{"id":47190,"date":"2025-11-19T17:44:11","date_gmt":"2025-11-19T17:44:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/47190\/"},"modified":"2025-11-19T17:44:11","modified_gmt":"2025-11-19T17:44:11","slug":"ce-se-intampla-cu-creierul-tau-cand-faci-doar-3-000-de-pasi-pe-zi-conform-cercetarilor-de-la-harvard","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/47190\/","title":{"rendered":"Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu creierul t\u0103u c\u00e2nd faci doar 3.000 de pa\u0219i pe zi, conform cercet\u0103rilor de la Harvard"},"content":{"rendered":"

\"Ce<\/a><\/p>\n

B\u0103rbat care merge pe jos FOTO Pexels<\/p>\n

Probabil a\u021bi auzit deja c\u0103 nu exist\u0103 absolut nicio baz\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een spatele ideii c\u0103 ar trebui s\u0103 face\u021bi 10.000 de pa\u0219i pe zi. Acest obiectiv a provenit de fapt dintr-o campanie de marketing japonez\u0103. Studiile repetate au dezv\u0103luit de atunci c\u0103, de\u0219i este cu siguran\u021b\u0103 mai bine s\u0103 v\u0103 mi\u0219ca\u021bi mai mult dec\u00e2t mai pu\u021bin, nu exist\u0103 un beneficiu special \u00een a face 10.000 de pa\u0219i pe zi, echivalentul aproximativ al unei c\u0103l\u0103torii pe jos de opt kilometri. \u0218tiin\u021ba este clar\u0103: 10.000 de pa\u0219i nu este num\u0103rul magic.<\/p>\n

Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 un alt num\u0103r magic. Un nou studiu realizat de Harvard<\/a> Medical School, publicat recent \u00een Nature Medicine, nu a analizat s\u0103n\u0103tatea general\u0103, ci impactul specific al mersului pe jos asupra men\u021binerii agerimii creierului pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim.<\/p>\n

Studiul a descoperit c\u0103 un alt num\u0103r, mult mai modest, de pa\u0219i pe zi poate reduce semnificativ riscul de declin cognitiv \u0219i de apari\u021bie a bolii Alzheimer. \u0218i este mult mai mic de 10.000.<\/p>\n

Num\u0103rul magic de pa\u0219i pe zi pentru o \u00eemb\u0103tr\u00e2nire mai lent\u0103 a creierului<\/p>\n

Pentru a ajuta la stabilirea efectului mersului pe jos asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au analizat datele a aproape 300 de adul\u021bi cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 50 \u0219i 90 de ani, participan\u021bi la studiul Harvard privind \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea creierului.<\/p>\n

Back to Love. Nu lasa iubirea sa ramana pe pauza dupa vacanta.<\/a><\/p>\n

La \u00eenceputul proiectului, to\u021bi participan\u021bii aveau o func\u021bie cognitiv\u0103 normal\u0103. Nivelurile lor de activitate au fost urm\u0103rite periodic cu un pedometru. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au efectuat, de asemenea, teste cognitive regulate timp de 14 ani. Pentru un grup select de 172 de participan\u021bi, scan\u0103rile PET (tomografie cu emisie de pozitroni) regulate au c\u0103utat acumularea de proteine<\/a> \u00een creier care indic\u0103 boala Alzheimer.<\/p>\n

Ce au descoperit oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103? Dac\u0103 creierul unui participant era lipsit de markerii timpurii ai bolii Alzheimer la \u00eenceputul studiului, c\u00e2t de mult mergea nu f\u0103cea o mare diferen\u021b\u0103. Acest grup norocos \u0219i-a men\u021binut de obicei o bun\u0103 func\u021bie cognitiv\u0103 pe tot parcursul studiului, indiferent de c\u00e2\u021bi pa\u0219i f\u0103ceau.<\/p>\n

Dar pentru participan\u021bii care prezentau semne foarte timpurii de declin cognitiv<\/a> la \u00eenceputul studiului, mersul pe jos a f\u0103cut o mare diferen\u021b\u0103. Mi\u0219carea mai mult\u0103 a fost asociat\u0103 cu o acumulare mai mic\u0103 de proteine problematice \u00een creier \u0219i cu mai pu\u021bine semne de declin cognitiv. \u0218i subiec\u021bii studiului nu au avut nevoie s\u0103 se apropie de 10.000 de pa\u0219i pe zi pentru a vedea beneficii.<\/p>\n

Doar 3.000-5.000 de pa\u0219i pe zi au \u00eent\u00e2rziat declinul mintal cu trei ani. Cre\u0219terea la 5.000 p\u00e2n\u0103 la 7.500 de pa\u0219i pe zi a \u00eencetinit declinul mintal cu \u0219apte ani. Peste acest nivel, pa\u0219ii suplimentari nu p\u0103reau s\u0103 conteze prea mult.<\/p>\n

Aceasta este o veste bun\u0103 pentru persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 c\u0103rora le-ar putea fi dificil s\u0103 ating\u0103 populara recomandare de 10.000 de pa\u0219i pe zi. \u201eConcluzia extrem de \u00eencurajatoare este c\u0103 chiar \u0219i pu\u021bin\u0103 mi\u0219care pare s\u0103 ajute\u201d, a comentat Wai-Ying Wendy Yau, cercet\u0103tor la Harvard Medical School \u0219i coautor al studiului, pentru Nature.<\/p>\n

