![\"Sediul](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/1764091509_271_index.jpeg\")
<\/p>\nComisia European\u0103 a adoptat mar\u0163i pachetul de toamn\u0103 al semestrului european \u015fi a anun\u0163at c\u0103 procedura privind deficitul excesiv este suspendat\u0103 temporar \u00een cazul a nou\u0103 state membre, printre care \u0219i Rom\u00e2nia.\u00a0<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
CE a suspendat procedura de deficit excesiv pentru Rom\u00e2nia \u0219i alte state p\u00e2n\u0103 \u00een var\u0103. Foto arhiv\u0103<\/p>\n
Cele nou\u0103 state pentru care a fost suspendat\u0103 procedura de deficit excesiv<\/a> sunt Rom\u00e2nia, Austria, Belgia, Fran\u0163a, Ungaria, Italia, Malta, Polonia \u015fi Slovacia, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al Executivului comunitar.<\/p>\n Concret, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu vor fi luate noi m\u0103suri procedurale \u00een acest stadiu, dar procedura r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 (de exemplu, dac\u0103 deficitul nu este \u00een mod sustenabil adus sub 3% din PIB) \u015fi se men\u0163in obliga\u0163iile pentru statele membre din recomandarea Comisiei.<\/p>\n \u00cen vara anului viitor Comisia European\u0103 va reanaliza situa\u0163ia, av\u00e2nd la dispozi\u0163ie datele pentru 2025.\u00a0<\/p>\n Scopul procedurilor de deficit excesiv este ca statele membre UE s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 sub control bugetele. \u00cen teorie, procedurile pot duce la amenzi, dar nu s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103.<\/p>\n Comisia European\u0103 a declan\u0219at procedura de deficit excesiv \u00eempotriva Rom\u00e2niei \u00eenc\u0103 din 2020, \u00eens\u0103 aceasta a fost suspendat\u0103 \u00een perioada pandemiei, odat\u0103 cu relaxarea temporar\u0103 a cerin\u021belor bugetare pentru toate statele membre, pentru a le permite s\u0103 gestioneze mai eficient efectele crizei sanitare. \u00centre timp, tensiunile din pia\u021ba de energie, infla\u021bia \u0219i r\u0103zboiul din Ucraina au dus la deteriorarea situa\u021biei bugetare \u00een mai multe economii europene, astfel c\u0103 procedura de deficit excesiv a fost declan\u0219at\u0103 \u0219i \u00een Italia, Fran\u021ba, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta \u0219i Slovacia. Totodat\u0103, a crescut necesarul de investi\u021bii la nivel european \u00een domenii precum protec\u021bia mediului, digitalizare sau ap\u0103rare. \u00cen aceste condi\u021bii, autorit\u0103\u021bile europene au agreat noua relaxare a regulilor fiscale, \u00een vigoare din aprilie, care prevede men\u021binerea limitelor privind datoria \u0219i deficitul public prev\u0103zute \u00een tratatele europene (respectiv 60% din PIB \u0219i 3% din PIB), dar ofer\u0103 mai mult spa\u021biu de manevr\u0103 statelor membre pentru a-\u0219i ajusta dezechilibrele. Dar, pentru a beneficia de aceast\u0103 derogare, autorit\u0103\u021bile na\u021bionale trebuie s\u0103 elaboreze un plan coerent de revenire cu deficitul bugetar \u0219i datoria public\u0103 sub limitele maxime admise \u00eentr-o perioad\u0103 de patru ani, care poate cre\u0219te la \u0219apte ani dac\u0103 se angajeaz\u0103 la reforme \u0219i investi\u021bii \u00een domeniile men\u021bionate.<\/p>\n \u00cen cazul Rom\u00e2niei, care a \u00eencheiat 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB \u0219i a dep\u0103\u0219it, dup\u0103 \u0219apte luni din 2024, 4% din PIB (\u00een condi\u021biile \u00een care \u021binta pe tot anul este de 5% din PIB), noile reguli sunt binevenite pentru c\u0103, astfel, \u021bara noastr\u0103 are o nou\u0103 \u0219ans\u0103 s\u0103 se angajeze pe o traiectorie de ajustare bugetar\u0103 gradual\u0103, mai adecvat\u0103 cerin\u021belor din societate, cu condi\u021bia ca planul pe care autorit\u0103\u021bile \u00eel vor elabora \u00een acest scop s\u0103 con\u021bin\u0103 obiective intermediare ferme, care s\u0103 fie respectate.<\/p>\n \t\t\tMinisterul Finan\u021belor: Comisia European\u0103 valideaz\u0103 progresele Rom\u00e2niei<\/p>\n Comisia European\u0103 confirm\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia a luat m\u0103suri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, \u00een conformitate cu recomand\u0103rile Consiliului Uniunii Europene, a informat uylterior Ministerul Finan\u021belor, subliniind c\u0103 procedura de deficit excesiv (EDP), aplicat\u0103 din aprilie 2020, este men\u021binut\u0103 \u00een stare de suspendare.