{"id":44858,"date":"2025-11-16T18:54:10","date_gmt":"2025-11-16T18:54:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/44858\/"},"modified":"2025-11-16T18:54:10","modified_gmt":"2025-11-16T18:54:10","slug":"valea-calmatui-unde-s-a-sfarsit-iadul-marturii-din-timpul-domiciliului-fortat-al-lui-corneliu-coposu-ce-mizerii-ati-indurat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/44858\/","title":{"rendered":"Valea C\u0103lm\u0103\u021bui, unde s-a sf\u00e2r\u0219it iadul. M\u0103rturii din timpul domiciliului for\u021bat al lui Corneliu Coposu: \u201eCe mizerii a\u021bi \u00eendurat?\u201c"},"content":{"rendered":"

\u00cen inima pustiet\u0103\u021bii B\u0103r\u0103ganului, printre colibele
\nacoperite cu stuf \u0219i drumurile t\u0103iate \u00een praf, Corneliu Coposu \u0219i-a tr\u0103it una
\ndintre cele mai t\u0103cute pedepse ale comunismului: libertatea sub paz\u0103. Dup\u0103 15
\nani de \u00eenchisoare, liderul \u021b\u0103r\u0103nist a fost trimis la domiciliu obligatoriu \u00een
\nsatul Rubla, o a\u0219ezare n\u0103scut\u0103 din suferin\u021b\u0103, unde fo\u0219ti de\u021binu\u021bi politic \u0219i
\ndeporta\u021bi \u00ee\u0219i construiau vie\u021bile din chirpici \u0219i speran\u021b\u0103. Acolo, \u00eentre frig,
\nboal\u0103 \u0219i uitare, Coposu a redescoperit sensul libert\u0103\u021bii.<\/p>\n

\t\t\t\"Casa<\/p>\n

Casa din Valea Calmatui, satul unde a avut domiciliu obligatoriu Corneliu Coposu (Memorialul Sighet)<\/p>\n

\u00cen pustiul B\u0103r\u0103ganului au fost adu\u0219i la \u00eenceputul anilor \u201950
\netnici germani acuza\u021bi de colaborare cu autorit\u0103\u021bile naziste, proprietari de
\nmari terenuri \u0219i de fabrici din perioada interbelic\u0103, refugia\u021bi din Basarabia
\n\u015fi nordul Bucovinei, rom\u00e2nii de la grani\u021ba cu Iugoslavia \u201ebanditului Tito\u201c.
\nC\u00e2nd li s-a permis s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, \u00een casele ridicate \u00een pustiu,
\nacoperite cu paie, \u00een locul lor au fost adu\u0219i fo\u0219tii de\u021binu\u021bi politic, dup\u0103
\neliberarea lor din penitenciar, consider\u00e2ndu-se c\u0103 n-au fost suficient reeduca\u021bi.
\nA\u0219a au ap\u0103rut sate noi pe harta B\u0103r\u0103ganului: Dude\u015ftii Noi\/Bumb\u0103cari, M\u0103z\u0103reni,
\n\u015echei, Zagna-V\u0103deni \u015fi Valea C\u0103lm\u0103\u021bui (Rubla). <\/p>\n

\u00cen ultimul lag\u0103r \u00een aer liber a primit \u0219i Corneliu Coposu
\ndomiciliu for\u021bat. Liderul \u021b\u0103r\u0103nist, apropiat de-ai marelui om politic Iuliu
\nManiu, a stat aici \u00eentre anii 1962 \u015fi 1964, prin Decizia E\/16450 a Ministerului
\nAfacerilor Interne prin care i s-a fixat domiciliu obligatoriu la Rubla pentru
\n24 de luni. Noua pedeaps\u0103 a intrat \u00een vigoare la 9 iulie 1962, c\u00e2nd a fost
\neliberat din penitenciarul R\u00e2mnicu S\u0103rat, unde fusese \u00eenchis vreme de 15 ani. <\/p>\n

\t\t\tCu informatorii pe urme <\/p>\n

Fiind considerat periculos, ordinul de fixare a domiciliului
\nobligatoriu a fost \u00eenso\u021bit de un altul ce prevedea m\u0103suri de supraveghere
\ninformativ\u0103, spune istoricul Cosmin Budeanc\u0103. Temerile autorit\u0103\u021bilor c\u0103, dup\u0103
\nie\u0219irea din \u00eenchisoare, Coposu va vorbi despre experien\u021bele lui carcerale s-au
\ndovedit justificate, \u00een mai multe note informative f\u0103c\u00e2ndu-se referiri inclusiv
\nla R\u00e2mnicu S\u0103rat. Spre exemplu, a\u0219a cum reiese dintr-o not\u0103 informativ\u0103 din 7
\naugust 1962 dat\u0103 de sursa \u201eEugen St\u0103nescu\u201c, Coposu s-a \u00eent\u00e2lnit cu Victor Anca, avocat, care la r\u00e2ndul s\u0103u
\na fost de\u021binut la R\u00e2mnicu S\u0103rat, c\u0103ruia i-a povestit despre \u201eregimul sever din
\nPenitenciarul de la R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i cine se g\u0103se\u0219te acolo \u00een am\u0103nun\u021bime […].
\nVestea cea mai senza\u021bional\u0103 adus\u0103 de Coposu, care a produs o vie impresie
\nasupra \u021b\u0103r\u0103ni\u0219tilor din comun\u0103, a fost faptul c\u0103 Ion Mihalache fost PN\u021a mai
\neste \u00eenc\u0103 \u00een via\u021b\u0103, e s\u0103n\u0103tos, \u0219i se g\u0103se\u0219te la R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201c.<\/p>\n

