![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820409_899_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
14 Noiembrie 2025, 20:40
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tLitiul continu\u0103 a fi materialul cheie \u00een bateriile ma\u015finilor electrice, fiind extras \u00een cantit\u0103\u0163i tot mai mari, pentru c\u0103 acesta se con\u0163ine at\u00e2t \u00een bateriile litiu-ion NMC, c\u00e2t \u015fi \u00een cele foarte r\u0103sp\u00e2ndite \u00een China \u00een ultimul timp, LFP. Mai mult ca at\u00e2t, chiar \u015fi o mare parte de bateriile cu stare solid\u0103 experimentate au la baz\u0103 tot litiul, ba chiar \u00een form\u0103 mai concentrat\u0103. Prin urmare, litiul e un minereu de care omenirea va avea \u00eenc\u0103 mare nevoie mult timp. Iar \u00een ultimii ani \u00een Europa<\/a> \u015fi SUA<\/a> s-au descoperit c\u00e2teva regiuni cu z\u0103c\u0103minte uria\u015fe, printre cele mari din lume, comparabile cu cele ale Chinei, care proceseaz\u0103 acum 65% din litiul care ajunge s\u0103 fie folosit \u00een bateriile ma\u015finilor electrice. Doar c\u0103 exist\u0103 c\u00e2teva diferen\u0163e majore \u00een principalele moduri de extrac\u0163ie a litiului, iar z\u0103c\u0103mintele descoperite \u00een Europa \u015fi SUA sunt printre cele mai grele \u00een procesele de extrac\u0163ie. Acum, \u00eens\u0103, o echip\u0103 de ingineri americani de la universitatea MIT a creat o nou\u0103 metod\u0103 genial\u0103 de extragere a litiului, care are poten\u0163ialul de a fi cea mai eficient\u0103 \u00een lume \u00een cantit\u0103\u0163ile de ap\u0103 \u015fi energie necesare.<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Extragere de litiu prin metode obi\u015fnuite actuale<\/p>\n Despre extrac\u0163ia litiului se spunea \u00eentr-o perioad\u0103 c\u0103 ea ar fi consumatoare de foarte multe ap\u0103 \u015fi teritoriile miniere imense din Chile, din de\u015fertul Atacama, erau date drept exemplu. Acolo, \u00een Chile, exist\u0103 depozite de ape subterane cu concentra\u0163ie mare de sare de litiu, foarte rare \u00een lume \u00een asemenea concentra\u0163ie, \u00een ceea ce se nume\u015fte de orice saramur\u0103, chiar \u015fi \u00een minerit. Pentru a extrage acel litiu, e nevoie de pomparea acelei saramuri din subteran, dup\u0103 care ea e turnat\u0103 \u00een \u0084piscine\u0094 mari \u00een suprafa\u0163\u0103, nu foarte ad\u00e2nci, pentru a favorizarea evaporarea.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tExtragere de litiu \u00een Chile<\/p>\n Datorit\u0103 soarelui intens din de\u015fertul Atacama, acest proces ulterior de separare a litiului nu necesita energie indus\u0103 de oameni \u00een cantit\u0103\u0163i mari, \u00eentruc\u00e2t energia direct\u0103 a soarelui \u015fi evaporarea f\u0103cea cea mai mare parte a muncii, apa se evapor\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2ne o ap\u0103 mult mai concentrat\u0103 cu litiu. Ca aceast\u0103 evaporare s\u0103 fie mai rapid\u0103 \u015fi mai eficient\u0103, se adaug\u0103 calcar, carbonat de sodiu, \u00een mare parte pentru a face alte minerale s\u0103 se sedimenteze \u015fi ulterior s\u0103 poat\u0103 fi scoas\u0103 doar saramura concentrat\u0103 de litiu din acele \u0084piscine\u0094.