![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
20 Noiembrie 2025, 18:26
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tFuziunea nuclear\u0103 e o tehnologie absolut fascinant\u0103 \u00een poten\u0163ialul s\u0103u uria\u015f, \u00eens\u0103 e una din acele tehnologii care pare s\u0103 fie de mult timp foarte aproape de validarea ei deplin\u0103 \u015fi viabilitatea complet\u0103, dar aceast\u0103 validare \u00eenc\u0103 a\u015fteapt\u0103 s\u0103 se produc\u0103. Doar c\u0103 la aceast\u0103 ultim\u0103 treapt\u0103 a progresului \u00een calea st\u0103p\u00e2nirii ei complete muncesc foarte multe echipe talentate din lume \u015fi \u00een ultimii trei ani aceste progrese sunt cu adev\u0103rat notabile \u015fi semnificative. Despre progresele remarcabile f\u0103cute \u00een domeniul fuziunii nucleare noi am vorbit frecvent<\/a> \u00een ultimii doi ani, dar \u00een esen\u0163\u0103, \u00een ace\u015fti ani au fost validate \u00een mod repetat reac\u0163ii \u00een care s-a ob\u0163inut produc\u0163ia net\u0103 de energie \u015fi au fost avansate mai multe construc\u0163ii de reactoare, cu rezultatele tot mai bune \u00een stabilizarea reac\u0163iilor. Mai mult ca at\u00e2t, mai multe echipe au \u015fi demarat deja primele proiecte pentru preg\u0103tirea de construc\u0163ie a primelor centralelor nucleare cu fuziune nuclear\u0103, de\u015fi \u00eenc\u0103 niciuna din ele nu poate spune c\u0103 are tehnologie complet st\u0103p\u00e2nit\u0103 deocamdat\u0103. Acum, \u00eens\u0103, cea mai longeviv\u0103 echip\u0103 de ingineri \u00een fuziune nuclear\u0103 din lume, de la TAE Technologies, a anun\u0163at c\u0103 va putea avea prima central\u0103 de fuziune nuclear\u0103 gata mai devreme dec\u00e2t se estima.<\/p>\n \t\t\t\t\t\tAici e important s\u0103 amintim scurt c\u0103 centralele nucleare actuale folosesc reac\u0163ia de fisiune nuclear\u0103, c\u00e2nd atomii grei sunt disipa\u0163i \u00een atomi mai mici, cu mas\u0103 sumar\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t a celui ini\u0163ial, eliber\u00e2nd diferen\u0163ele \u00een form\u0103 energie. At\u00e2t atomii ini\u0163iali, c\u00e2t \u015fi cei rezulta\u0163i, sunt radioactivi \u00een centralele actuale, tocmai de asta \u015fi combustibilul nuclear, \u015fi de\u015feurile ulterioare sunt radioactive \u015fi au nevoie de condi\u0163ii speciale de transportare \u015fi p\u0103strare. Fuziunea nuclear\u0103, \u00eens\u0103, e un proces invers, \u00een care atomii sunt contopi\u0163i \u00eentr-un atom mai mare, masa c\u0103ruia e mai mic\u0103 dec\u00e2t suma celor doi atomi anterior, iar diferen\u0163a masei e eliberat\u0103 \u00een energie. Reac\u0163ia fuziunii nucleare e cea pe care o \u015ftim c\u0103 are loc pe soare, iar pentru declan\u015farea ei e nevoie de minim 100-150 milioane grade Celsius. Pentru a asigura o asemenea temperatur\u0103, e nevoie de mult consum ini\u0163ial de energie, \u00eens\u0103 ulterior reac\u0163ia produce cantit\u0103\u0163i enorme de energie, care permite produc\u0163ia cu un randament excep\u0163ional, cu condi\u0163ia c\u0103 acea reac\u0163ie poate fi st\u0103p\u00e2nit\u0103 \u00een limitele dorite. De\u015fi stabilizarea acestei reac\u0163ii e \u00eenc\u0103 o provocare care trebuie dep\u0103\u015fit\u0103, un record de produc\u0163ie atins<\/a> \u00een februarie 2024 de o echip\u0103 din Marea Britanie indica faptul c\u0103 0,21 mg de combustibil au fost suficien\u0163i pentru a produce 13,8 MWh de energie. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ar fi nevoie ca mai pu\u0163in de 2 kg de combustibil pe zi s\u0103 intre \u00een reac\u0163ie pentru a produce toat\u0103 electricitatea necesar\u0103 Rom\u00e2niei! Reac\u0163ia de fuziune a echipei britanice a folosit doi izotopi ai hidrogenului drept combustibil deuteriu \u015fi tritiul, iar la final se ob\u0163ine heliul, care e total inofensiv, \u015fi a fost f\u0103cut\u0103 \u00eentr-un reactor de tip tokamak, care e cel mai cunoscut tip de reactor pentru fuziune nuclear\u0103, \u00een acest tip de reactoare fuziunea fiind descoperit\u0103 \u00een poten\u0163ialul ei \u015fi fiind ulterior studiat\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 1958-1959.<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Construc\u0163ia reactorului JET din Marea Britanie, unde a fost atins recordul \u00een 2024<\/p>\n Majoritatea reactoarelor tokamak prefer\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 ace\u015fti doi izotopi ai hidrogelului drept combustibil, dar adev\u0103rul e c\u0103 unul dintre ei e radioactiv \u0097 tritiul. Am fi spus c\u0103 asta \u00eenseamn\u0103 necesitatea unei transport\u0103ri speciale, dar tritiul nu se g\u0103se\u015fte \u00een form\u0103 liber\u0103 aproape nic\u0103ieri \u00een lume \u015fi acele reactoare trebuie efectiv s\u0103-\u015fi produc\u0103 \u00eent\u00e2i tritiul prin reac\u0163ii incipiente, dup\u0103 care s\u0103-l foloseasc\u0103. La final heliul rezultat nu e radioactiv, \u00eens\u0103 \u00een practic\u0103 \u00eentotdeauna exist\u0103 \u015fansa c\u0103 din combustibilul nuclear vor r\u0103m\u00e2ne particule nefolosite \u015fi materialele rezultate din func\u0163ionarea acestor reactoare tokamak, chiar \u015fi cu rol de studiu experimental, sunt de obicei oricum tratate ca fiind posibil radioactive. Echipa despre care vorbim azi, \u00eens\u0103, de la TAE Technologies, are un alt tip de reactor \u015fi nu folose\u015fte combustibil radioactiv.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Echipa celor de la TAE Technologies<\/p>\n Noi scriam despre ei \u00een februarie 2024, c\u00e2nd ei anun\u0163au c\u0103 \u00eencep preg\u0103tirea pentru construc\u0163ia urm\u0103torului lor reactor de studiu, Copernicus<\/a>, conceput s\u0103 aib\u0103 rol de central\u0103 de produc\u0163ie a electricit\u0103\u0163ii. Spuneam atunci c\u0103 asta e echipa cu probabil cea mai mare experien\u0163\u0103 \u00een domeniul fuziunii nucleare \u015fi una din foarte pu\u0163inele companii independente care a rezistat at\u00e2t de mult timp \u015fi a elaborat at\u00e2t de multe progrese cu propriile for\u0163e. TAE Technologies e o companie aproape necunoscut\u0103 publicului larg pentru c\u0103 nu vinde deocamdat\u0103 produse publicului larg sau companiilor \u015fi \u00eenc\u0103 nu are produse finite, dar e o companie care e un soi de SpaceX al fuziunii nucleare \u015fi care exist\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 1998! Compania \u015fi inginerii s\u0103i au o istorie de 27 de ani de studiu al fuziunii nucleare, cu peste 150 mii de experimente realizate doar din 2015 \u00eencoace, c\u00e2nd au reu\u015fit s\u0103 construiasc\u0103 primele reactoare mai mari, func\u0163ionale. \u015ei cei de la TAE au ajuns la a 6-a genera\u0163ie de reactor de fuziune nuclear\u0103 creat de ei, iar acest reactor de genera\u0163ia a 6-a avea numele de Copernicus.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Schi\u0163a construc\u0163iei reactorului Copernicus<\/p>\n Marele avantaj e c\u0103 reactoarele lor folosesc drept combustibil o combina\u0163ie dintre hidrogen \u015fi bor, ambele fiind non-radioactive \u015fi r\u0103sp\u00e2ndite pe planet\u0103. E ceea ce oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 recunosc drept cea mai curat\u0103 \u015fi preferabil\u0103 cale pentru fuziunea nuclear\u0103, de\u015fi aparent nu ar avea chiar cel mai mare randament, \u00een compara\u0163ie cu deuteriul \u015fi tritiul. Iar o alt\u0103 mare deosebire e \u00een construc\u0163ia reactorului