![\"\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/grafic-1.jpg\")
<\/p>\nDatele statistice oficiale arat\u0103 c\u0103 suntem \u00een a treia lun\u0103 consecutiv\u0103 de sc\u0103dere dramatic\u0103 a puterii de cump\u0103rare a c\u00e2\u0219tigului salarial mediu net. <\/p>\n
Rom\u00e2nia experimenteaz\u0103 cea mai dur\u0103 \u0219i inechitabil\u0103 austeritate din ultimii 25 de ani. Primul Ministru al Rom\u00e2niei nu dore\u0219te s\u0103 implementeze una dintre lec\u021biile de consolid\u0103ri fiscal-bugetare reu\u0219ite din \u021b\u0103rile UE din ultimii 20 de ani \u2013 trebuie s\u0103 se asigure echitatea social\u0103 prin distribu\u021bia corect\u0103 a poverii. \u00cen prezent, povara este pus\u0103 aproape exclusiv pe rom\u00e2nii cu venituri mici \u0219i medii, pe tineri \u0219i pensionari deopotriv\u0103 \u0219i pe companiile corecte din punct de vedere fiscal.<\/p>\n
Riscul este unul ridicat. \u00cen aceast\u0103 analiz\u0103 explic, \u00een primul r\u00e2nd, de ce este necesar\u0103 o consolidare fiscal-bugetar\u0103 echitabil\u0103, cu povar\u0103 mai mare pe cei cu venituri ridicate \u0219i povar\u0103 mic\u0103 pe umerii celor cu venituri reduse. \u00cen al doilea r\u00e2nd, analizez evolu\u021bia puterii de cump\u0103rare din ultimii 25 de ani \u0219i ar\u0103t c\u0103 ultimele 3 luni ilustreaz\u0103 o c\u0103dere dramatic\u0103, record, a acesteia \u00een r\u00e2ndul salaria\u021bilor. \u00cen al treilea r\u00e2nd, propun un Plan de \u201dsupravie\u021buire prin criz\u0103\u201d a rom\u00e2nilor cu venituri reduse, propun\u00e2nd solu\u021bii punctuale cu impact bugetar agregat zero.<\/p>\n
1. Pentru a reu\u0219i, consolidarea fiscal bugetar\u0103 trebuie s\u0103 fie echitabil\u0103, just\u0103 din punct de vedere social<\/p>\n
Nu mai poate fi pus\u0103 povara fiscal-bugetar\u0103 exclusiv pe cei cu venituri mici \u0219i medii \u0219i pe companiile corecte, care \u00ee\u0219i pl\u0103tesc la timp taxele \u0219i impozitele. O consolidare fiscal-bugetar\u0103 durabil\u0103 \u0219i acceptat\u0103 public are nevoie de justi\u021bie social\u0103 \u2013 adic\u0103 \u00eemp\u0103r\u021birea poverii ajust\u0103rilor \u00eentr-un mod progresiv, protej\u00e2nd veniturile celor s\u0103raci \u0219i ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari s\u0103 contribuie propor\u021bional mai mult, evit\u00e2nd supra\u00eempov\u0103rarea celor vulnerabili. Analizele FMI confirm\u0103 c\u0103, f\u0103r\u0103 grij\u0103 la design, consolid\u0103rile tind s\u0103 creasc\u0103 inegalitatea \u0219i s\u0103 reduc\u0103 ponderea veniturilor din munc\u0103 \u00een economie, gener\u00e2nd adversitate la reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile \u0219i plasa de siguran\u021b\u0103 social\u0103. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate f\u0103r\u0103 a demantela \u201cplasa de siguran\u021b\u0103\u201d. Altfel, se vor consolida simptomele deja ap\u0103rute ale unui cerc vicios foarte complicat \u2013 criza bugetar\u0103 se transform\u0103 \u00een criz\u0103 economic\u0103, am\u00e2ndou\u0103 conduc la o criz\u0103 social\u0103, care genereaz\u0103 la r\u00e2ndu-i tensiuni sociale \u0219i criz\u0103 politic\u0103. Incertitudinea politic\u0103 \u00eengreuneaz\u0103 procesul de consolidare bugetar\u0103 \u0219i revenirea economic\u0103, accentu\u00e2nd problemele \u2013 se intr\u0103 \u00een cercul vicios al austerit\u0103\u021bii, care reduce capacitatea statului de a investi, fr\u00e2neaz\u0103 dezvoltarea, amplific\u0103 nemul\u021bumirile popula\u021biei \u0219i alimenteaz\u0103 noi tensiuni politice. \u00cen absen\u021ba unor m\u0103suri coerente \u0219i a unei direc\u021bii