La 14 septembrie 1962, sursa \u201eEugen St\u0103nescu\u201c a dat o alt\u0103 not\u0103
\ninformativ\u0103 din care reiese c\u0103 s-a \u00eent\u00e2lnit cu Corneliu Coposu, c\u0103 au rela\u021bii
\nstr\u00e2nse, se viziteaz\u0103 reciproc, \u0219i acesta i-a povestit \u201e\u00een detaliu regimul din
\npenitenciar de la R\u00e2mnicu S\u0103rat precum \u0219i despre num\u0103rul persoanelor de\u021binute acolo.
\nEl a povestit c\u0103 a stat 7 ani \u00een celul\u0103 solitar\u0103, precum \u0219i o alt\u0103 serie de
\nindica\u021bii de regim, lipsa tratamentului medical, modul de pedepsire, etc. Toate
\nacestea le-a spus cer\u00e2nd men\u021binerea secretului celui mai strict. […] \u00cen
\ngeneral pare potolit \u0219i e \u00eenc\u0103 \u00eentr-o stare special\u0103 nervoas\u0103 dup\u0103 deten\u021bia
\nlung\u0103. Din cauza aceasta, ini\u021bial a avut greut\u0103\u021bi la vorbire, mai ales \u00een
\nceiace prive\u0219te fluen\u021ba. Trebuie s\u0103 fac\u0103 un efort \u00eentruc\u00e2t cuvintele nu-i
\nveneau \u00een mod spontan\u201c, conform unui document de arhiv\u0103 din Dosarul nr. 5062
\ncare se afl\u0103 \u00een arhiva Consiliului Na\u021bional pentru Studierea Arhivelor
\nSecurit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\t\t\t\"image\"<\/p>\n

La 29 septembrie 1962, Gheorghe Drago\u0219, fost de\u021binut la
\nR\u00e2mnicu S\u0103rat, dar care ulterior a devenit agent al Securit\u0103\u021bii cu numele
\nconspirativ \u201ePreda Viorel\u201c, a dat o not\u0103 informativ\u0103 din care reie\u0219ea c\u0103 \u00een
\nurm\u0103 cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a discutat cu Coposu despre cum i se reface organismul \u0219i
\nl-a \u00eentrebat cum a sl\u0103bit a\u0219a, iar acesta i-a r\u0103spuns: \u201e\u00cen timpul din urm\u0103
\nhrana ce o primeam la \u00eenchisoare con\u021binea numai 1.500 de calorii \u0219i din aceast\u0103
\ncauz\u0103 am devenit distrofic. Ai avut norocul c\u0103 te-ai eliberat mai de vreme \u0219i
\nn-ai apucat acest regim alimentar\u201c. Drago\u0219 l-a \u00eentrebat pe acesta dac\u0103 \u0219tie
\ncine se mai g\u0103se\u0219te \u00een \u00eenchisoare dintre cei transporta\u021bi \u00eempreun\u0103 \u00een vara
\nanului 1957, Coposu a r\u0103spuns c\u0103 nu \u0219tie, deoarece a fost \u021binut \u00eentr-o strict\u0103
\nizolare. \u00centrebat cu ce se ocup\u0103 toat\u0103 ziua, \u201eCoposu a r\u0103spuns c\u0103 cite\u0219te ziua,
\ndeoarece nu poate face eforturi fizice din cauza sl\u0103biciunii fizice \u0219i a
\ndebilit\u0103\u021bii inimii. Este mul\u021bumit c\u0103 poate citi. Nu prea mult, \u00eens\u0103, din
\npricin\u0103 c\u0103 \u0219i vederea i-a sl\u0103bit \u0219i a trebuit s\u0103-\u0219i procure ochelari cu
\ndioptrii multe\u201c.<\/p>\n

\t\t\tDe-o parte \u0219i de alta a gratiilor<\/p>\n

Despre starea de s\u0103n\u0103tate \u0219i rela\u021bia cu fo\u0219tii de\u021binu\u021bi,
\nspune istoricul Cosmin Budeanc\u0103 pentru \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c, a identificat informa\u021bii \u0219i \u00eentr-o
\nadres\u0103 datat\u0103 25 octombrie 1962 a Ministerului Afacerilor Interne (MAI)
\nServiciul Raional Br\u0103ila c\u0103tre MAI Direc\u021bia Regional\u0103 Gala\u021bi, Serviciul III,
\nprin care se aduce la cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 \u201e\u00een intervalul de timp de la aducerea sa cu
\nDO, \u00een majoritate a fost internat \u00een spitalul Viziru pentru a-\u0219i reface
\ns\u0103n\u0103tatea fiind bolnav\u201c. De asemenea, se mai consemneaz\u0103 c\u0103 \u00eentre\u021bine rela\u021bii
\ncu fo\u0219ti PN\u021a afla\u021bi \u00een DO, iar agen\u021bii dirija\u021bi pe l\u00e2ng\u0103 el semnaleaz\u0103 c\u0103 evit\u0103
\ndiscu\u021biile politice.<\/p>\n

