{"id":43116,"date":"2025-11-14T08:06:08","date_gmt":"2025-11-14T08:06:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/43116\/"},"modified":"2025-11-14T08:06:08","modified_gmt":"2025-11-14T08:06:08","slug":"tinerii-sunt-mai-singuri-ca-oricand-sunt-maritata-de-cinci-ani-si-nu-m-am-simtit-niciodata-mai-singura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/43116\/","title":{"rendered":"Tinerii sunt mai singuri ca oric\u00e2nd. \u201eSunt m\u0103ritat\u0103 de cinci ani \u0219i nu m-am sim\u021bit niciodat\u0103 mai singur\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

Un raport global despre fericire arat\u0103 c\u0103 19% dintre tinerii de pe mapamond nu au nicio persoan\u0103 la care s\u0103 poat\u0103 apela pentru sprijin. Paradoxal, genera\u021bia cea mai conectat\u0103 digital tr\u0103ie\u0219te una dintre cele mai mari forme de singur\u0103tate.<\/p>\n

\t\t\t\"t\u00e2n\u0103r<\/p>\n

Surs\u0103 foto: Shutterstock<\/p>\n

Potrivit World Happiness Report 2025, \u00een capitolul realizat de cercet\u0103torii Rui Pei \u0219i Jamil Zaki de la Universitatea Stanford, leg\u0103turile sociale reprezint\u0103 cel mai puternic indicator al st\u0103rii de bine \u00een r\u00e2ndul tinerilor.<\/a>\u00a0<\/p>\n

Totu\u0219i, la ora actual\u0103, \u00een ciuda abunden\u021bei de mijloace de comunicare, tinerii sunt mai izola\u021bi ca niciodat\u0103. \u00cen 2023, 19% dintre tinerii de pe mapamond au declarat c\u0103 nu au nicio persoan\u0103 la care pot apela c\u00e2nd au nevoie de ajutor, arat\u0103 datele din sondajul Gallup World Poll, analizate \u00een raport.<\/p>\n

Declinul conexiunilor sociale este la nivel global, dar se manifest\u0103 diferit \u00een func\u021bie de regiune. Japonia, de pild\u0103, are cele mai ridicate niveluri de izolare, acolo peste 30% dintre tineri au declarat c\u0103 nu au persoane apropiate. \u00cen Nigeria, Egipt sau Filipine, propor\u021bia scade sub 10%. \u00cen schimb, tinerii din Statele Unite raporteaz\u0103 nu doar mai pu\u021bine conexiuni apropiate, ci \u0219i o calitate mai sc\u0103zut\u0103 a sprijinului social, un factor care, potrivit raportului, explic\u0103 par\u021bial sc\u0103derea indicelui general al fericirii \u00een r\u00e2ndul americanilor sub 30 de ani.<\/p>\n

De\u0219i adolescen\u021ba t\u00e2rzie \u0219i \u00eenceputul maturit\u0103\u021bii au fost considerate perioadele cele mai sociabile din via\u021b\u0103, tendin\u021ba s-a inversat. \u201eSingur\u0103tatea \u00een r\u00e2ndul tinerilor adul\u021bi a crescut constant \u00een ultimele patru decenii\u201d, avertizeaz\u0103 raportul. Chiar \u0219i dup\u0103 pandemie, nivelul singur\u0103t\u0103\u021bii nu a revenit la valorile anterioare. Jum\u0103tate dintre studen\u021bii americani declarau, \u00een 2023, c\u0103 se simt semnificativ singuri, cu aproape 5% mai mult dec\u00e2t \u00eenainte de perioada pandemic\u0103.<\/p>\n

Rui Pei \u0219i Jamil Zaki sus\u021bin c\u0103 re\u021beta pentru echilibrul emo\u021bional nu este retragerea, ci apartenen\u021ba. Conexiunile umane nu doar c\u0103 ofer\u0103 sprijin \u00een fa\u021ba stresului, dar modeleaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0219i fericirea pe termen lung. \u201eFiecare prietenie format\u0103 \u00een primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de facultate reduce semnificativ probabilitatea unei deterior\u0103ri a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale\u201d, scriu autorii. Cu alte cuvinte, prietenii de \u00eenceput de drum pot influen\u021ba \u00eentreaga traiectorie a vie\u021bii emo\u021bionale.<\/p>\n

\t\t\tCe spun oamenii despre singur\u0103tate<\/p>\n

Pe Reddit, un utilizator a scris c\u0103: \u201eSingur\u0103tatea nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii singur. \u00censeamn\u0103 s\u0103 n-ai pe nimeni.\u201d Postarea a adunat sute de reac\u021bii \u0219i comentarii de la oameni din toat\u0103 lumea, care au descris, cu sinceritate ce \u00eenseamn\u0103 absen\u021ba conexiunii.<\/p>\n

