La sf\u00e2r\u0219itul lunii august, f\u0103cea \u00eenconjurul presei economice informa\u021bia conform c\u0103reia pentru al doilea trimestru consecutiv, num\u0103rul rom\u00e2nilor cu economii de peste 100.000 de euro a intrat \u00een recul. Fa\u021b\u0103 de sf\u00e2r\u0219itul lunii decembrie 2024, prin urmare, num\u0103rul acestora sc\u0103zuse cu peste 4000, ceea ce ar\u0103ta faptul c\u0103 ace\u0219tia nu mai v\u0103d neap\u0103rat un refugiu pentru banii lor prin clasicele depozite la b\u0103nci.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp \u00eens\u0103, dac\u0103 pentru ei situa\u021bia st\u0103tea \u00een felul acesta, cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 pentru cei cu economii mult mai mici nu avea cum s\u0103 stea mai bine.<\/p>\n
\u201e\u00cen context de infla\u021bie cu aproape dou\u0103 cifre, octombrie 9,8, dob\u00e2nda-cheie 6,5% cu facilitate de depozit 5,5%, raportat la dob\u00e2nzile medii, vorbim de depozite noi, avem acolo undeva la 4,7-4,8%. Practic ce ar putea s\u0103 \u00eensemne asta? Un randament real al depozitelor \u00een lei clar negativ. Ori dintr-un -4, -5% puncte procentuale pe an, practic acesta ar putea fi unul dintr emotivele pentru care depozitele scad\u201d, a explicat consultantul fiscal Flavius Jakubowicz pentru Ziare.com.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, acesta remarc\u0103 un paradox \u0219i anume c\u0103, conform datelor la septembrie 2025, depozitele totale, at\u00e2t \u00een ce prive\u0219te popula\u021bia \u0219i companiile, au crescut.<\/p>\n
\u201ePe plus cre\u0219tere nominal\u0103 avem 6,7%, dar \u00een cre\u0219tere real\u0103 suntem cu 2,9%, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 infla\u021bia m\u0103n\u00e2nc\u0103 din acest sold. La fel, la depozitele popula\u021biei avem un +5,2% fa\u021b\u0103 de anul trecut \u00een septembrie (date BNR<\/a>), dar \u00een termeni reali avem -4,2%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 infla\u021bia m\u0103n\u00e2nc\u0103 din randamente\u201d, mai spune consultantul fiscal.<\/p>\n Prin urmare, explic\u0103 acesta, am putea spune c\u0103 rom\u00e2nii continu\u0103 s\u0103 economiseasc\u0103 la banc\u0103, iar soldurile cresc, at\u00e2t \u00een lei, c\u00e2t \u0219i \u00een valut\u0103, dar aceste solduri care cresc la depozite nu \u021bin pasul cu infla\u021bia, iar puterea de cump\u0103rare a acestor economii fire\u0219te c\u0103 scade.<\/p>\n \u201eSe vede \u00eens\u0103 \u0219i o orientare spre valut\u0103 \u00een ultimii ani, at\u00e2t ca un reflex de pruden\u021b\u0103, team\u0103 de depreciere, sau team\u0103 de politic\u0103 fiscal\u0103, pentru c\u0103 vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i la nivel de politic\u0103 fiscal\u0103, dar \u0219i pentru c\u0103 o parte dintre aceste venituri sunt cumva ‘euro-izate’, \u00een sensul \u00een care toate pre\u021burile se raporteaz\u0103 la euro (abonamentele le avem \u00een euro, pre\u021burile la ma\u0219ini sunt \u00een euro \u0219i atunci \u0219i rom\u00e2nii tind c\u0103tre zona asta de economisire)\u201d, arat\u0103 Flavius Jakubowicz.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, \u00eens\u0103, acesta reia ideea conform c\u0103reia dac\u0103 ne uit\u0103m, concret, la ce \u00eenseamn\u0103 pia\u021b\u0103, vedem c\u0103 economisim, dar cumva \u00een van, pentru c\u0103 banii se \u201etopesc\u201d din punct de vedere al puterii de cump\u0103rare.<\/p>\n Astfel, mai arat\u0103 acesta, dac\u0103 punem ast\u0103zi la banc\u0103 100 de euro, avem o dob\u00e2nd\u0103 bun\u0103, dar dac\u0103 o punem \u00een contextul infla\u021biei, c\u00e2nd scoatem acea parte de economisire plus dob\u00e2nd\u0103, de fapt nu primim 4,7%, primim un doi virgul\u0103, sau unu virgul\u0103, ca putere de cump\u0103rare.<\/p>\n