lor, care nu e un tokamak, ci ia mai degrab\u0103 forma unui cilindru orizontal cu ramifica\u0163ii. \u015ei are \u015fi o metod\u0103 ingenioas\u0103 de a-\u015fi st\u0103p\u00e2ni reac\u0163ia prin c\u00e2mpul magnetic generat de plasm\u0103, unde efectul secundar al cre\u0103rii acestui c\u00e2mp ia practic rolul de gardian al stabilit\u0103\u0163ii reac\u0163iei, fluxurile de form\u0103 toroidal\u0103 fiind create axial. Asta permite ca reac\u0163ia de fuziune nuclear\u0103 s\u0103 fie una continu\u0103, nu una bazat\u0103 pe impulsuri scurte \u015fi repetitive, ca la reactoarele tokamak.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Reactorul anterior Norman, al TAE Technologies<\/p>\n Totodat\u0103, reac\u0163ia din aceast\u0103 construc\u0163ie are un soi de autocontrol derivat din \u00eensu\u015fi modul \u00een care deruleaz\u0103, ceea ce exclude necesitatea elementelor constructive adi\u0163ionale prezente \u00een reactoarele tokamak, cum ar fi \u0084pu\u015ftile de plasm\u0103\u0094, care ajut\u0103 la st\u0103p\u00e2nirea activ\u0103 a plasmei. Ceea ce unii numesc dezavantaj la construc\u0163ia celor de la TAE Technologies ar fi c\u0103 \u00een miezul reac\u0163iei temperatura ar urma s\u0103 fie mult mai mare de 150 milioane grade Celsius, tocmai p\u00e2n\u0103 la 2-3 miliarde de grade, conform estim\u0103rilor inginerilor \u00een calculele la scar\u0103 mare. Dar construc\u0163ia reactorului permite ca aceast\u0103 temperatur\u0103 s\u0103 fie concentrat\u0103 strict \u00een centrul reac\u0163iei, f\u0103r\u0103 a pune presiune pe pere\u0163ii reactorului, ba chiar fluxul de c\u0103ldur\u0103 e recirculat \u015fi reutilizat \u015fi spore\u015fte randamentul reac\u0163iei pe termen lung.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tPenultimul reactor construit \u015fi func\u0163ional al celor de la TAE Technologies a fost cel numit Norman, dup\u0103 care a urmat Norm, care era, \u00een esen\u0163\u0103, o versiune scurtat\u0103 \u015fi perfec\u0163ionat\u0103 a lui Norman. Reactorul actual Norm trebuia s\u0103 valideze mai multe etape cruciale, dup\u0103 care trebuia s\u0103 urmeze construc\u0163ia reactorului Copernicus, conceput deja ca pentru o central\u0103 electric\u0103, iar dup\u0103 asta trebuia s\u0103 se construiasc\u0103 \u015fi primul reactor prototip al primei centrale nucleare cu aceast\u0103 tehnologie, reactorul fiind numit Da Vinci. Acest reactor Da Vinci trebuia s\u0103 fie ultima validare de prototip \u00eenainte de o central\u0103 propriu-zis\u0103 pilot, care trebuia construit p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, iar din 2032 urma s\u0103 aib\u0103 loc \u015fi construc\u0163ia centralelor nucleare la scar\u0103 larg\u0103, bazate pe acela\u015fi reactor Da Vinci, \u00een esen\u0163\u0103, doar c\u0103 integrat deja cu toate sistemele de func\u0163ionare viabil\u0103 \u00een via\u0163a real\u0103, pasibile certific\u0103rilor de siguran\u0163\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Construc\u0163ia comparativ\u0103 a dou\u0103 reactorare, Norman \u015fi Norm<\/p>\n Ei bine, c\u00e2nd readucem aminte despre asemenea planuri \u015fi promisiuni, de obicei urmeaz\u0103 \u015fi actualizarea c\u0103 planurile ar fi fost am\u00e2nate, \u00eens\u0103 \u00een acest caz e exact invers \u2014 TAE Technologies a anun\u0163at acum c\u0103 planurile au fost accelerate \u015fi se sare peste etapa construc\u0163iei lui Copernicus, direct la Da Vinci. \u015ei asta pentru c\u0103 reactorul Norm a demonstrat tot ce trebuia s\u0103 se demonstreze \u015fi cu Copernicus, \u00een esen\u0163\u0103, fiind capabil de valid\u0103ri avansate \u015fi rezultate excep\u0163ionale, iar asta \u00eei face pe ingineri s\u0103 mearg\u0103 direct la construc\u0163ia reactorului final \u00een fora prototipul de pre-serie, numit Da Vinci.