C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, la 7 noiembrie 1962, sursa \u201eEugen
\nSt\u0103nescu\u201c a dat o alt\u0103 not\u0103 informativ\u0103 din care reiese c\u0103 s-a \u00eent\u00e2lnit cu
\nAdrian Dumitrescu, fost consul \u00een Ministerul de Externe, condamnat la 10 ani
\n\u00eenchisoare corec\u021bional\u0103, iar cel din urm\u0103 le-a povestit despre ultima discu\u021bie
\ncu comandantul penitenciarului, Alexandru Vi\u0219inescu, de la care a aflat c\u0103 Ion
\nGheorghe Maurer era prim-ministru. Tot el le-a mai povestit \u201edespre ac\u021biunile
\nlui din penitenciar (inventarea sistemului morse) despre organizarea de greve
\ncolective, despre instruc\u021biunile de rezisten\u021b\u0103 pe care i le-a dat inginerului
\nIoan Puiu\u201c. Acesta era de profesie inginer chimist \u0219i a fost arestat la 2
\ndecembrie 1947 \u0219i condamnat la 20 de ani munc\u0103 silnic\u0103 pentru complot.<\/p>\n

La 15 martie 1963, pe c\u00e2nd se aflau \u00eenc\u0103 la Rubla, Gheorghe
\nDrago\u0219 a dat \u00eenc\u0103 o not\u0103 informativ\u0103 din care a reie\u0219it c\u0103 \u00een 5 februarie 1963
\ns-a \u00eent\u00e2lnit cu Corneliu Coposu \u0219i au discutat despre fo\u0219ti de\u021binu\u021bi politic
\nelibera\u021bi, men\u021bion\u00e2ndu-l \u0219i pe Vasile Luca. Acesta era \u00eenc\u0103 \u00een deten\u021bie, dar
\nCoposu i-ar fi spus c\u0103 \u201eeste \u00een Bucure\u0219ti \u0219i c\u0103 are o pensie de 4.000 lei lunar
\n[…]. L-am cunoscut personal. Afar\u0103 de aceia, la penitenciarul din Rm. S\u0103rat
\nam fost c\u00e2tva timp vecini de camer\u0103. \u00cel auzeam de multe ori cum \u00eenjura \u0219i cum
\nse certa cu gardienii\u201c.<\/p>\n

\t\t\t\u201eSe vedea prin piele \u021bes\u0103tura \u00een din\u021bi de fier\u0103str\u0103u a
\noaselor capului\u201c<\/p>\n

\t\t\t\"Corneliu<\/p>\n

Corneliu Coposu, la munca, in timpul domiciliului obligatoriu, Valea Calmatui, 1963<\/p>\n

Singurul avantaj \u00een perioada c\u00e2t s-a aflat \u00een domiciliu
\nobligatoriu a fost c\u0103 a putut s\u0103-\u0219i anun\u021be familia c\u0103 este \u00een via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 vad\u0103
\nsoarele. Dup\u0103 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la eliberare, Corneliu Coposu a fost vizitat de
\nRodica, sora sa, care a r\u0103mas \u0219ocat\u0103 de c\u00e2t se schimbase fratele ei dup\u0103 15 ani
\nde \u00eenchisoare, perioad\u0103 \u00een care nu a avut voie s\u0103-l viziteze. Vestea c\u0103 este
\nviu a venit printr-un bile\u021bel, dup\u0103 15 ani. \u201e\u00cemi amintesc c\u0103 a venit \u00eentr-o zi
\nun om la noi, care ne-a adus un bilet de la Cornel. Am recunoscut scrisul lui\u201c,
\npoveste\u0219te Flavia Coposu B\u0103lescu \u00een cartea de memorii \u201eAmintiri povestite.
\nAmintiri tr\u0103ite\u201c. \u201eDragele mele, nu \u0219tiu care mai tr\u0103i\u021bi, eu am fost eliberat,
\nsunt cu domiciliu obligatoriu, am o stare de s\u0103n\u0103tate precar\u0103 \u0219i dac\u0103 pute\u021bi,
\najuta\u021bi-m\u0103\u201c, a\u0219a era strig\u0103tul de ajutor al unui om care vreme de 15 ani nu
\nv\u0103zuse dec\u00e2t gratii \u0219i suferin\u021b\u0103. \u201eNe-am pus toate pe pl\u00e2ns, \u00een frunte cu mama,
\ncare mai tr\u0103ia \u00eenc\u0103. Am cerut bani \u00eemprumut \u0219i a doua zi mama \u0219i sora mai mare,
\nDoina, s-au dus la el, \u00een B\u0103r\u0103gan, la Valea C\u0103lm\u0103\u021bui. C\u00e2nd l-a v\u0103zut cum ar\u0103ta,
\nmama nu s-a mai \u00eentors la Bucure\u0219ti. A r\u0103mas acolo \u0219i a \u00eenceput lupta pentru
\nrefacerea lui. A durat doi ani\u201c, poveste\u0219te mai departe Flavia Coposu. <\/p>\n