Un t\u00e2n\u0103r a spus: \u201eM\u0103 simt ca un personaj secundar \u00een via\u021ba tuturor, dar preferat \u00een via\u021ba nim\u0103nui.\u201d Altul i-a r\u0103spuns: \u201eAm avut aceea\u0219i senza\u021bie. Parc\u0103 toat\u0103 lumea m\u0103 pl\u0103cea, dar nimeni nu m\u0103 iubea cu adev\u0103rat.\u201d O femeie a ad\u0103ugat: \u201eSunt m\u0103ritat\u0103 de cinci ani \u0219i nu m-am sim\u021bit niciodat\u0103 mai singur\u0103. E cumplit s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 cer\u0219e\u0219ti aten\u021bie de la cineva care spune c\u0103 te iube\u0219te.\u201d<\/p>\n

Mul\u021bi utilizatori au descris singur\u0103tatea nu ca pe o lips\u0103 de companie, ci ca pe o absen\u021b\u0103 a vreunui sens. \u201ePo\u021bi fi \u00eenconjurat de oameni \u0219i totu\u0219i s\u0103 te sim\u021bi \u00eengrozitor de singur. E atunci c\u00e2nd nimeni nu te mai vede cu adev\u0103rat.\u201d Altcineva a comparat senza\u021bia cu \u201eo cas\u0103 frumoas\u0103 pe dinafar\u0103, dar pustiit\u0103 pe din\u0103untru\u201d.<\/p>\n

Pentru unii, singur\u0103tatea e \u0219i o etap\u0103 de transformare. \u201eUneori trebuie s\u0103 fii singur ca s\u0103 te reg\u0103se\u0219ti. S\u0103 \u00eenve\u021bi cine e\u0219ti, f\u0103r\u0103 zgomotul lumii din jur.\u201d Iar un alt utilizator a scris c\u0103 \u201eA fi singur nu e acela\u0219i lucru cu a fi singuratic. Una e un munte, alta e un drum drept.\u201d<\/p>\n

Printre r\u0103spunsuri, cineva a opinat: \u201eSingur\u0103tatea e ca o ran\u0103 care nu se vede. \u0218i, cel mai adesea, doare tocmai pentru c\u0103 nu o observ\u0103 nimeni.\u201d<\/p>\n

\t\t\t\u201eFericirea este o stare pe care \u0163i-o creezi singur\u201d<\/p>\n

\u00cen cartea \u201eRe\u021bete pentru fericire\u201d (Editura For You), Ken Keyes Jr. scria:<\/a> \u201eNu a\u015ftepta ca lumea s\u0103 se \u00eencadreze c\u00e2t mai fidel \u00een tiparele \u015fi modelele tale pentru ca numai apoi s\u0103 po\u0163i f\u0103uri experien\u0163a p\u0103cii \u015fi a bucuriei. Fericirea este o stare pe care \u0163i-o creezi singur! Iar timpul trece! S\u0103 iube\u015fti mai mult \u015fi s\u0103 pretinzi mai pu\u0163in nu sunt numai cele mai bune lucruri pe care le po\u0163i face pentru tine, ci sunt \u015fi fapte bune pe care le po\u0163i face \u00een beneficiul \u00eentregii omeniri, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u00ee\u0163i pas\u0103.\u201d<\/p>\n

Keyes nu vorbea despre retragerea din lume, ci despre transformarea felului \u00een care ne raport\u0103m la ea. Fericirea nu depinde de ceilal\u021bi, ci de calitatea cu care ne deschidem c\u0103tre ceilal\u021bi. \u00centr-o lume \u00een care 19% dintre tineri spun c\u0103 nu au pe nimeni la care s\u0103 apeleze, mesajul lui devine o form\u0103 de igien\u0103 interioar\u0103: iubirea autentic\u0103 \u00eencepe c\u00e2nd \u00eencet\u0103m s\u0103 a\u0219tept\u0103m ca ceilal\u021bi s\u0103 se potriveasc\u0103 proiec\u021biilor noastre.<\/p>\n

Din volumul s\u0103u reiese c\u0103 nefericirea nu provine din absen\u021ba celorlal\u021bi, ci din frica noastr\u0103 de a fi r\u0103ni\u021bi. \u00cen \u00eencercarea de a controla rela\u021biile \u0219i de a evita durerea, ajungem s\u0103 tr\u0103im \u00een izolare emo\u021bional\u0103. Ne construim mecanisme de ap\u0103rare sofisticate: justific\u0103ri, orgolii, exigen\u021be morale, care ne ofer\u0103 o iluzie de siguran\u021b\u0103, dar ne r\u0103pesc capacitatea de a sim\u021bi conexiunea autentic\u0103.<\/p>\n