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tApoi, e nevoie de energie pentru a \u00eenc\u0103lzi acea saramur\u0103 concentrat\u0103 extras\u0103, p\u00e2n\u0103 la 80-90 grade Celsius. Se adaug\u0103 din nou carbonat de sodiu, care face s\u0103 se formeze un precipitat de carbonat de litiu. Au loc etape de filtrare mecanic\u0103 dup\u0103 a asta, apoi \u00eenc\u0103lzire la 150 grade pentru uscare mecanic\u0103, apoi compusul rezultat se m\u0103run\u0163e\u015fte \u015fi se claseaz\u0103, la final ajung\u00e2ndu-se la carbonatul de litiu dorit pentru produc\u0163ia de baterii, Li2CO3. \u00cen tot acest proces, se consuma p\u00e2n\u0103 la 900-950 litri de ap\u0103 pentru o ton\u0103 de litiu produs, dar \u00een aceast\u0103 cantitate era inclus\u0103 \u015fi evaporarea apei din saramura ini\u0163ial\u0103. Ulterior \u015fi chilienii au mai \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 refoloseasc\u0103 apa de mai multe ori \u00een unele p\u0103r\u0163i ale procesului \u015fi consumul de ap\u0103 a sc\u0103zut mai mult, iar apa proasp\u0103t\u0103 e folosit\u0103 doar la sp\u0103larea dintre ciclurile procesului. Oricum, aceast\u0103 metod\u0103 presupune un consum mare de ap\u0103 pentru fiecare kilogram de litiu. Energie se consum\u0103 mai pu\u0163in datorit\u0103 evapor\u0103rii ini\u0163iale naturale, dar la etapele ulterioare de \u00eenc\u0103lzire pentru amestecare \u015fi uscare e nevoie oricum de energie, care ajunge \u00een total la valori cuprinse \u00eentre 10 \u015fi 20 kWh per kg de litiu extras.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tPe de alt\u0103 parte, o alt\u0103 form\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de a extrage litiul e din spodumen, o roc\u0103 ce con\u0163ine \u00een mod natural litiu \u00een cantit\u0103\u0163i mari \u00een compozi\u0163ia sa. Spodumenul are formula chimic\u0103 de LiAlSi2O6, deci con\u0163ine \u015fi aluminiu \u015fi siliciu. \u00cen lume, Australia e lider la minereuri de spodumen, dar Canada e tot mai prezent\u0103 pe harta acestor activit\u0103\u0163i minere\u015fti, iar acum c\u00e2\u0163iva ani, Mercedes chiar anun\u0163at<\/a> un parteneriat prin care \u00ee\u015fi securiza litiul necesar ma\u015finilor sale electrice din spodumen provenit din Canada.<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Extrac\u0163ie de spodumen \u00een Canada<\/p>\n Paradoxul e c\u0103 \u0163ara pe care o \u015ftim cu to\u0163ii drept lider \u00een produc\u0163ia de baterii, China, nu prea are extrac\u0163ie proprie de spodumen, dar e lider absolut \u00een procesarea lui, import\u00e2ndu-l \u00een form\u0103 brut\u0103 din Australia, de obicei. \u015ei dac\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce \u2014 r\u0103spunsul l-am g\u0103sit doar dup\u0103 o u\u015foar\u0103 incursiune \u00een cine sunt ac\u0163ionarii principalelor mine de litiu din Australia. Am g\u0103sit prezen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 a unor companii chineze\u015fti precum Tianqi Lithium Corporation sau Ganfeng Lithium holding, care de\u0163in cote importante, uneori majoritare direct \u015fi indirect \u00een companii care opereaz\u0103 minele de litiu din Australia.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tDeci, e exact aceea\u015fi situa\u0163ie pe care o men\u0163ionam \u015fi la articolul recent cu camioanele miniere Sany livrate \u00een mina de mangan din Ghana, c\u00e2nd ar\u0103tam c\u0103 acea min\u0103, care extrage cam 13% din toat\u0103 produc\u0163ia mondial\u0103 de mangan, e de\u0163inut\u0103<\/a> de fapt de chinezi \u015fi spuneam c\u0103 situa\u0163ia se datoreaz\u0103 unei perioade \u00een care China a avut o politic\u0103 de stat de a finan\u0163a achizi\u0163ii aparent private ale companiilor miniere din diverse regiuni ale lumii, care extrag minereurile necesare pentru \u00eentregul lan\u0163 de aprovizionare \u00een produc\u0163ia de baterii \u015fi toate celelalte componente pentru ma\u015fini electrice. A\u015fa au devenit chinezii competitivi, cump\u0103r\u00e2nd companii din \u00eentreg lan\u0163ul necesar de aprovizionare \u015fi asigur\u00e2ndu-se c\u0103 acele companii vor exporta spre China aceste materiale la costuri moderate, iar \u00een China ele vor fi procesate la cost moderat \u015fi apoi livrate c\u0103tre produc\u0103torii de baterii \u015fi de ma\u015fini electrice, care devin astfel nea\u015fteptat de competitivi, \u00een raport cu cei occidentali.