Corneliu Coposu<\/a> avea peste 100 de kilograme c\u00e2nd a fost
\n\u00eenchis \u0219i acum mai avea doar 52 de kilograme, la 1,92 \u00een\u0103l\u021bime. \u201eAvea o c\u0103ma\u0219\u0103
\ncare flutura pe el, cum flutur\u0103 c\u0103m\u0103\u0219ile pe sperietorile de ciori din lanurile
\nde gr\u00e2u, era complet ras \u00een cap. V\u0103 spun un lucru care pe mine m-a obsedat ani
\n\u00een \u0219ir, pe care l-am povestit de mai multe ori, dar care nu poate s\u0103-mi ias\u0103
\ndin memorie \u2013 era ras \u00een cap \u0219i se vedea prin piele \u021bes\u0103tura \u00een din\u021bi de
\nfier\u0103str\u0103u a oaselor capului, cum \u00eenv\u0103\u021basem noi la anatomie la \u0219coal\u0103. La el se
\nvedea foarte bine, dup\u0103 cum se vedeau \u0219i din\u021bii prin buze \u0219i avea ni\u0219te edeme
\nfoarte mari, la coaste, la genunchi. El a ie\u0219it cu edeme de foame de gradul III
\n\u0219i IV, a\u0219a l-a diagnosticat medicul care l-a v\u0103zut, tot un coleg de pu\u0219c\u0103rie,
\ncare era \u00een domiciliu obligatoriu acolo\u201c.<\/p>\n

\t\t\tBordei acoperit cu stuf<\/p>\n

\t\t\t\"image\"<\/p>\n

\u201eEra… Valea C\u0103lm\u0103\u0163ui, a\u0219a se numea localitatea unde erau
\ncasele astea \u00een c\u00e2mp. \u00cen B\u0103r\u0103gan, s-a f\u0103cut un sat d-\u0103sta al celor deporta\u0163i
\ndin Banat. (…) Ni\u015fte case din chirpici, acoperite cu stuf. Nu erau chiar
\nbordeie, c\u0103 erau cu geamuri, erau case a\u0219a de dou\u0103 camere, cu tind\u0103 la mijloc
\n\u015fi \u00eentr-una din camere st\u0103tea el \u015fi \u00een cealalt\u0103 camer\u0103, care avea \u015fi o intrare
\naparte, avea… deci \u00eei r\u0103m\u00e2nea o camer\u0103 cu tind\u0103 \u015fi dincolo o alt\u0103 tind\u0103 cu o
\ncamer\u0103 era altcineva care st\u0103tea cu el \u00een aceea\u015fi curte. \u015ei pe jos era p\u0103m\u00e2nt.
\nEl, dup\u0103 ce \u015fi-o mai revenit, o pus carton asfaltat, m\u0103 rog. Adic\u0103, prima dat\u0103
\nc\u00e2nd ne-am dus, \u015ftiu c\u0103 fetele mi-au zis: \u00abS\u0103 nu te sperii\u00bb\u201c. Era \u00een iulie 1962 c\u00e2nd l-au trimis cu
\ndomiciliu obligatoriu, dup\u0103 cum erau trimi\u015fi to\u0163i fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politic. La
\nValea C\u0103lm\u0103\u0163ui a fost dus de c\u0103tre un ofi\u0163er \u015fi predat \u015fefului de post din
\ncomun\u0103: \u201eL-a adus un ofi\u021ber \u015fi l-o l\u0103sat \u00een grija \u015fefului de post de acolo \u015fi i
\ns-a repartizat o camer\u0103 cu tind\u0103, … asta, de unde pleca unul care isp\u0103\u0219ise
\npovestea acolo\u201c, mai scria Rodica Coposu.<\/p>\n

