![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820409_899_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
12 Noiembrie 2025, 15:34
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tPompele de c\u0103ldur\u0103 sunt o tehnologie tot mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een lume, permi\u0163\u00e2nd produc\u0163ia de energie termic\u0103 folosind principii termodinamice ale refrigeren\u0163ilor, pe baza electricit\u0103\u0163ii, consumate \u00een principal pe func\u0163ionarea compresoarelor. Principiul de baz\u0103 e c\u0103 orice gaz presurizat devine fierbinte, iar un compresor care presurizeaz\u0103 un refrigerent poate ob\u0163ine un randament admirabil \u00een generarea de c\u0103ldur\u0103, mult mai eficient dec\u00e2t \u00eenc\u0103lzirea cu rezisten\u0163e electrice. Desigur, la pompe de c\u0103ldur\u0103 conteaz\u0103 foarte mult \u015fi sursa primar\u0103 de captare a c\u0103ldurii ini\u0163iale, lucrul mecanic al compresoarelor trebuind s\u0103 fie mai mic dac\u0103 diferen\u0163a de temperatur\u0103 dintre mediul final \u015fi cel primar e mai mic\u0103. Pompele de c\u0103ldur\u0103 \u015fi-au dovedit eficien\u0163a \u00een sisteme de \u00eenc\u0103lzire la case particulare, iar noi chiar am relatat de cur\u00e2nd cifrele de consum din proprie experien\u0163\u0103<\/a> a unei pompe, dar \u00een ultimul timp au \u00eenceput tot mai mult a fi folosite la sisteme centralizate de \u00eenc\u0103lzire, mai ales \u00een ora\u015fe europene, \u00eenlocuind centrale cu c\u0103rbune sau cu gaz. Ceva timp \u00een urm\u0103, noi am fost \u00een interiorul unei asemenea centrale din Danemarca \u015fi am filmat un reportaj complet acolo despre modul \u00een care func\u0163ioneaz\u0103<\/a> acea central\u0103, mai ales c\u0103 ea trebuia s\u0103 \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 apa pentru un ora\u015f cu sistem de \u00eenc\u0103lzire vechi, cu pierderi mai mari. Acum, \u00eens\u0103, inginerii germani vor construi cea mai mare pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 din lume, care va livra la final nu ap\u0103 fierbinte, ci abur de 300 grade Celsius, pentru un sistem de \u00eenc\u0103lzire centralizat\u0103 din Boston, SUA.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tDiferen\u0163a e absolut enorm\u0103 \u00een aceste temperaturi. La o pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 de cas\u0103, unde pompa nu are pierderi de transport, ea poate fi setat\u0103 s\u0103 livreze 30-35 grade Celsius \u00een apa din sistemul de \u00eenc\u0103lzire, iar \u00een perioade mai geroase \u2014 35-42 grade Celsius. Doar casele care nu sunt izolate termic deloc ar putea avea nevoie de temperaturi mai mari, de 45-55 grade Celsius sau mai mult.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 casnic\u0103<\/p>\n La o pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 precum cea din Danemarca, care are dimensiunea uria\u015f\u0103 a unei centrale, care asigur\u0103 cu c\u0103ldur\u0103 100.000 locuitori din 25.000 gospod\u0103rii ale unui ora\u015f, temperatura apei de ie\u015fire din pomp\u0103 e de p\u00e2n\u0103 la 90 grade Celsius, c\u00e2nd afar\u0103 e mai frig, pentru a compensa pierderile de transportare p\u00e2n\u0103 la cas\u0103 \u015fi sistemul de \u0163evi mai vechi. Iar atunci c\u00e2nd pompa nu mai trebuie s\u0103 livreze ap\u0103 cald\u0103 la final, ci abur, asta \u00eenseamn\u0103 o temperatur\u0103 cu mult peste 100 grade Celsius \u015fi un sistem mult mai complex \u015fi mai energofag, care trebuie s\u0103 asigure acest abur.