strategice clare, riscul este ca acest lan\u021b al crizelor s\u0103 se autoalimenteze, \u00eemping\u00e2nd societatea \u00eentr-o spiral\u0103 tot mai dificil de controlat \u0219i de inversat. Pe fondul geopolitic dificil alimentat \u0219i de r\u0103zboiul de la grani\u021b\u0103, Rom\u00e2nia poate suferi o \u00eentoarcere nedorit\u0103 \u00een timp cu 15 ani \u2013 acord cu FMI, condi\u021bionalit\u0103\u021bi de privatizare a companiilor strategice profitabile, noi \u0219i noi m\u0103suri de austeritate \u0219i tensiuni sociale. Perioada ultimilor 10 ani cu Rom\u00e2nia pe primul loc la convergen\u021ba fa\u021b\u0103 de media UE va fi uitat\u0103, de la egalarea Poloniei \u0219i dep\u0103\u0219irea Ungariei, Slovaciei, Croa\u021biei, Greciei \u0219i Letoniei vom reveni la vechea noastr\u0103 competi\u021bie pentru ultimul loc cu Bulgaria. Nedorit un astfel de scenariu dar posibil, din cauza orgoliului unor deciden\u021bi de v\u00e2rf. Declara\u021biile apocaliptice recurente amplific\u0103 probabilitatea acestui scenariu nefast.<\/p>\n
2. Cea mai mare sc\u0103dere a puterii de cump\u0103rare a salariilor din ultimii 25 de ani<\/p>\n
Datele INS din aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 indic\u0103 o reducere a puterii de cump\u0103rare a c\u00e2\u0219tigului salarial mediu net de 5,3% \u00een septembrie 2025 fa\u021b\u0103 de septembrie 2024. Ultima lun\u0103 de cre\u0219tere a puterii de cump\u0103rare a fost iunie 2025, plus 1,3%, iulie a venit cu minus 2,4% \u0219i august minus 5% .<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen primul deceniu post-2000, expansiunea economic\u0103 s-a tradus prin major\u0103ri salariale consistente care au dep\u0103\u0219it infla\u021bia, cresc\u00e2nd puterea de cump\u0103rare. Indicatorul salariului real (c\u00e2\u0219tigul mediu net ajustat la infla\u021bie) aproape c\u0103 s-a dublat p\u00e2n\u0103 \u00een 2008.<\/p>\n
Criza financiar\u0103 global\u0103 din 2008\u20132009 a lovit \u00eens\u0103 puternic Rom\u00e2nia, guvernul a \u00eenghe\u021bat \u0219i chiar t\u0103iat salariile publice (m\u0103sur\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 de t\u0103ierea unor presta\u021bii sociale \u0219i cre\u0219terea TVA de la 19% la 24%). Indicatorul c\u00e2\u0219tigului salarial real a \u00eenregistrat sc\u0103deri istorice: \u20131,5% \u00een 2009, \u20133,7% \u00een 2010, \u20131,9% \u00een 2011. A fost cea mai sever\u0103 contrac\u021bie a puterii de cump\u0103rare de dup\u0103 2000, comparabil\u0103 doar cu ajust\u0103rile tranzi\u021biei.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu 2012 declinul s-a oprit: salariile au fost majorate din nou, permi\u021b\u00e2nd o cre\u0219tere gradual\u0103 a puterii de cump\u0103rare. Popula\u021bia avea practic, \u00een medie, o putere de cump\u0103rare similar\u0103 cu v\u00e2rful din 2008, indic\u00e2nd o revenire complet\u0103 dup\u0103 6 ani de ajust\u0103ri!<\/p>\n
2015 a fost anul \u00een care Rom\u00e2nia a intrat \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103 de cre\u0219tere economic\u0103 rapid\u0103. Per total, \u00eentre 2015 \u0219i 2019 puterea de cump\u0103rare a salariului mediu s-a dublat, propuls\u00e2nd nivelul de trai al rom\u00e2nilor mai aproape de media UE.<\/p>\n