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tCel mai mare salt \u00een calea progresului, pe care cei de la TAE Technologies l-au realizat de cur\u00e2nd cu reactorul Norm, e formarea reu\u015fit\u0103 a unui plasme \u00een configura\u0163ie cu c\u00e2mp inversat (Field-Reversed Configuration \u2014 FRC) utiliz\u00e2nd exclusiv injec\u0163ia de fascicule neutre (Neutral Beam Injection \u2014 NBI), o realizare la care fizicienii \u015fi inginerii \u00een fuziune nuclear\u0103 au aspirat de mai mult de trei decenii.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tFRC-ul e o metod\u0103 de st\u0103p\u00e2nire a plasmei \u00een care nu exist\u0103 o bobin\u0103 central\u0103 ca la un tokamak, iar c\u00e2mpul magnetic necesar e creat de \u00een\u015fi\u015fi curen\u0163ii plasmei, ceea ce face posibil\u0103 folosirea combustibililor non radioactivi \u015fi a acelei construc\u0163ii simplificate de reactor, de care vorbeam mai sus. Iar injec\u0163ia de fascicule neutre NBI e folosit\u0103 pentru genera c\u0103ldura ini\u0163ial\u0103 necesar\u0103 declan\u015f\u0103rii reac\u0163iei de fuziune. \u00cen construc\u0163ia unic\u0103 a celor de la TAE Technologies, aceste particule neutre circul\u0103 toroidal, axial, \u00een jurul plasmei din interiorul reactorului, gener\u00e2nd c\u00e2mpul magnetic reversiv de control al reac\u0163iei \u015fi elimin\u00e2nd nevoie de elemente suplimentare de control activ. Folosirea lor permite \u015fi generarea eficient\u0103 \u015fi concentrat\u0103 a c\u0103ldurii necesare ini\u0163iale, \u015fi recircularea \u015fi refolosirea \u00een mod eficient a c\u0103ldurii pentru sus\u0163inerea constant\u0103 a reac\u0163iei, ceea ce permite reac\u0163ia constant\u0103, nu \u00een pulsuri.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u015ei reactorul Norm a demonstrat acum \u00een mod documentat \u015fi clar c\u0103 aceste reac\u0163ii, dorite de at\u00e2tea decenii, sunt posibile \u015fi viabile ca reac\u0163ii constante. Iar astfel cea mai curat\u0103 reac\u0163ie de fuziune nuclear\u0103 a putut fi demonstrat\u0103, \u00eentr-un reactor care trebuie s\u0103 devin\u0103 \u015fi cel mai viabil economic, pentru c\u0103 simplitatea e marele avantaj al construc\u0163iei lui.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Ilustrare grafic\u0103 a func\u0163ion\u0103rii reactorului Norm<\/p>\n Astfel, cei de la TAE Technologies spun c\u0103 nu mai e nevoie de reactorul Copernicus, \u015fi pot trece direct la prototipul func\u0163ional Da Vinci, care va avea deja \u015fi rolul de a demonstra viabil c\u0103 produce energie mai mult dec\u00e2t energia total\u0103 consumat\u0103 pentru ini\u0163iere \u015fi men\u0163inere. Iar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceast\u0103 echip\u0103 accelereaz\u0103 planurile cu 1-2 ani \u015fi \u00eencepe preg\u0103tirea pentru construc\u0163ia acestui prim reactor prototip Da Vinci, conceput efectiv ca o central\u0103 de fuziune nuclear\u0103, unde toat\u0103 energia suplimentar\u0103 generat\u0103 e documentat\u0103 stabil \u015fi apoi e convertit\u0103 \u00een electricitate.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tTAE Technologies nu anun\u0163\u0103 direct valori de putere total\u0103, \u00eens\u0103 din datele reac\u0163iilor atinse acum \u015fi metodologia fizic\u0103 atins\u0103, estim\u0103rile arat\u0103 o putere net\u0103 electric\u0103 de 350-400 MW produs\u0103 de un asemenea reactor, ceea ce ar \u00eensemna o produc\u0163ie anual\u0103 de 3,1-3,5 TWh de electricitate dintr-un singur asemenea reactor comercial viitor. Mai sus am men\u0163ionat c\u0103 doar c\u00e2teva kilograme de hidrogen ar fi nevoie s\u0103 intre \u00een