M\u0103rturii despre acea perioad\u0103 g\u0103sim chiar de la Senior, \u00een
\ncartea \u201eCoposu. Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru\u201c: \u201eCred c\u0103 pentru mine \u015fi pentru o mare
\nparte din de\u0163inu\u0163ii politici perioada aceasta de adaptare \u00een domiciliu
\nobligatoriu a fost salvatoare, pentru c\u0103 dac\u0103 eram pu\u015fi \u00een contact direct cu
\nlumea schimbat\u0103 a Rom\u00e2niei din Bucure\u015fti \u015focul ar fi fost prea mare. Acolo, \u00een
\nB\u0103r\u0103gan, era atmosfera satului uitat, toat\u0103 lumea se cuno\u015ftea, se saluta,
\nnimeni nu era gr\u0103bit, fiecare lucra pe m\u0103sura puterii \u015fi tr\u0103ia \u00een raport cu
\nasisten\u0163a pe care putea s-o primeasc\u0103 de la familie. Eu, vreme de trei sau
\npatru luni de zile, nu am putut s\u0103 lucrez nimic, eram prea slab. S-a mutat mama
\nla mine, \u00een B\u0103r\u0103gan, avea voie, se ocupa de mine, de fapt m-a salvat, pentru c\u0103
\neu nu \u015ftiu dac\u0103 supravie\u0163uiam \u00een condi\u0163iile \u00een care ie\u015fisem din pu\u015fc\u0103rie. Dup\u0103
\nc\u00e2teva luni mi-am revenit, am cerut eu posibilitatea de a lucra \u015fi am lucrat \u00een
\nagricultur\u0103. Am arendat c\u00e2teva pogoane de porumb pe care le cultivam cu
\npra\u015fila, cu repicajul, inclusiv recolta, iar plata era \u00een natur\u0103. Am realizat
\n\u00een bucate remunera\u0163ia pentru treaba pe care o f\u0103ceam. Dup\u0103 aceea, ne-am
\nconstituit \u00eentr-o echip\u0103 de construc\u0163ie \u015fi am angajat lucr\u0103ri la IAS-urile \u015fi
\nCAP-urile din jur. Cu aprobarea Securit\u0103\u0163ii, puteam s\u0103 lucr\u0103m la Viziru, la
\n\u00censur\u0103\u0163ei, \u015fi cum cooperativele agricole aveau \u00eentotdeauna de lucru pentru
\nconstruc\u0163ia de grajduri \u015fi diverse instala\u0163ii, am contractat noi astfel de
\nlucr\u0103ri care erau pl\u0103tite tot \u00een natur\u0103, \u00een cereale, eventual legume \u015fi fructe\u201c.<\/p>\n

\t\t\tAmintiri din lag\u0103r: \u0219i-au \u00eengropat averea \u00een p\u0103m\u00e2nt <\/p>\n

\u00cen alte m\u0103rturii ale Flaviei B\u0103lescu \u0219i Rodic\u0103i Coposu,
\nsurorile lui Corneliu Coposu, publicate \u00een colec\u021bia Analele Sighet, afl\u0103m cum
\nse tr\u0103ia \u00een satul Valea C\u0103lm\u0103\u021bui n\u0103scut \u00een inima B\u0103r\u0103ganului. \u201eEra un sat cu
\ncase construite din chirpici \u015fi acoperite cu stuf, cu str\u0103zi t\u0103iate direct pe
\np\u0103m\u00e2nt, cu praf \u015fi noroaie, cu clima excesiv\u0103, f\u0103r\u0103 lumin\u0103 \u015fi cu apa s\u0103lcie
\ngreu de suportat. \u00cen momentul sosirii fratelui nostru acolo, satul era \u00een
\nmajoritate locuit de fo\u0219ti de\u021binu\u021bi politici, supravie\u021buitori ai \u00eenchisorilor,
\ndar r\u0103m\u0103seser\u0103 \u015fi c\u00e2teva case ocupate de \u0163\u0103rani deporta\u021bi\u201c. <\/p>\n

\u00cen timpul vizitelor, cele dou\u0103 surori au cunoscut o familie
\nde b\u0103n\u0103\u0163eni de etnie german\u0103, a lui Franz Huller, \u015fi o familie de rom\u00e2ni
\nchiaburi, a lui Ion Polverejan, disloca\u0163i din satul Comlo\u015f, jude\u021bul Arad. \u201eAm
\ndiscutat \u00eendelung cu ace\u0219ti harnici gospodari care povesteau lucruri de
\nneimaginat: cum au fost lua\u0163i \u00eentr-o noapte, \u00eenc\u0103rca\u021bi \u00een vagoane de marf\u0103 cu
\nc\u00e2teva lucruri strict necesare care le-au fost \u00eeng\u0103duite, \u015fi dup\u0103 patru zile de
\nc\u0103l\u0103torie au fost abandona\u021bi \u00een apropierea unei ferme de stat \u015fi \u00eendruma\u0163i cam
\nla 3-4 kilometri de \u0219osea \u00een mijlocul B\u0103r\u0103ganului, f\u0103r\u0103 ap\u0103, f\u0103r\u0103 ad\u0103post. Au
\nfost l\u0103sate acolo vreo 30 de familii care au avut \u015fi ghinionul s\u0103 stea \u00een
\nploaie vreme de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dup\u0103 care au s\u0103pat gropi \u00een p\u0103m\u00e2nt pentru a-\u015fi
\nad\u0103posti pu\u021binele lucruri ce le aveau \u015fi pe care le-au acoperit cu stuf. Au
\n\u00eenceput apoi s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 case din chirpici, au t\u0103iat stuf pentru a-\u015fi
\nconfec\u021biona acoperi\u0219uri, au s\u0103pat f\u00e2nt\u00e2ni la mari ad\u00e2ncimi \u0219i au dat numai de
\nizvoare cu ap\u0103 s\u0103lcie\u201c. S\u0103pt\u0103m\u00e2nal, cele dou\u0103 surori aduceau de la Bucure\u0219ti
\ndamigene cu ap\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"Iuliu<\/p>\n