\u0218ocurile succesive pandemie \u0219i infla\u021bie \u00een cre\u0219tere (2020\u20132022) au f\u0103cut ca dinamica real\u0103 a salariului s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 brusc sau chiar s\u0103 scad\u0103 u\u0219or. Aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 s-a accentuat dramatic \u00een anul 2022, pe fondul crizei energetice \u0219i al r\u0103zboiului din Ucraina. De\u0219i salariile nominale au continuat s\u0103 creasc\u0103, ele nu au \u021binut pasul cu scumpirile, astfel c\u0103 salariul real a sc\u0103zut pe tot parcursul lui 2022. Lun\u0103 de lun\u0103 s-au \u00eenregistrat valori negative, \u00een jur de \u20132% anual (ex: \u20132,7% \u00een noiembrie 2022). Anul 2023 a marcat o ameliorare: infla\u021bia a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 treptat de la peste 15% (\u00een ianuarie) spre 5% la final de an, \u00een timp ce pia\u021ba muncii a r\u0103mas tensionat\u0103, for\u021b\u00e2nd cre\u0219teri salariale nominale consistente. \u00cen prim\u0103vara anului 2023 s-a dep\u0103\u0219it din nou pragul de +3\u20134% cre\u0219tere real\u0103 anual\u0103, iar spre finalul anului c\u00e2\u0219tigul salarial real cre\u0219tea cu peste +8% (anual). Ca urmare, la \u00eenceputul lui 2024 nivelul absolut al salariului real (indicele puterii de cump\u0103rare) atinsese cel mai \u00eenalt nivel din ultimul sfert de secol, dep\u0103\u0219ind toate valorile precedente.<\/p>\n
Inversarea de trend s-a realizat \u00een anul 2025: infla\u021bia persistent\u0103, m\u0103surile fiscale restrictive \u0219i cele de austeritate oarb\u0103 au dus la o nou\u0103 contrac\u021bie a salariilor reale. \u00cen ultimele 3 luni, puterea de cump\u0103rare a sc\u0103zut dramatic, gener\u00e2nd pr\u0103bu\u0219irea consumului. \u00cen ceea ce prive\u0219te consumul de alimente, b\u0103uturi \u0219i tutun, datele oficiale Eurostat arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia a avut \u00een septembrie a doua cea mai mare c\u0103dere din UE, dup\u0103 Estonia.<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/grafic-2.jpg\")
<\/p>\n
3. Ce este de f\u0103cut?<\/p>\n
Un Plan de supravie\u021buire a rom\u00e2nilor vulnerabili \u00een perioada de criz\u0103. Guvernul trebuie s\u0103 aplice un Program de m\u0103suri \u021bintite (f\u0103r\u0103 impact pe bugetul de stat) pentru protejarea puterii de cump\u0103rare \u0219i asigurarea unui co\u0219 minim de subzisten\u021b\u0103 \u00een cazul rom\u00e2nilor cu venituri mici (8.669.826 rom\u00e2ni), pe dou\u0103 axe: I. Stoparea cre\u0219terii pre\u021burilor \u0219i II. Cre\u0219terea \u021bintit\u0103 a veniturilor rom\u00e2nilor afla\u021bi \u00een risc de s\u0103r\u0103cie \u0219i excluziune social\u0103 \u0219i\/sau deprivare material\u0103 sever\u0103.<\/p>\n
I.M\u0103suri pentru stoparea cre\u0219terii pre\u021burilor: a) Reglementarea pre\u021bului la energie \u0219i actualizarea anual\u0103 a acestuia \u00een func\u021bie de infla\u021bie \u0219i pre\u021bul mediu din pia\u021ba energiei (liberalizarea gradual\u0103 a pre\u021bului la energie \u0219i gaze naturale) sau Plafonarea marjei comerciale la energie; b) \u00cenghe\u021barea pre\u021burilor administrate \u0219i tarifelor publice pe un an (anul 2026) \u2013 transport public, ap\u0103, canal \u0219i salubritate, energie termic\u0103 etc; c) Plafonarea marjei comerciale la alimentele de baz\u0103 pentru anul 2026 (P\u00e2ine, lapte, br\u00e2nz\u0103 de vac\u0103, iaurt, f\u0103in\u0103, m\u0103lai, ou\u0103, ulei de floarea-soarelui, carne pui \u0219i porc, legume \u0219i fructe, cartofi, zah\u0103r, sm\u00e2nt\u00e2n\u0103, unt, magiun s.a) sau d) Instituirea unui \u201dco\u0219 minim de cump\u0103r\u0103turi cu pre\u021b plafonat \u0219i sau \u00eenghe\u021bat voluntar\u201d pentru popula\u021bia defavorizat\u0103 (poate fi accesat pe baza cardului de alimente \u0219i bunuri de strict\u0103 necesitate). Prin acord voluntar \u201danti infla\u021bie\u201d cu retailerii: un acord Guvern \u2013 Retaileri privind \u201d2026 \u2013 Anul anti infla\u021bie\u201d \u2013 \u00eenghe\u021barea pre\u021burilor la 100 bunuri de strict\u0103 necesitate (cuprinde alimentele de baz\u0103 + alte alimente, detergen\u021bi, articole de igien\u0103 \u0219i cur\u0103\u021benie, tricotaje \u0219i confec\u021bii, articole de uz casnic, rechizite etc)<\/p>\n