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Pompa de c\u0103ldur\u0103 din Danemarca<\/p>\n Anul trecut, noi scriam<\/a> c\u0103 germanii de la BASF vor construi cea mai mare pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 industrial\u0103 din lume, cu care vor produce abur de sute de grade Celsius la cea mai mare fabric\u0103 a lor, Ludwigshafen. Pompa de c\u0103ldur\u0103 de la fabrica BASF va trebui s\u0103 produc\u0103 abur la temperaturi cuprinse \u00eentre 240 \u015fi 520 grade Celsius, \u00eentruc\u00e2t acest abur e folosit \u00een reac\u0163iile chimice la multitudinea de produse fabricate \u00een Ludwigshafen. Deci, aparent, temperaturile finale sunt echivalente sau chiar mai mare cu pompa de c\u0103ldur\u0103 care urmeaz\u0103 a fi construit\u0103 \u00een Boston. Doar c\u0103 la fabrica BASF pompa de c\u0103ldur\u0103 \u00ee\u015fi capteaz\u0103 c\u0103ldura ini\u0163ial\u0103 din c\u0103ldura rezidual\u0103 a diverselor instala\u0163ii de la fabric\u0103, unele zone gener\u00e2nd eman\u0103ri importante de c\u0103ldur\u0103. Astfel, pompa de c\u0103ldur\u0103 de la fabrica BASF va reu\u015fi s\u0103-\u015fi p\u0103streze un coeficient bun de performan\u0163\u0103, \u00eentruc\u00e2t nu va miza pe aer rece de afar\u0103, spre exemplu, ci pe medii fierbin\u0163i ini\u0163iale, pe care le va duce ulterior la sutele de grade Celsius necesare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen noul sistem pe care germanii \u00eel vor construi \u00een Boston, \u00eens\u0103, sursa primar\u0103 de c\u0103ldur\u0103 e apa curg\u0103toare din r\u00e2ul Charles. Partea bun\u0103 e c\u0103 apa ar trebuie s\u0103 nu aib\u0103 o temperatur\u0103 negativ\u0103 niciodat\u0103, \u00eens\u0103 iarna ea ar putea avea doar 1-2 grade Celsius, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o diferen\u0163\u0103 foarte mare fa\u0163\u0103 de cei 300 grade Celsius necesari la final. Inginerii germani care vor produce noua pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103, \u00eens\u0103, sunt aceea\u015fi care au proiectat \u015fi pompa de c\u0103ldur\u0103 din Danemarca pe care noi am vizitat-o, fosta companie MAN Energy Solutions, redenumit\u0103 \u00eentre timp \u00een Everllence. \u00cen sistemul din Danemarca sursa primar\u0103 era apa de mare, cu temperaturi similare, deci exist\u0103 o oarecare similaritate \u00een aceast\u0103 prim\u0103 parte a circuitului, cu diferen\u0163a c\u0103 \u00een Danemarca se folosea ap\u0103 s\u0103rat\u0103 de mare, iar \u00een Boston se va folosi ap\u0103 dulce de r\u00e2u.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tDe ce ar avea nevoie un sistem de \u00eenc\u0103lzire de abur de 300 grade? Pentru c\u0103, spre deosebire de Europa, unde sistemele centralizate de \u00eenc\u0103lzire func\u0163ioneaz\u0103 cu ap\u0103 cald\u0103 de obicei, \u00een SUA majoritatea acestor sisteme opereaz\u0103 cu abur fierbinte. Aburul ajunge \u00een subsolul fiec\u0103rui bloc, edificiu, etc, \u015fi acolo are loc degajarea c\u0103ldurii \u00een sistemul intern, cu ap\u0103, al acelui bloc, printr-un schimb\u0103tor de c\u0103ldur\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Un distribuitor din subsolul unui edificiu, parte dintr-un sistem centralizat de \u00eenc\u0103lzire cu abur<\/p>\n Aceast\u0103 abordare cu abur vine din istorie, c\u00e2nd primele sisteme au fost g\u00e2ndite s\u0103 fie compatibile nu doar cu locuin\u0163ele, ci \u015fi cu spitalele \u015fi fabricile, \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului XIX. Fabricile \u015fi spitalele aveau nevoie mai mult de abur dec\u00e2t de ap\u0103 cald\u0103, \u00een plin\u0103 revolu\u0163ie industrial\u0103, pentru procesele lor de fabricare, iar astfel sistemul a fost g\u00e2ndit uniformizat pentru a acoperi \u015fi necesit\u0103\u0163ile economice \u015fi a fi mai viabil \u00een costuri, dac\u0103 ar acoperi mai multe necesit\u0103\u0163i simultan.