Alte cercet\u0103ri privind obiectivele de pa\u0219i<\/p>\n

Este \u00eentotdeauna o practic\u0103 bun\u0103 s\u0103 fii precaut \u0219i s\u0103 nu acorzi prea mult\u0103 greutate<\/a> unui singur studiu, chiar dac\u0103 este de la Harvard \u0219i publicat \u00eentr-o revist\u0103 foarte respectat\u0103. Dar, a\u0219a cum a subliniat psihologul biolog Eef Hogervorst pe The Conversation, acesta nu a fost primul studiu care a ar\u0103tat c\u0103 un num\u0103r realizabil de pa\u0219i poate avea efecte mari asupra modului \u00een care \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te creierul t\u0103u.<\/p>\n

\u201eUn studiu din Marea Britanie pe 1.139 de persoane de peste 50 de ani a constatat c\u0103 cei care erau activi moderat p\u00e2n\u0103 la viguros aveau o reducere a riscului de demen\u021b\u0103 de 34-50 la sut\u0103, c\u00e2nd au fost urm\u0103ri\u021bi pe parcursul a opt p\u00e2n\u0103 la zece ani\u201d, raporteaz\u0103 ea. \u201eUn studiu mai amplu din Marea Britanie din 2022 a urm\u0103rit 78.430 de persoane timp de \u0219apte ani folosind accelerometre la \u00eencheietura m\u00e2inii. Acesta a constatat o reducere cu 25 la sut\u0103 a riscului de demen\u021b\u0103 cu doar 3.800 de pa\u0219i zilnic, ajung\u00e2nd la 50% la 9.800 de pa\u0219i.\u201d<\/p>\n

Aceasta este o dovad\u0103 puternic\u0103 a faptului c\u0103 exerci\u021biile fizice moderate sunt legate de o \u00eemb\u0103tr\u00e2nire mai lent\u0103 a creierului. Cu toate acestea, r\u0103m\u00e2n multe \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. De exemplu, adul\u021bii care merg mai mult ar putea dormi \u0219i mai bine sau m\u00e2nca mai s\u0103n\u0103tos. Acest lucru ar putea ajuta la \u00eencetinirea declinului lor mintal. Deslu\u0219irea exact\u0103 a modului \u00een care sunt legate activitatea fizic\u0103 \u0219i demen\u021ba va necesita mai multe cercet\u0103ri.<\/p>\n

Cum s\u0103-\u021bi adaptezi plimbarea zilnic\u0103 pentru un creier mai ager<\/p>\n

Cu toate acestea, exist\u0103 o concluzie rezonabil\u0103 pentru cei de v\u00e2rst\u0103 mijlocie \u0219i pentru al\u021bii care sper\u0103 s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 creierul ager c\u00e2t mai mult timp posibil. Ceea ce este clar este c\u0103 chiar \u0219i pu\u021bin mers pe jos \u00een fiecare zi te ajut\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2i ager. A\u0219a c\u0103 nu l\u0103sa\u021bi vechiul sfat de a viza 10.000 de pa\u0219i pe zi s\u0103 v\u0103 descurajeze. Acesta este un obiectiv excelent dac\u0103 \u00eel pute\u021bi atinge, dar chiar \u0219i pu\u021bin exerci\u021biu este mult mai bun dec\u00e2t nimic.<\/p>\n

A\u0219a cum scriu oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een lucrarea lor, 3.000 p\u00e2n\u0103 la 5.000 de pa\u0219i pe zi pot fi un \u201eobiectiv de activitate fizic\u0103 mai realizabil pentru persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 sedentare cu risc ridicat de declin cognitiv\u201d. Doar 3.000 de pa\u0219i pe zi sun\u0103 modest. Dar cele mai recente descoperiri \u0219tiin\u021bifice sugereaz\u0103 c\u0103 acest lucru chiar face o diferen\u021b\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea creierului.<\/p>\n

Adaptarea modului \u00een care merge\u021bi v-ar putea ajuta, de asemenea, s\u0103 ob\u021bine\u021bi \u0219i mai multe beneficii<\/a> din plimbarea zilnic\u0103. Alte studii recente au descoperit c\u0103 varierea ritmului \u00een care merge\u021bi \u2013 \u00eencetinind pentru o conversa\u021bie sau pentru a admira priveli\u0219tea, apoi provoc\u00e2ndu-v\u0103 cu un ritm mai vioi pentru o vreme \u2013 cre\u0219te beneficiile sale pentru s\u0103n\u0103tate, scrie inc.com<\/a>.<\/p>\n

Lua\u021bi \u00een considerare \u0219i locul \u00een care merge\u021bi. \u201eIe\u0219irea afar\u0103, \u00een special \u00een natur\u0103, poate fi deosebit de benefic\u0103 pentru prevenirea demen\u021bei \u2013 posibil pentru c\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te starea de spirit \u0219i somnul, reduc\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp izolarea \u2013 to\u021bi factori de risc pentru demen\u021b\u0103. Combina\u021bia dintre mi\u0219carea fizic\u0103, expunerea la lumina natural\u0103 \u0219i interac\u021biunea social\u0103 atunci c\u00e2nd merge\u021bi \u00een aer liber poate crea multiple efecte protectoare care se completeaz\u0103 reciproc\u201d, noteaz\u0103 Hogervorst.<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"B\u0103rbat care merge pe jos FOTO Pexels Probabil a\u021bi auzit deja c\u0103 nu exist\u0103 absolut nicio baz\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":47191,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,31,416,18705,3018,36,37,18703,27,74,34,35,25,18704,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-47190","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-cercetatori","12":"tag-consecinte","13":"tag-creier","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-harvard","17":"tag-headlines","18":"tag-international","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-news","22":"tag-numar-pasi","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115577609925218898","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47190","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=47190"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47190\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/47191"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=47190"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=47190"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=47190"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}