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tEi bine, aceast\u0103 metod\u0103 de extragere a litiului din spodumen e foarte energofag\u0103 \u015fi e \u015fi consumatoare mai mare de ap\u0103 proasp\u0103t\u0103. Deci, consum\u0103 mult\u0103 energie pentru tot procesul, de la energia consumat\u0103 de utilajele de minerit p\u00e2n\u0103 la separarea litiului din minereul ini\u0163ial, \u015fi mai are nevoie \u015fi de resurse mai mari de ap\u0103 pentru procesele de separare. Procesul industrial are mai mul\u0163i pa\u015fi aici \u015fi e mai complex, pornind de la preg\u0103tirea mecanic\u0103 a minereului extras, urmat de formarea acidului sulfuric \u00een acest proces \u015fi \u00eenc\u0103lzirea p\u00e2n\u0103 la 250-400 grade Celsius, apoi p\u00e2n\u0103 la 1.000-1.050 grade. Apoi au loc sp\u0103l\u0103ri, sediment\u0103ri, dizolv\u0103ri \u00een ap\u0103 pur\u0103, ob\u0163in\u00e2ndu-se uneori LiOH \u015fi usc\u00e2ndu-se, uneori Li2CO3 direct. Per total acest proces necesit\u0103 \u00eentre 100 \u015fi 150 litri de ap\u0103 proasp\u0103t\u0103 per kg de litiu extras \u015fi procesat, \u015fi \u00eentre 80 \u015fi 150 kWh de energie consumat\u0103 per kg de litiu.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Utilaj de procesare a spodumenului<\/p>\n \u015ei pentru c\u0103 mult\u0103 din aceast\u0103 energie e necesar\u0103 sub form\u0103 de c\u0103ldur\u0103 puternic\u0103, de multe ori aici se folosesc surse fosile. Tocmai de asta se spune c\u0103 produc\u0163ia ini\u0163ial\u0103 a bateriilor la o ma\u015fin\u0103 electric\u0103 are un impact de mediu mult mai mare, \u015fi trebuie amortizat\u0103 \u00een timp. Dac\u0103 s-ar folosi energie regenerabil\u0103, impactul ar sc\u0103dea, dar e ceva mai dificil \u015fi mai costisitor s\u0103 asiguri 1.000 grade Celsius cu electricitate din turbine eoliene sau panouri solare, \u015fi dac\u0103 s-ar aplica aceste metode, China n-ar mai avea baterii at\u00e2t de competitive \u00een pre\u0163, cel mai probabil.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tDoar China mai folose\u015fte o a treia metod\u0103 relativ r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 mai pe larg \u00een prezent, extrac\u0163ia litiului din lepidolit, un minereu cu o formul\u0103 chimic\u0103 foarte complex\u0103 ce con\u0163ine atomi de litiu, aluminiu, potasiu, siliciu, fier, oxigen \u015fi hidrogen. Alte \u0163\u0103ri nu-l prea folosesc pentru c\u0103 e super energofag \u015fi e nevoie de cantit\u0103\u0163i mari de acid \u00een procesul de produc\u0163ie, din cauza concentra\u0163iei mult mai mici de litiu \u00een acest minereu. \u00cens\u0103 China \u00eel folose\u015fte complet\u00e2nd cu aceast\u0103 metod\u0103 procesarea de spodumen \u015fi astfel procesarea de lepidolit ajunge cam la 15% din produc\u0163ia de litiu din China. Consumul de energie e de 120-160 kWh per kg de Li2CO3 ob\u0163inut, p\u00e2n\u0103 spre 200 kWh per kilogram \u00een unele cazuri. Iar apa proasp\u0103t\u0103 consumat\u0103 ajunge la 200-300 litri per kilogram de litiu ob\u0163inut. E metoda cea mai energofag\u0103 de a extrage litiu \u015fi cu cel mai mare impact de mediu \u015fi ea n-ar fi competitiv\u0103 \u00een multe \u0163\u0103ri ale lumii la asemenea cifre de consum. China \u00eens\u0103 o folose\u015fte, declar\u00e2nd c\u0103 ar fi doar complementar\u0103 pentru metoda spodumenului.