-a lungul timpului de la contributorii care muncesc, este de 5-6 ori mai mare dec\u00e2t datoria guvernamental\u0103, respectiv de 200 – 300% din PIB.\u00a0<\/p>\n \u00a0Dup\u0103 ce statul afl\u0103 exact c\u00e2t e datoria public\u0103, pensiile celor care sunt la pensie trebuie pl\u0103tite. Statul se poate \u00eemprumuta, prin titluri de stat emise la nivel mondial, s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 aceste pensii, cu scaden\u021b\u0103 pe termen lung, ca s\u0103 putem ie\u0219i din acest sistem piramidal.<\/p>\n Concret, cei care muncesc vor pl\u0103ti \u00een continuare 25% din salariu pentru pensii, din care 15-20% ar merge la Pilonul 2.\u00a0Matematic vorbind, cu 15-20% pe 35 de ani acumulezi fonduri care pot fi pl\u0103tite lunar prin rent\u0103 viager\u0103 mai mari dec\u00e2t \u0219i-ar pl\u0103ti statul pensie\u201d, a declarat economistul Radu Nechita.<\/p>\n El a explicat c\u0103 o alt\u0103 variant\u0103 prin care statul ar putea rambursa datoria public\u0103 generat\u0103 de plata pensiilor ar putea fi veniturile din exploatarea bog\u0103\u021biilor din sol, subsol \u0219i a spectrului electromagnetic.<\/p>\n \t\t\tEvolu\u021bia cheltuielilor \u0219i contribu\u021biilor<\/p>\n Sistemul public de pensii actual este de tip\u00a0\u201epay as you go\u201d\u00a0(genera\u021bia activ\u0103 contribuie la plata pensiilor curente), completat de sistemul de pensii private, Pilonul II obligatoriu \u0219i Pilonul III facultativ. \u00cen ultimii ani, presiunile demografice, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei \u0219i cre\u0219terea cheltuielilor sociale au for\u021bat statul s\u0103 intervin\u0103 prin reforme majore: \u00een septembrie 2023 a fost modificat regimul pensiilor speciale, iar \u00een noiembrie 2023 a intrat \u00een vigoare o reform\u0103 ampl\u0103 a pensiilor publice, aliniat\u0103 cu PNRR \u0219i recomand\u0103rile Comisiei Europene, consider\u0103 economi\u0219tii RoEM-UBB FSEGA. Reforma prevede recalcularea drepturilor de pensie pe baza unui sistem de punctaj, indexarea automat\u0103 cu infla\u021bia \u0219i salariile, egalizarea v\u00e2rstei de pensionare pentru femei \u0219i b\u0103rba\u021bi (65 de ani p\u00e2n\u0103 \u00een 2035) \u0219i corelarea direct\u0103 cu speran\u021ba de via\u021b\u0103.<\/p>\n \u00cen 2022, cheltuielile brute cu pensiile publice, inclusiv cele speciale, au reprezentat aproximativ\u00a08,5% din PIB. Proiec\u021biile din raportul privind \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, publicat de Ministerul Finan\u021belor \u00een 2024, arat\u0103 o cre\u0219tere p\u00e2n\u0103 la\u00a010,6% din PIB \u00een 2030 \u0219i un v\u00e2rf de\u00a010,6% \u00een 2046. Dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, pe fondul reformelor din 2023 \u0219i al sc\u0103derii popula\u021biei, cheltuielile ar urma s\u0103 se reduc\u0103 treptat la\u00a07,6% din PIB \u00een 2070.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te veniturile, \u00een 2022, contribu\u021biile la fondul public de pensii au \u00eensumat\u00a06% din PIB, urm\u00e2nd s\u0103 se stabilizeze \u00een jurul valorii de\u00a05,2% din PIB\u00a0\u00een perioada 2040-2070. Diferen\u021ba dintre cheltuieli \u0219i contribu\u021bii a generat un\u00a0deficit structural semnificativ, de\u00a02,5% din PIB, \u00een 2022, care se va ad\u00e2nci p\u00e2n\u0103 la\u00a05,4%, \u00een 2047, pentru ca ulterior \u2013 ca urmare a reformelor \u0219i reducerii num\u0103rului de pensionari \u2013 s\u0103 se diminueze spre\u00a02,4% din PIB \u00een 2070, revenind astfel la nivelul actual.