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: \u021aevi de transport aburi<\/p>\n \u00cen materie de eficien\u0163\u0103, e evident c\u0103 \u00eenc\u0103lzirea aburului la 300 grade Celsius, spre exemplu, necesit\u0103 mult mai mult\u0103 energie primar\u0103 dec\u00e2t \u00eenc\u0103lzirea apei la 90 grade. Dar apoi aburul are o densitate energetic\u0103 mult mai mare, fiind \u015fi presurizat de obicei, \u015fi se consum\u0103 mai pu\u0163in la pompele de transportare a lui. Sistemele de \u0163evi trebuie s\u0103 fie mult mai rezistente pentru a rezista presiunii \u015fi de obicei au \u015fi un canal de retur al condensului, dar per total nu exist\u0103 doar dezavantaje la acest sistem, ci \u015fi avantaje. \u00cens\u0103, per total, un asemenea sistem e mai energofag \u015fi e mai greu s\u0103 se integreze \u00een el solu\u0163ii moderne de \u00eenc\u0103lzire pe baz\u0103 de energie regenerabil\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tTocmai de asta, misiunea inginerilor germani de la Everllence va fi foarte dificil\u0103 \u015fi provocatoare \u015fi va servi drept un prim exemplu din lume la aceast\u0103 scar\u0103 imens\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tNoua pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 din Boston va fi instalat\u0103 la o central\u0103 a celor de la Vicinity Energy \u015fi va avea o putere termic\u0103 de 35 MW, trebuind s\u0103 livreze 50 tone de abur pe or\u0103, pentru \u00eenc\u0103lzirea centralizat\u0103 a unei suprafe\u0163e de edificii urbane din Boston de 6,5 milioane de metri p\u0103tra\u0163i.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tEa va folosi electricitate din surse regenerabile, contractat\u0103 de cei de la Vicinity Energy \u015fi va \u00eenlocui actualele boilere cu gaz care produc aburul, livr\u00e2nd apoi acest abur \u00een acela\u015fi sistem actual de \u0163evi al ora\u015fului.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tInginerii germani au configurat noua pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 \u00eentr-o construc\u0163ie cu dou\u0103 compresoare cu rol complementar. Ambele sunt compresoare Everllence cu arbori multipli, cu angrenaje integrale, special preg\u0103tite pentru folosire \u00een asemenea condi\u0163ii solicitate. Primul compresor e unul de model RG40-8, \u015fi va fi folosit pentru circuitul principal, cu refrigerent. E unul din compresoarele at\u00e2t de puternice \u015fi avansate, \u00eenc\u00e2t poate \u00eenc\u0103lzi refrigerentul p\u00e2n\u0103 la o temperatur\u0103 de 450 grade Celsius. Modelul ales \u00een acest caz nici m\u0103car nu e cel mai puternic din gama Everllence, dar tot poate compresa un debit de 25.000 m3 pe ur\u0103 de refrigerent, \u015fi consum\u0103 p\u00e2n\u0103 la 15 MW putere. Desigur, consumul real poate varia \u00een func\u0163ie de solicit\u0103rile reale din sistem.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Construc\u0163ia pompei de c\u0103ldur\u0103, proiectat\u0103 de germani<\/p>\n \u00cen acest caz, refrigerentul \u00eenc\u0103lzit la temperaturi de 350-400 grade Celsius va transfera c\u0103ldura sa printr-un schimb\u0103tor c\u0103tre circuitul de abur, cu scopul de a aduce aburul la 300 grade Celsius. De aici, aburul \u00eenc\u0103lzit va ajunge s\u0103 treac\u0103 printr-un alt compresor, RG63-6, care va avea rolul de a cre\u015fte presiunea aburului p\u00e2n\u0103 la cei 50 bari necesari \u00een sistem.