reac\u0163ie pentru produc\u0163ia de energie pentru toat\u0103 Rom\u00e2nia pentru un o zi. Ei bine, amestecul folosit e de hidrogen \u015fi bor \u00een raport de 1 la 11, deci e nevoie \u015fi de bor \u00een cantit\u0103\u0163i mai mari, dar nu e un material rar. \u015ei dac\u0103 mai prezum\u0103m c\u0103 \u00een mod realist doar o parte mic\u0103 din combustibil intr\u0103 \u00een reac\u0163ia final\u0103, iar la folosirea borului \u015fi hidrogenului randamentul e mai mic dec\u00e2t la deuteriu \u015fi tritiu, atunci un asemenea reactor ar putea avea nevoie pentru un an de produc\u0163ie de circa 120 kg de hidrogen \u015fi circa 1,3 tone de bor, pentru a produce cei 3,1-3,5 TWh de electricitate.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tCe \u00eenseamn\u0103 asta \u00een costuri? S\u0103 cumperi produci 120 kg de hidrogen pur, chiar pe baz\u0103 de energie regenerabil\u0103, e super simplu \u015fi ar costa maxim 1.000-1.200 euro pentru toat\u0103 cantitatea. Borul nu e foarte scump, cantitatea de baz\u0103 necesar\u0103 cost\u00e2nd cam 30 mii euro, dar e nevoie de un efort pentru a produce izotopul necesar, bor-11, ceea ce mai adaug\u0103 costuri. Ast\u0103zi exist\u0103 c\u00e2\u0163iva produc\u0103tori ce pot livra bor-11, dar deocamdat\u0103 pia\u0163a e mic\u0103 \u015fi costul e mare, 1,3 tone cost\u00e2nd cam 33,8 milioane de euro. Deci, putem estima 34 milioane euro \u00een cost anual de combustibil pentru cei 3,1-3,5 TWh, dac\u0103 tot vorbim deja de un reactor comercial. Calculat per kWh, asta \u00eenseamn\u0103 un cost 0,010-0,011 euro\/kWh, deci efectiv 1 cent per kWh \u00een costuri de combustibil. Doar c\u0103 asta e acum, la costuri mari de produc\u0163ie a borului 11. C\u00e2nd aceste reactoare vor deveni comerciale, costul acestui izotop ar urma s\u0103 fie de c\u00e2teva ori mai mic, datorit\u0103 scal\u0103rii. \u015ei atunci se poate ajunge la costuri infime, fantastice, la produc\u0163ia de electricitate, unde 1 cent de costuri genereaz\u0103 7-8 kWh, iar 1.000 kWh, adic\u0103 1 MWh ar genera costuri de combustibil de circa 1,4 euro. Desigur, ar mai fi puse ni\u015fte cifre deasupra pentru amortizarea costurilor de c\u00e2teva miliarde de achizi\u0163ie a reactorului, pentru infrastructur\u0103 \u015fi personal, dar cu toate aceste costuri, reactorul ar produce electricitate la un cost total de maxim 45-55 euro per MWh, sau de 4,5-5,5 cen\u0163i per kWh, la o durat\u0103 minim\u0103 de operare de 40 de ani. Ulterior, dup\u0103 produc\u0163ia primelor reactoare \u015fi popularizarea lor, costul produc\u0163ie poate sc\u0103dea la 2-4 cen\u0163i\/kWh.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tCifra e atractiv\u0103, dar poate p\u0103rea nu tocmai la fel de fantastic\u0103 \u00een raport calculele teoretice de la tokamak-uri, care vizau doar combustibilul, nu \u015fi costul reactorului, un tokamak fiind mult mai scump \u015fi mai complex. Dar calculul de mai sus e unul de via\u0163\u0103 real\u0103, cu randament realist \u015fi cu proiec\u0163ii de costuri realiste din planurile investi\u0163ionale ale TAE \u015fi din alte surse ter\u0163e. \u015ei cifrele sunt excelente oricum, mai ales c\u00e2nd ne g\u00e2ndim c\u0103 la 2-4 cen\u0163i per kWh ob\u0163inem electricitate produs\u0103 prin fuziune nuclear\u0103 prin proces non radioactiv, f\u0103r\u0103 intermiten\u0163e, f\u0103r\u0103 risc de urm\u0103ri de mediu ale unor incidente la aceste centrale. Tocmai de asta tot efortul \u00een aceast\u0103 tehnologie va fi justificat \u00een momentul \u00een care \u00een sf\u00e2r\u015fit se va ajunge la realitate opera\u0163ional\u0103. Iar cei de la TAE au f\u0103cut acum un pas gigantic spre aceast\u0103 realitate.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n