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u015ei aici ajungem la z\u0103c\u0103mintele de litiu descoperite \u00een Europa \u015fi SUA \u00een ultimii doi ani. Cam toate sunt \u00een saramur\u0103 geotermal\u0103, adic\u0103 similar\u0103 celei din de\u015fertul Atacam din Chile, dar situat\u0103 mai ad\u00e2nc \u015fi \u00een concentra\u0163ii mai mici. Asta face ca aici consumul de energie necesar\u0103 s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t \u00een Chile, pentru c\u0103 nu s-ar prea putea miza pe evaporarea natural\u0103, concentra\u0163ia fiind prea mic\u0103. E nevoie deci de procese industriale, mai energofage de a putea separa litiul din acele volume imense de saramur\u0103. Consumul de ap\u0103 n-ar fi foarte mare, pentru c\u0103 saramura s-ar re\u00eentoarce \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi dac\u0103 nu se produce evaporarea atunci apele din ad\u00e2ncime nu sunt foarte afectate. A\u015fadar, \u00een ultimii ani marea provocare a inginerilor, fizicienilor \u015fi chimi\u015ftilor din Europa \u015fi SUA a fost s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 procesul industrial c\u00e2t mai eficient energetic pentru a extrage acest litiu din propriile resurse.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cen Germania, exist\u0103 deja proiectul Vulcan Energy, care a fost g\u00e2ndit pentru extragerea litiului din valea Rinului cu zero CO2 emis, \u015fi el e pe care s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 operarea acum. Acolo inginerii au conceput un sorbent propriu, numit Vulsorb \u015fi folosesc c\u0103ldura din surse geotermale \u015fi electricitate din surse regenerabile pentru a filtra litiul. Aceast\u0103 metod\u0103 nu consum\u0103 aproape deloc ap\u0103 proasp\u0103t\u0103, cifra fiind de doar 1,3-1,4 litri per kg de litiu, recicl\u00e2nd \u015fi apa s\u0103rat\u0103 extras\u0103 din p\u0103m\u00e2nt, dar are cantit\u0103\u0163i mari energie pentru reac\u0163ii din cauza concentra\u0163iei mici de litiu, \u015fi problema e \u015fi \u00een scalare, \u00eentruc\u00e2t trebuie procesate volume foarte mari de saramur\u0103 geotermal\u0103 pentru a ajunge la cantit\u0103\u0163i semnificative de litiu rezultat. Din aceast\u0103 cauz\u0103, se poate ajunge la un consum de energie de 23-25 kWh per kg, dintre care cam 10,5 kWh e energie termic\u0103 necesar\u0103 \u015fi 12,5 kWh e electricitatea necesar\u0103. Prin urmare, metoda e una cu impact mult mai mic fa\u0163\u0103 de mediu, mai ales dac\u0103 se poate miza pe surse de energie regenerabil\u0103, dar consumul de energie e mai mare dec\u00e2t la metoda \u015fi concentra\u0163ia folosit\u0103 \u00een Chile, spre exemplu.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\t\u00cen iulie 2025, o alt\u0103 echip\u0103 de ingineri din SUA a venit<\/a> cu ideea a dou\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri \u2014 folosirea energiei geotermale din \u00eensu\u015fi saramura extras\u0103 \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103 \u015fi folosirea unor nanomateriale care ar putea extrage litiul mai u\u015for din aceast\u0103 saramur\u0103. \u00cen Germania, energia geotermal\u0103 e folosit\u0103 ca surs\u0103 de energie, preponderent termic\u0103, dar ideea din iulie 2025 a americanilor propunea \u015fi convertirea ei \u00een electricitate, iar prin folosirea nanomaterialelor trebuia s\u0103 se reduc\u0103 cifra total\u0103 de consum.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tIar acum, solu\u0163ia genial\u0103 a echipei de la MIT despre care vorbim azi e sistematizarea unei idei care a fost vehiculat\u0103 de c\u00e2teva ori \u00een ultimii doi ani \u00eentr-un proces care chiar func\u0163ioneaz\u0103. Echipa de ingineri e parte a start-up-ului Lithios, fondat de profesorul universitar \u015fi doctorul \u00een fizic\u0103 Mo Alkhadra \u015fi doctorul \u00een inginerie chimic\u0103 Martin Z. Bazant, coopt\u00e2nd \u015fi studen\u0163i de la MIT, care au absolvit \u00eentre timp. Ideea lor genial\u0103 a fost s\u0103 trateze toat\u0103 aceast\u0103 saramur\u0103 de litiu ca un soi de electrolit dintr-o baterie, trec\u00e2ndu-l printr-un spa\u0163iu care con\u0163ine un catod \u015fi un anod, \u015fi impun\u00e2nd astfel litiul s\u0103 se comporte ca \u00eentr-o baterie de litiu migr\u00e2nd spre un electrod.