<\/p>\n \u201eDatorit\u0103 m\u0103surilor consistente de consolidare fiscal\u0103 care au fost luate \u00een ultimele luni, cre\u0219terea net\u0103 a cheltuielilor \u00een 2025 este estimat\u0103 la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat de Consiliu, iar \u00een 2026 se va \u00eencadra \u00een limitele stabilite. \u00cen plus, deficitul bugetar este estimat s\u0103 scad\u0103 la 8,4% din PIB \u00een 2025 \u0219i aproximativ 6% \u00een 2026\u201d, a informat MF.<\/p>\n Ca urmare a progresului realizat, Comisia European\u0103 nu propune pa\u0219i suplimentari \u00een cadrul procedurii de condi\u021bionalitate macroeconomic\u0103 \u0219i nu va propune suspendarea fondurilor europene \u00een aceast\u0103 etap\u0103, a explicat institu\u021bia.<\/p>\n \u201eEvaluarea Comisiei Europene confirm\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc c\u0103 Rom\u00e2nia face pa\u0219i reali \u0219i credibili \u00een direc\u021bia unei fiscalit\u0103\u021bi sustenabile. Este o reconfirmare a faptului c\u0103 m\u0103surile adoptate func\u021bioneaz\u0103 \u0219i produc efecte, iar acest progres protejeaz\u0103 Rom\u00e2nia de riscul pierderii fondurilor europene \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te pozi\u021bia noastr\u0103 \u00een cadrul Uniunii Europene.<\/p>\n Pentru Rom\u00e2nia, aceasta nu este doar o validare tehnic\u0103, ci un c\u00e2\u0219tig strategic: ne p\u0103str\u0103m accesul deplin la finan\u021b\u0103rile europene, ne consolid\u0103m credibilitatea \u0219i oferim economiei un cadru mai stabil \u0219i mai predictibil. Am reu\u0219it s\u0103 construim cu Comisia European\u0103 un parteneriat bazat pe transparen\u021b\u0103, dialog constant \u0219i \u00eencredere – elemente care ne permit s\u0103 privim cu mai mult\u0103 siguran\u021b\u0103 c\u0103tre anii urm\u0103tori.<\/p>\n Acum, cu procedura de deficit excesiv men\u021binut\u0103 \u00een stare de suspendare \u0219i f\u0103r\u0103 sanc\u021biuni asupra fondurilor UE, Rom\u00e2nia poate aspira la mai mult: la consolidarea investi\u021biilor publice, accelerarea proiectelor strategice \u0219i crearea unui cadru fiscal care s\u0103 sprijine cre\u0219terea economic\u0103 pe termen lung. Continu\u0103m aceast\u0103 direc\u021bie cu fermitate, pentru a readuce finan\u021bele publice pe o traiectorie sustenabil\u0103 \u0219i pentru a transforma progresul de azi \u00eentr-un avantaj pentru viitorul Rom\u00e2niei\u201d, a declarat ministrul Alexandru Nazare.<\/p>\n \t\t\tTrebuie reduse datoria public\u0103 \u0219i deficitele<\/p>\n Comisia subliniaz\u0103 c\u0103 implementarea \u0219i atingerea \u021bintelor fiscale r\u0103m\u00e2n esen\u021biale. Rom\u00e2nia este \u00eencurajat\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i consolideze administra\u021bia fiscal\u0103 \u0219i planificarea bugetar\u0103, pentru a evita dep\u0103\u0219irea cheltuielilor \u00een raport cu planurile aprobate. \u00cen concluzie, sus\u021bine ministerul, vor fi necesare eforturi continue pentru reducerea datoriei publice \u0219i a deficitelor.<\/p>\n \u00cen perioada urm\u0103toare, progresele Rom\u00e2niei vor fi analizate la Consiliul ECOFIN din 12 decembrie 2025, unde Comisia va prezenta, \u00een contextul implement\u0103rii Pactului de stabilitate \u0219i cre\u0219tere\/PSC, documentele publicate \u00een data de 25 noiembrie, \u00eempreun\u0103 cu eventuale actualiz\u0103ri privind procedurile de deficit excesiv \u00een curs de desf\u0103\u0219urare. De asemenea, Rom\u00e2nia va continua raportarea semestrial\u0103 cu privire la m\u0103surile de reducere a deficitului (urm\u0103torul termen: prim\u0103var\u0103 2026 \u2013 final aprilie). La r\u00e2ndul s\u0103u, Comisia va monitoriza activ situa\u021bia fiscal-bugetar\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 revin\u0103 cu elemente suplimentare de evaluare odat\u0103 cu pachetul de prim\u0103var\u0103 2026 al Semestrului European.