II. M\u0103suri pentru cre\u0219terea \u021bintit\u0103 a veniturilor popula\u021biei vulnerabile: a) Cre\u0219terea salariului minim brut garantat \u00een plat\u0103 la 1 ian 2026 la 4326 lei (+ 6,8%) (47% din salariul mediu) \/ 4590 lei (+13%) (50% din salariul mediu) \u2013 (\u00een conformitate cu principiul european \u0219i formula stabilit\u0103 cf HG 35\/2025, \u021bin\u00e2nd cont de datele ultimei prognoze CNP septembrie 2025). Beneficiari: direct 838.429 angaja\u021bi. Impact bugetar anual pentru beneficiarii direc\u021bi: la salariu minim brut 4325 lei = +1,24 miliarde lei; la salariu minim brut 4590 lei = +2,44 miliarde lei; b) Cre\u0219terea tichetului de mas\u0103 de la 40 lei la 50 lei de la 1 ian 2026. Beneficiari: 3 milioane lucr\u0103tori; Impact bugetar: + 1,47 miliarde lei anual; c) Acordarea unui sprijin one-off de 900 lei, \u00een 2 tran\u0219e (ian si sep 2026), pensionarilor care beneficiaz\u0103 de pensia minim\u0103 \u0219i pensionarilor cu pensii de p\u00e2n\u0103 la 3000 lei. Beneficiari: 2.907.341 pensionari. Impact bugetar: \u2013 2,6 miliarde lei anual; d) Vouchere alimente \u0219i mese calde de 100 euro acordat \u00een 2 tran\u0219e (martie \u0219i octombrie) pentru rom\u00e2nii cu venituri reduse \u00een 2026 (pensionarii > 65 de ani beneficiari de indemniza\u021bie social\u0103; copiii \u0219i adul\u021bii cu handicap; familiile \u0219i persoanele singure care beneficiaz\u0103 de venitul minim de incluziune. Beneficiari: 1,2 milioane persoane. (Finan\u021bare 63.000.000 euro din fonduri europene PoIDS (Programul pentru Incluziune \u0219i Demnitate Social\u0103 2021-2027) + 57.000.000 euro din buget); e) Vouchere de sprijin pentru familiile monoparentale cu venituri reduse (finan\u021barea cursurilor de recalificare pentru p\u0103rintele unic \u0219i vouchere pentru plata after school si activit\u0103\u021bi de weekend pentru copii) Beneficiari: 4576 familii (Finan\u021bare 50.145.471 euro din fonduri europene PoIDS); f) Tichete de sprijin pentru elevii defavoriza\u021bi 500 lei \/ elev pentru rechizite, \u00eembr\u0103c\u0103minte \u0219i \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte. Beneficiari: 700.000 elevi (Finan\u021bare 70.000.000 euro din fonduri europene PoIDS); g) Sprijinirea victimelor violen\u021bei domestice \u0219i minorilor afla\u021bi \u00een \u00eengrijire (cazare temporar\u0103, consiliere psiho-socio-medical\u0103 \u0219i juridic\u0103, reintegrarea \u00een educa\u021bie) Beneficiari: 13.902 persoane (Finan\u021bare 18.240.842 euro din fonduri europene PoIDS); h) Sprijinirea victimelor traficului de persoane (cazare, consiliere psihologic\u0103, profesional\u0103 \u0219i juridic\u0103, sprijin material, incluz\u00e2nd nevoile de baz\u0103 \u0219i dezvoltarea infrastructurii de locuin\u021be protejate) Beneficiari: 1655 persoane (Finan\u021bare 9.607.578 euro din fonduri europene PoIDS); i) Sprijinirea persoanelor f\u0103r\u0103 ad\u0103post (servicii sociale, de s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie \u0219i ocupare, prin consiliere, asisten\u021b\u0103 social\u0103, medical\u0103 \u0219i m\u0103suri active de reintegrare) Beneficiari: 3923 peroane (Finan\u021bare 20.058.189 euro din fonduri europene PoIDS).<\/p>\n
4 Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 nu se iau m\u0103suri?<\/p>\n
