![\"Delfini](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/1763304909_773_index.jpeg\")
<\/p>\nMarea Neagr\u0103 este mai mult dec\u00e2t un bazin \u00eenchis \u00eentre continente; este casa unor mamifere marine unice, pe care le numim cetacee \u2014 delfinii, balenele \u0219i marsuinii. De s\u0103n\u0103tatea lor depinde, de fapt, s\u0103n\u0103tatea \u00eentregii m\u0103ri. \u00cen apele M\u0103rii Negre tr\u0103iesc trei specii: afalina \u0219i delfinul comun, ambele specii de delfini, \u0219i marsuinul.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Delfini ar\u0219i \u00een Marea Neagr\u0103\/FOTO:X<\/p>\n
La \u00eenceputul secolului XX, \u00een Marea Neagr\u0103 \u00eenotau aproximativ dou\u0103 milioane de delfini. \u00cenainte de invazia pe scar\u0103 larg\u0103 a Rusiei, mai r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een jur de 500 de mii. An de an, aproximativ 30 de mii mureau \u00een plasele pescarilor sau \u00een capcanele braconierilor. Dar ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 februarie 2022 a transformat o problem\u0103 cronic\u0103 \u00eentr-o pr\u0103bu\u0219ire ecologic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent.<\/p>\n
\t\t\tCatastrofa din ad\u00e2ncuri<\/p>\n
Primele semne au ap\u0103rut \u00eenc\u0103 din ianuarie 2022, \u00een largul Crimeei ocupate, unde a fost observat\u0103 o activitate neobi\u0219nuit de intens\u0103 a navelor \u0219i submarinelor militare ruse\u0219ti. \u00cen acelea\u0219i zone, biologii au \u00eenceput s\u0103 descopere tot mai multe cadavre de delfini \u0219i p\u0103s\u0103ri marine. \u00cen nord-vestul M\u0103rii Negre \u00eens\u0103 nu se vedea nimic \u00eenc\u0103: delfinii iernau \u00een ape ad\u00e2nci, \u00een apropiere de Turcia, Georgia \u0219i Novorossiisk.<\/p>\n
Cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de invazia propriu-zis\u0103, flota rus\u0103 desf\u0103\u0219ura exerci\u021bii masive, cu concentrare mare de nave de suprafa\u021b\u0103 \u0219i submarine. Sonarele puternice \u0219i zgomotul hidracustic generat de aceste manevre au \u00eenc\u0103rcat ecosistemul cu niveluri extreme de unde sonore, greu de suportat pentru animalele care \u201cv\u0103d\u201d lumea prin sunet. Delfinii se aflau \u00eenc\u0103 \u00een migra\u021bie, astfel c\u0103 primele victime au ap\u0103rut abia \u00een martie. Valurile au aruncat trupurile pe \u021b\u0103rmurile Ucrainei, Turciei, Bulgariei \u0219i Rom\u00e2niei. Biologii au observat imediat ceva neobi\u0219nuit: nu existau urme de plase sau braconaj, obi\u0219nuite \u00eenainte de r\u0103zboi, scrie zn.ua.<\/p>\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce luptele se intensificau, nord-vestul m\u0103rii \u2014 zona cea mai expus\u0103 sonarelor militare, bombardamentelor \u0219i exploziilor de mine, inclusiv fosforice \u2014 a devenit o capcan\u0103 mortal\u0103. Pentru prima dat\u0103 \u00een istoria monitoriz\u0103rilor din regiune, din februarie p\u00e2n\u0103 \u00een august 2022, toate \u021b\u0103rile riverane, inclusiv Rusia, raportau delfini contuziona\u021bi \u0219i un num\u0103r neobi\u0219nuit de mare de animale moarte. Delfinii afecta\u021bi \u00ee\u0219i pierd capacitatea de orientare, se desprind de grupurile lor \u0219i mor lent, incapabili s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 sau s\u0103 evite pericolele.<\/p>\n
\u00cen Parcul Na\u021bional \u201eLimanele Tuzlei\u201d, monitorizarea zilnic\u0103 a dezv\u0103luit propor\u021bii alarmante: 8,5 animale moarte pe kilometrul de plaj\u0103, comparativ cu 0,07 \u00eenainte de r\u0103zboi. Datele ecologi\u0219tilor din Bulgaria confirmau aceea\u0219i tragedie. \u00cen total, aproximativ 3.000 de trupuri au fost g\u0103site pe \u021b\u0103rmuri \u00een acea perioad\u0103 \u2014 \u00eens\u0103 acestea reprezint\u0103 doar o frac\u021biune. Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 marea scoate la suprafa\u021b\u0103 doar 5% dintre animalele decedate; restul se scufund\u0103.<\/p>\n
Astfel, estimarea real\u0103 pentru februarie\u2013august 2022 ajunge la aproape 50.000 de cetacee pierite. Practic, o parte \u00eentreag\u0103 din ecosistem s-a stins \u00een c\u00e2teva luni.<\/p>\n