Iuliu Maniu \u0219i Corneliu Coposu<\/p>\n

\t\t\tDou\u0103 eugenii<\/p>\n

Surorile mergeau la el s\u00e2mb\u0103t\u0103 de s\u00e2mb\u0103t\u0103. \u201e\u00cei spuneam doar
\nlucruri amuzante. Nu-i povesteam groz\u0103viile care se petreceau \u0219i nici prin
\nce-am trecut dup\u0103 arestarea lui. I-am spus a\u0219a, ca un fapt divers, c\u0103 \u00een timpul
\nabsen\u021bei lui a ap\u0103rut un desert comunist, ni\u0219te biscui\u021bi care se cheam\u0103
\nEugenia. \u00abTu nu \u0219tii cum este, dar noi \u00eel m\u00e2nc\u0103m cu mare pl\u0103cere\u00bb. \u0218i c\u00e2nd am
\nmers la el alt\u0103dat\u0103 i-am cump\u0103rat dou\u0103 eugenii. \u00abDrag\u0103, dar ce mizerii a\u021bi
\n\u00eendurat voi, dac\u0103 Rodi poate s\u0103 zic\u0103 despre mizeria asta de biscuite c\u0103 este
\ndesert? C\u00e2t \u00ees io de pr\u0103p\u0103dit, dup\u0103 at\u00e2ta foamete, dar mizeria asta n-o pot
\nm\u00e2nca!\u00bb, a zis el \u00eencep\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 prin ce am trecut\u201c, retr\u0103ie\u0219te
\namintirea Flavia Coposu B\u0103lescu.<\/p>\n

La un moment dat, \u00een timp ce se afla \u00een domiciliu
\nobligatoriu, Corneliu Coposu a dat ochii cu moartea. Era slab, de\u0219\u0103lat, \u00eens\u0103 i
\ns-au umflat toate \u00eencheieturile, degetele, coatele, genunchii. Avea o burt\u0103
\nuria\u0219\u0103, ca o femeie \u00eens\u0103rcinat\u0103. Un medic din colonie, \u0219i el cu domiciliu
\nobligatoriu, le-a spus surorilor s\u0103-l duc\u0103 urgent la un spital, c\u0103 altfel va
\nmuri acolo. Cum s\u0103 pleci de acolo? Cu ce? Unde? Dar, \u00ee\u0219i aminte\u0219te sora sa,
\nDumnezeu a f\u0103cut o minune: \u201eVenise la o doamn\u0103 \u00een vizit\u0103 fratele, cu un IMS. Am
\naflat \u0219i m-am dus fuga la ei, m-am prezentat \u0219i l-am rugat s\u0103 ne duc\u0103 \u0219i pe
\nmine \u0219i pe fratele meu p\u00e2n\u0103 la Br\u0103ila. A acceptat. Ne-a dat voie \u0219i plutonierul
\ncare \u00eei p\u0103zea. A\u0219a am ajuns la Br\u0103ila \u0219i ne-a l\u0103sat \u00een fa\u021ba unei policlinici.
\nC\u00e2nd am intrat \u00een policlinic\u0103, erau acolo sute de femei care a\u0219teptau \u0219i care
\ns-au uitat la noi ca la o ar\u0103tare. S-a f\u0103cut a\u0219a o potec\u0103 printre ele, st\u0103teau
\ncu m\u00e2na la gur\u0103 \u0219i se uitau la noi, adic\u0103 la Cornel, \u00eengrozite. Cornel se
\ncl\u0103tina pe picioare. C\u00e2nd am intrat \u00een cabinet, doctorul a strigat la el:
\n\u00abDumnezeule, de unde vii?\u00bb. La care am r\u0103spuns eu, pentru c\u0103 el nu putea: \u00abDin
\n\u00eenchisori\u00bb. Imediat a dat ordin asistentei \u2013 ad\u0103 cutare, ad\u0103 cutare, i-a spus
\nce s\u0103-i fac\u0103. M-a \u00eentrebat de c\u00e2nd a fost \u00eenchis \u0219i mi-a spus c\u0103 va fi mare
\nminune dac\u0103 va sc\u0103pa. \u00abE distrus total\u00bb, a mai zis, \u00abave\u021bi grij\u0103 cum \u00eel
\nalimenta\u021bi, ca pe un copil, c\u00e2te pu\u021bin s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u0219i c\u00e2t mai u\u0219oar\u0103 m\u00e2ncare,
\namesteca\u021bi \u0219i laptele cu ceai\u00bb\u201c, a retr\u0103it ea drama acelor ani.<\/p>\n

\t\t\tLac\u0103tul c\u0103tre libertate<\/p>\n

Dup\u0103 ce \u0219i-a mai revenit, Coposu a cerut s\u0103 i se aduc\u0103 un
\nlac\u0103t. \u201eDrag\u0103, i-a zis una dintre surori, p\u0103i dac\u0103 vine cineva \u0219i pune um\u0103rul
\nse duce naibii tot gardul t\u0103u, cu poart\u0103 cu tot\u201c. \u201eDa, a r\u0103spuns el, dar tu nu
\n\u0219tii ce \u00eenseamn\u0103 pentru mine s\u0103-mi \u00eencui eu u\u0219a c\u00e2nd vreau, nu s\u0103 fiu \u00eencuiat
\nde al\u021bii pe dinafar\u0103\u201c. Corneliu Coposu a fost ultimul care a plecat din
\ncolonie, fiind ultimul eliberat.<\/p>\n