<\/p>\n \t\t\tMai pu\u021bini contributori, mai mul\u021bi pensionari<\/p>\n Sustenabilitatea unui sistem de pensii de tip\u00a0\u201epay as you go\u201d\u00a0depinde \u00een mod direct de raportul dintre contributori \u0219i beneficiari. \u00cen anul 2022, Rom\u00e2nia avea aproximativ\u00a05 milioane de pensionari\u00a0\u00een sistemul public \u0219i\u00a07,7 milioane de salaria\u021bi\u00a0activi, conform datelor Eurostat (a c\u0103rui metodologie include \u0219i persoanele care desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi independente, precum \u0219i pe cele care lucreaz\u0103 \u00een sectorul informal, iar colectarea datelor se bazeaz\u0103 pe un e\u0219antion de gospod\u0103rii), iar potrivit datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS), num\u0103rul angaja\u021bilor este de aproximativ 5,3 milioane (metodologia INS se bazeaz\u0103 pe date administrative \u0219i include doar persoanele salariate, nu \u0219i lucr\u0103torii pe cont propriu, lucr\u0103torii agricoli individuali sau cei care muncesc \u201ela negru\u201d). <\/p>\n P\u00e2n\u0103 \u00een 2070, proiec\u021biile din raportul Ministerului Finan\u021belor privind \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei indic\u0103 o sc\u0103dere a num\u0103rului de salaria\u021bi la\u00a05,6 milioane, conform metodologiei Eurostat, \u0219i la 4,2 milioane, conform metodologiei INS, ca urmare a emigr\u0103rii \u0219i a diminu\u0103rii popula\u021biei active, \u00een timp ce num\u0103rul pensionarilor s-ar reduce la\u00a03,96 milioane, pe fondul cre\u0219terii v\u00e2rstei de pensionare. Totu\u0219i, spun economi\u0219tii RoEM, raportul de dependen\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2ne ridicat, deoarece ambele categorii scad \u00eentr-un ritm similar.<\/p>\n Astfel,\u00a0rata de dependen\u021b\u0103 a sistemului de pensii (SDR, System Dependency Ratio), calculat ca raportul dintre num\u0103rul de pensionari \u0219i num\u0103rul de angaja\u021bi,\u00a0va cre\u0219te de la\u00a065% \u00een 2022\u00a0la\u00a086% \u00een 2050, urm\u00e2nd s\u0103 se reduc\u0103 u\u0219or la\u00a071% \u00een 2070. \u00cen paralel,\u00a0rata de dependen\u021b\u0103 la v\u00e2rste \u00eenaintate (OADR, old-age dependency ratio)\u00a0\u2013 m\u0103rimea popula\u021biei de 65+ ani raportat la cea de 20-64 ani \u2013 va urca de la\u00a033% \u00een 2022\u00a0la\u00a055% \u00een 2050, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd apoi aproape constant p\u00e2n\u0103 \u00een 2070.<\/p>\n \u201eAceast\u0103 rat\u0103 ofer\u0103 o imagine \u0219i mai sumbr\u0103 dac\u0103 \u00een numitor nu lu\u0103m \u00een calcul to\u021bi angaja\u021bii, ci doar pe cei care pl\u0103tesc contribu\u021bii. \u00cen acest caz, valorile estimate ale ratei de dependen\u021b\u0103 a sistemului sunt de 95% \u00een 2030 \u0219i de 97% \u00een 2070. Acest lucru, din punct de vedere tehnic, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 un angajat care pl\u0103te\u0219te contribu\u021bii ar trebui s\u0103 sus\u021bin\u0103 un pensionar din contribu\u021bia sa. Cu alte cuvinte, o popula\u021bie activ\u0103 tot mai redus\u0103 va trebui s\u0103 sus\u021bin\u0103 un num\u0103r tot mai mare de pensionari \u2013 un dezechilibru structural alimentat de\u00a0\u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei,\u00a0sc\u0103derea natalit\u0103\u021bii\u00a0\u0219i\u00a0emigrarea masiv\u0103\u00a0a for\u021bei de munc\u0103 dup\u0103 aderarea la UE\u201d, explic\u0103 B\u00e9la-Gergely R\u00e1cz.<\/p>\n \t\t\tDecre\u021beii ies cur\u00e2nd la pensie<\/p>\n \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, conform economi\u0219tilor RoEM-UBB FSEGA, principalele provoc\u0103ri ale finan\u021b\u0103rii sistemului de pensii sunt: demografia nevaforabil\u0103, pia\u021ba muncii \u0219i contributivitatea limitat\u0103, structura sistemului public de pensii \u0219i pensiile speciale, sistemul pensiilor private. Demografia nefavorabil\u0103 se refer\u0103 la \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea accelerat\u0103 a popula\u021biei \u0219i la migra\u021bia ampl\u0103 a for\u021bei de munc\u0103: ponderea persoanelor de peste 65 de ani este estimat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 de la\u00a033% \u00een 2022\u00a0la\u00a0aproximativ 55% \u00een 2050\u00a0\u0219i\u00a0la 56% \u00een 2070, iar potrivit statisticilor Eurostat \u0219i OECD, aproximativ 20% din popula\u021bia activ\u0103 lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, ceea ce reduce baza de contributori.<\/p>\n