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tTotul a fost g\u00e2ndit ca un reactor \u00een care are loc acest proces, prin care trece saramura geotermal\u0103. La o baterie litiu-ion, ionii de litiu trec dintr-un electrod \u00een altul prin electrolit \u00een procesul desc\u0103rc\u0103rii \u015fi apoi \u00een direc\u0163ie invers\u0103 \u00een procesul \u00eenc\u0103rc\u0103rii. Aici totul e foarte similar, doar c\u0103 putem considera c\u0103 litiul a ajuns deja \u00een electrolit \u015fi trebuie s\u0103-i fie asigurat\u0103 partea a doua a c\u0103ii spre cel\u0103lalt electrod. \u015ei ei explic\u0103 absolut clar c\u0103 acest proces nu e cel de electroliz\u0103, ci unul de intercalare sub ac\u0163iunea poten\u0163ialului. Astfel, la trecerea unui flux mare de saramur\u0103 litiul e atras efectiv de electrod \u015fi triat mecanic din acea saramur\u0103. Dup\u0103 un anumit volum de ap\u0103 salin\u0103, urmeaz\u0103 introducerea unui volum mai mic de ap\u0103 proasp\u0103t\u0103, iar la inversarea direc\u0163iei curentului electric, are loc \u00eendep\u0103rtarea litiului de pe electrod spre acea ap\u0103, ob\u0163in\u00e2ndu-se o solu\u0163ie cu concentra\u0163ie mare de litiu. Iar ulterior c\u00e2\u0163iva pa\u015fi de filtrare a acestui litiu curat \u015fi combinare a lui \u00een sarea de litiu dorit\u0103 la final fac ca tot procesul s\u0103 consume mai pu\u0163in de 10 kWh per kg de litiu produs, pentru toate procesele. Se poate ajunge chiar la 5-8 kWh, dac\u0103 se mai fac \u015fi recuper\u0103rile \u00een aceste cicluri.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Dispozitiv la scar\u0103 mai mic\u0103, care replic\u0103 acest proces<\/p>\n Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 noua metod\u0103 are impact inerent mai mic fa\u0163\u0103 de mediu, consum\u0103 un minim de ap\u0103 curat\u0103 \u015fi re\u00eentoarce saramura \u00een ad\u00e2ncuri, iar consumul de energie ar fi semnificativ mai mic dec\u00e2t toate metodele men\u0163ionate mai sus. Deci, s-ar ob\u0163ine produc\u0163ia de litiu cu daune minime fa\u0163\u0103 de mediu, foarte posibil chiar cu zero CO2, iar datorit\u0103 consumului mic de energie, procesul ar fi foarte competitiv \u015fi ar permite SUA \u015fi \u0163\u0103rilor europene s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 rezervele de litiu cu randament economic mare.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tCei de a Lithios spun c\u0103 testeaz\u0103 deja acest proces din luna iunie \u015fi concluziile pe care le enun\u0163\u0103 se bazeaz\u0103 \u015fi pe practic\u0103, nu doar pe teorie. Anul viitor Lithios vrea s\u0103 construiasc\u0103 un reactor ce ar produce p\u00e2n\u0103 la 100 tone de carbonat de litiu pentru demonstra\u0163ie, iar ulterior o fabric\u0103 de 25.000 tone anual, intr\u00e2nd deja \u00een liga produc\u0103torilor mari de litiu. Pentru compara\u0163ie, acum SUA produce doar 5.000 tone de litiu anual. Iar 25.000 tone de litiu ar fi suficiente pentru bateriile a circa jum\u0103tate de milion de ma\u015fini electrice. \u015ei aceste baterii ar fi deja produse cu impact minim CO2 \u015fi de mediu, cu litiu care nu vine din China, dar care poate fi mult mai competitiv \u00een costuri, chiar \u015fi cu energia regenerabil\u0103 folosit\u0103 la el.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820410_522_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820410_801_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820411_887_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n