Umilit, batjocorit, \u00eenchis. Cu toate acestea, Corneliu Coposu
\na r\u0103mas credincios. Surorile sale erau revoltate de tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een
\nspa\u021biul public dup\u0103 Revolu\u021bie. \u00centr-o zi, marele politician, v\u0103z\u00e2ndu-\u0219i sora
\nfoarte revoltat\u0103, i-a spus: \u201eM\u0103 uit la tine \u0219i m\u0103 \u00eentreb cu cine semeni, de
\ne\u0219ti a\u0219a afurisit\u0103, c\u0103 tot neamul nostru a fost cumsecade\u201c. \u201eM-am ru\u0219inat
\nfoarte tare\u201c, poveste\u0219te sora sa. \u201eAstea se vor dilua, cum trec toate relele,
\n\u0219i adev\u0103rul va ie\u0219i la suprafa\u021b\u0103\u201c, a zis el. \u201eO s\u0103 fie prea t\u00e2rziu\u201c, i-a
\nr\u0103spuns sora. \u201ePentru mine, nu\u201c, a \u00eencheiat el. Aceste cuvinte amare ale
\nsurorilor sale au fost scrise \u0219i povestite dup\u0103 mul\u021bi ani de la eliberare.
\nSatul nu mai exista, bordeiele au fost demolate \u0219i p\u0103m\u00e2ntul redat agriculturii.
\n\u00cen zon\u0103 mai tr\u0103iau doar c\u00e2teva familii care aveau casele mai aproape de ferma
\nde stat \u015fi care nu mai aveau unde se \u00eentoarce. Martorele faptului c\u0103 \u00een pustiul
\nB\u0103r\u0103ganului mul\u021bi \u201edu\u0219mani ai poporului\u201c au tr\u0103it \u0219i au murit erau c\u00e2teva cruci
\n\u201emodeste din fostul cimitir al satului\u201c care \u00eenc\u0103 se z\u0103reau dintre culturile de
\ngr\u00e2u \u0219i porumb.<\/p>\n

\t\t\t\"Flavia<\/p>\n

Flavia Coposu-Balescu si Rodica Coposu, surorile lui Corneliu Coposu FOTO ADEVARUL<\/p>\n

\t\t\tDe la m\u00e2na dreapt\u0103 a lui Maniu la muncitor necalificat
\npe \u0219antier<\/p>\n

Via\u021ba Seniorului nu a fost u\u0219oar\u0103 nici dup\u0103 eliberarea din
\n1964. Dup\u0103 17 ani \u0219i jum\u0103tate de torturi cumplite \u00een \u00eenchisorile comuniste,
\nCorneliu Coposu avea s\u0103 fie constant urm\u0103rit, persecutat, interogat p\u00e2n\u0103 \u00een
\ndecembrie 1989: \u201eEra \u00een obiceiul Securit\u0103\u0163ii ca anumi\u0163i oameni pe care \u00eei avea
\n\u00een supraveghere s\u0103 fie men\u0163inu\u0163i tot timpul sub presiune moral\u0103: \u00een primul
\nr\u00e2nd, ca ei s\u0103 se simt\u0103 supraveghea\u0163i \u00een permanen\u0163\u0103 \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd,
\npentru a intimida orice \u00eencercare viitoare sau posibil\u0103 de ac\u0163iune antiguvernamental\u0103.
\nEu am f\u0103cut parte dintre pu\u0163inii adversari ai regimului care au fost \u00een
\npermanen\u0163\u0103 \u00een aten\u0163ia organelor de Securitate. Pot s\u0103 afirm, f\u0103r\u0103 teama de a
\ngre\u015fi, c\u0103 nu au trecut nici 10 zile f\u0103r\u0103 s\u0103 fiu deranjat de agen\u0163ii Securit\u0103\u0163ii\u201c, m\u0103rturisea acesta.<\/p>\n

Marele om politic ajunge s\u0103 lucreze ca muncitor necalificat
\npe \u015fantierele de construc\u0163ii, fiind angajat la \u00centreprinderea de Construc\u0163ii
\nMontaj Bucure\u015fti, atelierul de t\u00e2mpl\u0103rie mecanic\u0103: \u201eA revenit \u00een Bucure\u015fti \u00een
\naprilie \u201964. A fost invitat de Grigore Geam\u0103nu la o discu\u0163ie, l-a plimbat prin
\nora\u015f s\u0103 vad\u0103 ce realiz\u0103ri s-au f\u0103cut sub comunism, dar el a spus: \u00abDac\u0103 ar fi fost un regim
\nliber, s-ar fi realizat mult mai multe lucruri\u00bb. Prin Geam\u0103nu i s-au oferit tot
\nfelul de facilit\u0103\u0163i, servicii cu pre\u0163ul de a scrie la \u00abGlasul Patriei\u00bb, sau cum
\ns-a numit ini\u0163ial publica\u0163ia aceea pentru str\u0103in\u0103tate, de a l\u0103uda realiz\u0103rile
\nregimului comunist. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 a refuzat. Un prieten l-a angajat pe post de
\nmuncitor la un \u015fantier de construc\u0163ii, cu mare greutate, unde a lucrat p\u00e2n\u0103 la
\npensionare. (…) La fiecare perchezi\u0163ie i se confiscau manuscrisele, pentru c\u0103
\nel, dup\u0103 ce s-a pensionat, a scris foarte mult. Ob\u0163inuse o legitima\u0163ie la
\nbiblioteca Academiei, unde putea s\u0103 studieze; chiar \u00een perioada c\u00e2nd lucra pe
\n\u015fantier mergea c\u00e2te 3-4 ore la bibliotec\u0103 unde studia diverse materiale \u015fi
\ndocumente. Dar foarte multe manuscrise pe care le-a avut \u00een cas\u0103 au fost
\nconfiscate. Ei c\u0103utau materiale incriminatorii ca s\u0103-i poat\u0103 intenta din nou un
\nproces\u201c, povestea sora
\nSeniorului, Rodica.<\/p>\n