Pentru Keyes, drumul c\u0103tre fericire nu avea leg\u0103tur\u0103 cu autocontrolul sau perfec\u021biunea moral\u0103, ci cu vulnerabilitatea asumat\u0103. El descria, de pild\u0103, iubirea ca pe o energie care curge liber \u00eentre oameni, at\u00e2t timp c\u00e2t nu \u00eencerc\u0103m s\u0103 o condi\u021bion\u0103m sau s\u0103 o manipul\u0103m. C\u00e2nd \u00eencet\u0103m s\u0103-i schimb\u0103m pe ceilal\u021bi \u0219i \u00eencepem s\u0103-i vedem a\u0219a cum sunt, apare adev\u0103rata \u00een\u021belegere.<\/p>\n

Aceea\u0219i perspectiv\u0103 se reg\u0103se\u0219te, sub alt\u0103 form\u0103, \u0219i \u00een datele recente din World Happiness Report 2025, care arat\u0103 c\u0103 persoanele ce simt c\u0103 pot apela la cineva apropiat atunci c\u00e2nd trec printr-o criz\u0103 au o probabilitate cu 16% mai mare s\u0103 se declare satisf\u0103cute de via\u021ba lor. Fericirea nu se construie\u0219te \u00een singur\u0103tate, ci \u00een oglinda rela\u021biilor care ne arat\u0103 cine suntem.<\/p>\n

Pentru Ken Keyes, fericirea era un exerci\u021biu zilnic de con\u0219tien\u021b\u0103 \u0219i iubire activ\u0103. Ea nu presupune transformarea radical\u0103 a propriei persoane, ci redescoperirea naturii interioare de dincolo de fric\u0103. \u00cen acest sens, mesajul s\u0103u r\u0103m\u00e2ne actual: adev\u0103rata eliberare apare atunci c\u00e2nd nu mai tr\u0103im sub imperiul ap\u0103r\u0103rii, ci \u00een deschiderea care permite vie\u021bii \u0219i celorlal\u021bi s\u0103 ne ating\u0103.<\/p>\n

\t\t\tDe ce e tot mai greu pentru Genera\u021bia Z s\u0103 se conecteze<\/p>\n

\u201eConectarea social\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru starea noastr\u0103 de bine, dar tinerii adul\u021bi ezit\u0103 tot mai mult s\u0103 interac\u021bioneze unii cu al\u021bii, \u00eentr-o lume online \u0219i polarizat\u0103\u201d, explica, de cur\u00e2nd, psihologul Jamil Zaki de la Universitatea Stanford, coautor al capitolului despre s\u0103n\u0103tatea mental\u0103 a tinerilor din World Happiness Report 2025. Conform spuselor sale, aceast\u0103 deconectare are un cost major: tinerii raporteaz\u0103 niveluri de fericire mai sc\u0103zute dec\u00e2t adul\u021bii de v\u00e2rst\u0103 mijlocie sau v\u00e2rstnicii.<\/p>\n

\u201eUnul dintre cele mai eficiente moduri de a ne \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi starea de bine este s\u0103 fim \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi\u201d, spunea Zaki. \u201eS\u0103 petrecem timp cu prietenii, s\u0103 ajut\u0103m str\u0103ini, s\u0103 vorbim sincer despre greut\u0103\u021bile noastre: toate cresc fericirea, reduc stresul \u0219i atenueaz\u0103 simptomele depresiei.\u201d
\nEl observ\u0103 un paradox al epocii moderne: \u201eAnii 2020 au adus o cre\u0219tere spectaculoas\u0103 a conceptului de self-care, activit\u0103\u021bi menite s\u0103 reduc\u0103 stresul, dar care se concentreaz\u0103, de fapt, pe a fi singur, doar \u00een condi\u021bii mai pl\u0103cute. Nu e nimic r\u0103u \u00een asta, desigur. Dar starea de bine se construie\u0219te, cel mai adesea, acolo, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi.\u201d<\/p>\n

Cercet\u0103rile lui Zaki arat\u0103 c\u0103 oamenii tind s\u0103 subestimeze c\u00e2t de prieteno\u0219i, deschi\u0219i \u0219i empatici sunt ceilal\u021bi. \u201eFacem presupuneri sumbre despre oameni \u00een general, dar c\u00e2nd interac\u021bion\u0103m cu persoane reale, ne d\u0103m seama c\u0103 majoritatea sunt calde \u0219i rezonabile.\u201d
\nAceast\u0103 percep\u021bie gre\u0219it\u0103 duce la izolare: evit\u0103m exact rela\u021biile care ne-ar putea face mai ferici\u021bi. Pe de alt\u0103 parte, spune Zaki, atunci c\u00e2nd dep\u0103\u0219im iner\u021bia \u0219i avem curajul s\u0103 ne apropiem de al\u021bii, \u201esurprizele pl\u0103cute sunt peste tot\u201d.<\/p>\n