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAceste compresoarele vor fi produse, cel mai probabil, la fabrica din Zurich, Elve\u0163ia, a celor de la Everllence, fostul MAN Energy Solutions, \u00eentruc\u00e2t acolo era loca\u0163ia principal\u0103 de fabricare a celor mai performante \u015fi sofisticate compresoare din gama lor. Construc\u0163ia lor e prev\u0103zut\u0103 pentru durabilitate de zeci de ani \u015fi mentenan\u0163\u0103 minim\u0103 chiar \u015fi la rulmen\u0163i. Iar parametrii ne spun clar c\u0103 ele vor putea face fa\u0163\u0103 chiar \u015fi cu o surs\u0103 primar\u0103 de 0-5 grade Celsius, precum apa r\u00e2ului Charles, \u015fi cu o surs\u0103 final\u0103 de 300 grade Celsius, sub form\u0103 de abur presurizat.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tCe COP, adic\u0103 ce coeficient de performan\u0163\u0103, ar putea oferi o asemenea pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 uria\u015f\u0103, care opereaz\u0103 \u00een asemenea condi\u0163ii solicitante? Germanii, elve\u0163ienii \u015fi americanii nu anun\u0163\u0103, dar o analiz\u0103 \u00een lan\u0163 a parametrilor compresoarelor folosite, a climei din Boston, a temperaturilor necesare la ie\u015fire \u015fi cea din mediul primar, ne duce la c\u00e2teva cifre estimative. \u00cen condi\u0163ii normale de iarn\u0103 din Boston, c\u00e2nd apa din r\u00e2u ar avea cam 5 grade Celsius, iar sistemul n-ar trebui s\u0103 lucreze la puterea termic\u0103 maxim\u0103 de 35 MW, ci la 22-25 MW, consumul total de putere ar fi de 13,75-17,9 MW. Iar asta corespunde cu un COP de circa 1,4-1,6. \u00cen condi\u0163iile unor perioade geroase din Boston, c\u00e2nd apa din r\u00e2u ar fi cam 0 grade, iar temperaturile cu mult sub 0 grade, COP ar sc\u0103dea pe la 1,2-1,4.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tNu e cel mai admirabil coeficient de randament, deci. Pentru compara\u0163ie, sistemul din Danemarca, cu ap\u0103 cald\u0103 la 90 grade, are un COP cuprins \u00eentre 2,0 \u00een cele mai dure condi\u0163ii p\u00e2n\u0103 spre 3 \u00een condi\u0163ii mai obi\u015fnuite. Iar acest COP poate fi tradus mai simplu ca raportul dintre MW de putere termic\u0103 general\u0103 fa\u0163\u0103 de MW de putere electric\u0103, consumat\u0103. Iar pentru compara\u0163ie, la o pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 casnic\u0103 acest raport e de obicei de 3,9-5,5. Deci asta arat\u0103 c\u00e2t de eficient\u0103 poate fi o pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 \u015fi totodat\u0103 arat\u0103 de ce pompele de c\u0103ldur\u0103 care s\u0103 genereze abur de sute de grade de Celsius n-au prea fost implementate p\u00e2n\u0103 acum.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tLa 1,2-1,6 COP estimat, un asemenea sistem precum cel din Boston va fi energofag, \u00eens\u0103 dac\u0103 e s\u0103 g\u00e2ndim mai amplu, dou\u0103 turbine eoliene \u00eei pot asigura toat\u0103 electricitatea necesar\u0103. Iar acele dou\u0103 turbine eoliene ar asigura efectiv \u00eenc\u0103lzirea ora\u015fului. Deci, cumva totul are sens dac\u0103 privim lucrurile din perspectiva decarboniz\u0103rii, de a trece la ardere de gaz la o surs\u0103 de energie care nu emite CO2. \u015ei atunci chiar \u015fi un consum relativ mare de electricitate devine cumva justificat, lu\u00e2nd \u00een calcul beneficiul dorit.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Interiorul compresorului folosit la noua pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 din Boston<\/p>\n Inginerii germani \u015fi cei americani spun c\u0103 dac\u0103 aceast\u0103 prim\u0103 pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 cu abur va fi un succes, re\u0163eta ei va fi replicat\u0103 \u00een 12 ora\u015fe americane, unde Vicinity Energuy are centrale de \u00eenc\u0103lzire centralizat\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820410_522_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820410_801_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820411_887_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n