\t\t\tR\u0103zboiul \u2014 detonatorul bolilor<\/p>\n
Unii speciali\u0219ti ucraineni au afirmat c\u0103 delfinii ar fi murit \u00een principal din cauza unui virus, morbillivirusul. Aceast\u0103 explica\u021bie, \u00eens\u0103, serve\u0219te involuntar narativului propagandei ruse, care sus\u021bine c\u0103 animalele ar fi murit din cauza unei \u201cepidemii naturale\u201d.<\/p>\n
Datele arat\u0103 contrariul. R\u0103zboiul a fost factorul declan\u0219ator, iar virusurile \u2014 doar consecin\u021be secundare.<\/p>\n
Cetaceele tr\u0103iau deja \u00eentr-un mediu contaminat cu pesticide \u0219i compu\u0219i organoclorura\u021bi, care se acumuleaz\u0103 \u00een stratul lor de gr\u0103sime. \u00cen mod normal, aceste substan\u021be nu sunt eliberate brusc \u00een organism. Dar sub impactul stresului extrem \u2014 zgomot acustic, sonare, explozia minelor, imposibilitatea de a se hr\u0103ni \u2014 delfinii \u00ee\u0219i consum\u0103 rapid rezervele de gr\u0103sime, eliber\u00e2nd toxinele \u00een fluxul sanguin. Sistemul imunitar cedeaz\u0103, iar infec\u021biile devin inevitabile.<\/p>\n
Exist\u0103 exemple recente similare: \u00een iarna lui 2023, l\u00e2ng\u0103 Cipru, test\u0103rile sonarului de c\u0103tre nave ruse\u0219ti au ucis un grup de balene cu cioc. Cercet\u0103torii turci \u0219i ciprio\u021bi au stabilit clar cauza: nu un cutremur, cum s-a crezut ini\u021bial, ci sonarele. \u00cen Rom\u00e2nia au fost documentate cazuri de arsuri provocate de mine fosforice, iar speciali\u0219tii au transmis informa\u021biile oficial Ucrainei.<\/p>\n
\u00cen 2025, prezen\u021ba militar\u0103 a fost mai redus\u0103, \u00eens\u0103 o alt\u0103 tragedie a lovit ecosistemul: scurgerile de p\u0103cur\u0103 din dou\u0103 tancuri avariate \u00een str\u00e2mtoarea Kerci, \u00een decembrie 2024, au dus la moartea a \u00eenc\u0103 3.000\u20134.000 de animale.<\/p>\n
Pentru a salva cetaceele din Marea Neagr\u0103, speciali\u0219tii cer crearea unei rezerva\u021bii marine de cel pu\u021bin 3.000 km\u00b2. Cadrul legal exist\u0103 deja \u2014 de la Acordul de Asociere UE\u2013Ucraina, p\u00e2n\u0103 la strategia na\u021bional\u0103 de mediu \u0219i la acordurile interna\u021bionale precum ACCOBAMS, care oblig\u0103 statele s\u0103 protejeze cetaceele \u0219i habitatele lor.<\/p>\n
Planul na\u021bional pentru protec\u021bia mamiferelor marine ale M\u0103rii Negre \u0219i Azov prevede clar extinderea ariilor protejate. De asemenea, este necesar un centru de reabilitare a delfinilor \u00een zona limanului Sasic, \u00een aria Parcului \u201eLimanele Tuzlei\u201d, pentru a da o \u0219ans\u0103 la recuperare at\u00e2t animalelor r\u0103nite, c\u00e2t \u0219i celor provenite din delfinarii.<\/p>\n
R\u0103zboiul Rusiei a provocat una dintre cele mai grave catastrofe ecologice din istoria M\u0103rii Negre. Refacerea popula\u021biilor de delfini va dura ani, poate decenii. Dar este o curs\u0103 pe care nu ne permitem s\u0103 o pierdem \u2014 pentru c\u0103 dispari\u021bia lor ar fi pierderea \u00eentregii m\u0103ri, subliniaz\u0103 zn.ua.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Marea Neagr\u0103 este mai mult dec\u00e2t un bazin \u00eenchis \u00eentre continente; este casa unor mamifere marine unice, pe…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":44712,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,17990,36,37,27,74,34,35,1308,25,287,41,40,38,39,9031,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-44711","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-delfini","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-marea-neagra","tag-news","tag-razboi-ucraina","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-rusia-invazei","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115559958125230795","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44711","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44711"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44711\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/44712"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}