\t\t\tAntidotul pentru singur\u0103tate: s\u0103 recunoa\u0219tem c\u00e2t de mult le pas\u0103 celorlal\u021bi<\/p>\n

\u00centr-un studiu publicat \u00een Nature Human Behavior \u00een octombrie 2025, echipa condus\u0103 de Rui Pei \u0219i Jamil Zaki a identificat un alt obstacol major: tinerii nu cred c\u0103 altora le pas\u0103 de ei.
\nDar datele arat\u0103 contrariul.<\/p>\n

Analiz\u00e2nd peste 5.000 de studen\u021bi de la Stanford, cercet\u0103torii au descoperit un fenomen numit empathy perception gap \u201edecalajul percep\u021biei empatiei\u201d. Cu alte cuvinte, studen\u021bii \u00eei considerau pe colegii lor mai pu\u021bin empatici \u0219i mai pu\u021bin dispu\u0219i s\u0103 ajute dec\u00e2t erau, \u00een realitate. Cei care \u00eei percepeau pe ceilal\u021bi ca fiind mai empatici aveau o stare psihologic\u0103 mai bun\u0103 \u0219i mai mul\u021bi prieteni.<\/p>\n

Pentru a corecta aceast\u0103 percep\u021bie, cercet\u0103torii au desf\u0103\u0219urat o interven\u021bie simpl\u0103: o campanie de postere \u00een c\u0103mine, bazat\u0103 pe date reale. Mesajele afi\u0219ate \u00eencurajau studen\u021bii s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een dorin\u021ba celorlal\u021bi de a se conecta.
\nRezultatul? Studen\u021bii care au v\u0103zut posterele i-au perceput pe ceilal\u021bi ca fiind mai empatici \u0219i au \u00eenceput mai des conversa\u021bii spontane, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu \u0219tiau dac\u0103 vor fi bine primite.<\/p>\n

Un alt experiment, derulat printr-o aplica\u021bie mobil\u0103, trimitea mesaje cu sugestii practice: \u201eTrimite un compliment unui necunoscut\u201d sau \u201eScrie unui prieten cu care n-ai mai vorbit de mult.\u201d
\nDup\u0103 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, participan\u021bii erau cu aproape 90% mai dispu\u0219i s\u0103 ias\u0103 din zona de confort \u0219i s\u0103 se conecteze cu ceilal\u021bi.<\/p>\n

\u201eAtunci c\u00e2nd vreun student ezit\u0103 dac\u0103 s\u0103 scrie unui vechi prieten sau s\u0103 salute pe cineva nou, sper ca acest studiu s\u0103-i vin\u0103 \u00een minte \u0219i s\u0103-l \u00eencurajeze s\u0103-\u0219i asume acel mic risc social\u201d, spunea Rui Pei.<\/a> \u201e\u00cen jurul fiec\u0103ruia dintre noi exist\u0103 o lume plin\u0103 de oameni care vor, de fapt, s\u0103 fie prieteno\u0219i.\u201d<\/p>\n

Not\u0103: articolul include linkuri afiliate. Comisioanele ob\u021binute ajut\u0103 la sus\u021binerea acestui site.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Un raport global despre fericire arat\u0103 c\u0103 19% dintre tinerii de pe mapamond nu au nicio persoan\u0103 la…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":43117,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[17455,32,33,31,17453,17450,12661,36,37,4329,27,34,35,17456,25,17452,17454,17448,41,40,38,39,17449,26,17451,28,29,30],"class_list":{"0":"post-43116","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-amici","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-e-important-sa-ai-prieteni","13":"tag-editura-for-you","14":"tag-empatie","15":"tag-featured-news","16":"tag-featurednews","17":"tag-fericire","18":"tag-headlines","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-le-pasa-prietenilor-de-mine","22":"tag-news","23":"tag-prietenii","24":"tag-prietenii-din-facultate","25":"tag-raport-global","26":"tag-ro","27":"tag-romana","28":"tag-romania","29":"tag-romanian","30":"tag-singuratate","31":"tag-stiri","32":"tag-tinerii-sunt-singuri","33":"tag-titluri","34":"tag-top-stories","35":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115547025131949179","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43116","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43116"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43116\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/43117"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}