\t\t\t\"Funeralii<\/p>\n

Funeralii la moartea lui Corneliu Coposu<\/p>\n

\u00cen zilele de foc de la finalul lui decembrie 1989, Coposu
\nreaduce la via\u021b\u0103 Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc, devenit ulterior Cre\u015ftin \u015fi
\nDemocrat \u2013 PN\u0162-CD. A devenit unul dintre liderii Opozi\u021biei, contest\u00e2nd ideile
\nFNS-ului condus de Ion Iliescu, \u0219i a fost una dintre cele mai clare voci care
\nau reprezentat Rom\u00e2nia peste hotare \u00een primii ani de dup\u0103 comunism. 1995,
\nultimul an de via\u021b\u0103, i-a rezervat o vizit\u0103 \u00een SUA, la invita\u021bia Congresului
\namerican, precum \u0219i acordarea celei mai \u00eenalte decora\u021bii a Fran\u021bei, Legiunea de
\nOnoare. Pe 11 noiembrie, Corneliu Coposu se stinge din via\u021b\u0103 la v\u00e2rsta de 81 de
\nani, \u00een urma unui neoplasm pulmonar, \u0219i este \u00eenmorm\u00e2ntat pe 14 noiembrie la
\nCimitirul Bellu. <\/p>\n

\t\t\tRegimul comunist a \u0219ters urmele<\/p>\n

Domiciliul obligatoriu a fost, \u00een arsenalul represiv al
\ncomunismului, o m\u0103sur\u0103 de inspira\u0163ie pur stalinist\u0103, spune istoricul Marius
\nOprea. Ea a urm\u0103rit, \u00eentr-o prim\u0103 etap\u0103, dislocarea unei \u00eentregi comunit\u0103\u0163i
\nrurale, din ra\u0163iuni de \u201esecuritate a statului\u201c, fiind urcate \u00een noaptea de
\nRusalii a anului 1951 \u00een vagoane de marf\u0103 nu mai pu\u0163in de 40.320 de persoane,
\nrespectiv 12.791 de familii, considerate a fi periculoase, din zona Banatului,
\n\u015fi transportate \u00een locuri izolate \u015fi pustii din B\u0103r\u0103gan, unde au ap\u0103rut astfel
\nnoi a\u015fez\u0103ri. <\/p>\n

Statisticile secrete \u00eentocmite la Comitetul Central \u00een 1967
\narat\u0103 c\u0103 au fost deportate 82.700 de persoane, dar num\u0103rul este cu siguran\u021b\u0103
\nmai mare, pentru c\u0103 se recuno\u015ftea tot atunci c\u0103 un mare num\u0103r de eviden\u021be au
\nfost distruse la finele anilor \u201950.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 s-a recunoscut \u00een 1967 caracterul ilegal \u015fi
\nabuziv al m\u0103surilor, niciuna dintre victimele deport\u0103rilor nu a fost p\u00e2n\u0103 la
\nc\u0103derea regimului comunist \u00een mod oficial reabilitat\u0103, \u00een afara faptului c\u0103
\noamenilor li s-a permis s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. \u00cencep\u00e2nd din 1964, regimul a
\n\u00eencercat s\u0103 \u0219tearg\u0103 urmele acestor ilegalit\u0103\u021bi. Satele deporta\u021bilor din c\u00e2mpia
\nB\u0103r\u0103ganului au \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103 cu fiecare cas\u0103 \u00eenghi\u021bit\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, cu
\nfiecare deportat care a murit. Peste amintirile viilor \u0219i mormintele celor care
\n\u015fi-au g\u0103sit sf\u00e2r\u0219itul \u00een deportare s-a trecut cu plugul \u0219i s-a a\u0219ternut
\nuitarea. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen inima pustiet\u0103\u021bii B\u0103r\u0103ganului, printre colibele acoperite cu stuf \u0219i drumurile t\u0103iate \u00een praf, Corneliu Coposu \u0219i-a tr\u0103it…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":44859,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[18020,32,33,31,16699,18021,36,37,27,34,35,25,41,40,38,39,18022,26,28,29,30,18019],"class_list":{"0":"post-44858","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-baragan","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-corneliu-coposu","13":"tag-domiciliu-obligatoriu","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-news","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-rubla","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories","29":"tag-valea-calmatui"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115560898028666936","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44858","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44858"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44858\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/44859"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44858"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44858"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44858"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}