Despre efectele c\u0103derii dramatice a puterii de cump\u0103rare. Pr\u0103bu\u0219irea puterii de cump\u0103rare a salariului mediu net \u00een semestrul 2 al anului curent are efecte puternice, at\u00e2t economic, c\u00e2t \u0219i social. Sc\u0103derea veniturilor reale \u00eenseamn\u0103 c\u0103 milioane de angaja\u021bi \u0219i pensionari \u0219i-au restr\u00e2ns brusc cheltuielile. Datele oficiale confirm\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au \u00eenceput s\u0103 cumpere mult mai pu\u021bin \u00een ultimele luni, pe m\u0103sur\u0103 ce pre\u021burile au urcat \u0219i taxele au crescut \u2013 consumul s-a contractat pe toate categoriile. Pr\u0103bu\u0219irea consumului intern love\u0219te direct PIB-ul, ap\u0103r\u00e2nd riscul intr\u0103rii \u00een recesiune tehnic\u0103. Sc\u0103derea consumului afecteaz\u0103 toate sectoarele \u0219i submineaz\u0103 \u00eencrederea popula\u021biei \u0219i a mediului de afaceri. \u00cencrederea consumatorilor s-a deteriorat, ceea ce poate crea un alt cerc vicios: sc\u0103derea cheltuielilor conduce la sc\u0103derea veniturilor firmelor \u0219i poten\u021bial la disponibiliz\u0103ri, ceea ce poate reduce \u0219i mai mult veniturile popula\u021biei. Deja pia\u021ba muncii d\u0103 semne de r\u0103cire: cre\u0219terea angaj\u0103rilor a \u00eencetinit mult (doar +0,1% \u00een iulie-august 2025, fa\u021b\u0103 de +1,3% \u00een 2023), semn c\u0103 firmele reac\u021bioneaz\u0103 la cererea slab\u0103. Conflictul social mocne\u0219te iar frustrarea economic\u0103 \u0219i social\u0103 alimenteaz\u0103, la r\u00e2ndul ei, tensiuni politice.<\/p>\n
Experien\u021ba trecutului arat\u0103 clar c\u0103 austeritatea oarb\u0103 nu aduce nimic bun nici \u00een economie, nici \u00een societate. \u00cen lipsa unei consolid\u0103ri fiscal-bugetare echitabile \u0219i juste social, Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 repete lec\u021bia din 2010: dup\u0103 un \u201etratament\u201d dur, pacientul (economia \u0219i societatea) se poate trezi mai sl\u0103bit dec\u00e2t boala ini\u021bial\u0103. Implementarea Planului de Relansare Economic\u0103 \u0219i a Planului de supravie\u021buire a rom\u00e2nilor vulnerabili prin criz\u0103 sub Proiectul Rom\u00e2nia 2040 ar permite men\u021binerea Rom\u00e2niei pe traiectoria de convergen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de media UE, cu efecte pozitive la nivel economic, social \u0219i politic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Datele statistice oficiale arat\u0103 c\u0103 suntem \u00een a treia lun\u0103 consecutiv\u0103 de sc\u0103dere dramatic\u0103 a puterii de cump\u0103rare…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":43436,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[450,32,33,31,36,37,27,1212,74,34,35,25,17567,41,40,38,39,10619,17568,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-43435","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-austeritate","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-inflatie","16":"tag-international","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-news","20":"tag-putere-cumparare","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-scadere","26":"tag-socol","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115548865847661668","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43435","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43435"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43435\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/43436"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43435"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43435"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43435"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}