<\/p>\n Ministerul Finan\u021belor reafirm\u0103 angajamentul ferm pentru continuarea ajust\u0103rii fiscale, astfel \u00eenc\u00e2t datoria public\u0103 \u0219i deficitul s\u0103 fie reduse \u00een mod sustenabil \u00een anii urm\u0103tori.<\/p>\n \t\t\tPlanul de reducere a deficitului bugetar pe \u0219apte ani<\/p>\n La finalul lunii octombrie 2024, proiec\u021biile privind datoria public\u0103, publicate \u00een Planul Fiscal pentru reducerea deficitului pe 7 ani, prevede o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a acesteia p\u00e2n\u0103 la 62,6% din PIB \u00een anul 2029.<\/p>\n Estim\u0103rile privind ponderea datoriei publice \u00een PIB indic\u0103 o evolu\u021bie ascendent\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2029 (62,6% din PIB), corespunz\u0103toare perioadei de implementare a reformelor \u0219i a proiectelor de investi\u021bii, inclusiv cele realizate \u00een cadrul Planului Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (PNRR), urmat\u0103 ulterior de o evolu\u021bie descendent\u0103 ca urmare a consolid\u0103rii fiscale mai accentuat\u0103 \u00een termeni de deficit ESA, cu \u00eencadrarea sub pragul de 60% din PIB p\u00e2n\u0103 la finalul orizontului de analiz\u0103 (2041).<\/p>\n \u201e\u00cen contextul angajamentelor Rom\u00e2niei de ajustare a deficitului bugetar c\u0103tre valoarea de referin\u021b\u0103 de 3% din PIB prev\u0103zut\u0103 de Tratatul privind func\u021bionarea Uniunii Europene (TFUE), \u00eencep\u00e2nd cu anul 2029 proiec\u021bia datoriei publice se plaseaz\u0103 pe o traiectorie descendent\u0103. (…) Estim\u0103rile indic\u0103 o evolu\u021bie ascendent\u0103 a datoriei publice \u00een PIB p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2029, cu dep\u0103\u0219irea temporar\u0103 a pragului de referin\u021b\u0103 de 60% din PIB \u00een perioada 2027-2031, corespunz\u0103toare perioadei de implementare a reformelor \u0219i a proiectelor de investi\u021bii, inclusiv cele realizate \u00een cadrul Planului Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103, urmat\u0103 de o traiectorie descendent\u0103 cu \u00eencadrarea sub pragul de 60% din PIB p\u00e2n\u0103 la finalul orizontului de analiz\u0103 (2041). Previziunile privind cre\u0219terea ponderii datoriei publice \u00een PIB p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2029 sunt determinate \u00een principal de soldul primar structural, lu\u00e2nd \u00een considerare cheltuielile cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, iar \u00eenscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendent\u0103 din anul 2030 se realizeaz\u0103 pe fondul pozi\u021bion\u0103rii deficitului structural primar pe excedent. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul orizontului de analiz\u0103, respectiv anul 2041, datoria public\u0103 se situeaz\u0103 la un nivel sustenabil, sub 55% din PIB \u00eencep\u00e2nd cu anul 2035 \u0219i respectiv sub 50% \u00eencep\u00e2nd cu anul 2039\u201d, se arat\u0103 \u00een Planul fiscal 2025 – 2031.<\/p>\n Potrivit acestuia, la determinarea proiec\u021biilor de datorie s-a avut \u00een vedere \u0219i influen\u021ba din cursul de schimb aferent\u0103 datoriei brute \u00een valut\u0103, lu\u00e2nd ca referin\u021b\u0103 structura actual\u0103 pe valute, cu datoria denominat\u0103 \u00een valut\u0103 de peste 50% din total datorie. Astfel, pe m\u0103sura consolid\u0103rii fiscale \u0219i reducerea deficitului bugetar, finan\u021barea net\u0103 se va asigura, \u00een principal, de pe pia\u021ba intern\u0103, prin emiterea de datorie denominat\u0103 \u00een lei, conform Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale. \u201eDrept urmare, estim\u0103rile noastre pe perioada de analiz\u0103 sunt de u\u0219oar\u0103 inversare a structurii actuale \u00een favoarea datoriei denominate \u00een moned\u0103 na\u021bional\u0103 (54% \u00eencep\u00e2nd cu anul 2030), comparativ cu ipotezele avute \u00een vedere de CE de men\u021binere constant\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul perioadei de analiz\u0103, a structurii datoriei denominate \u00een lei\/valut\u0103 aferente anului 2024\u201d, se mai arat\u0103 \u00een documentul citat.<\/p>\n Important de men\u021bionat c\u0103 datoria guvernamental\u0103 net\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2023, reprezent\u00e2nd datorie public\u0103 brut\u0103 diminuat\u0103 cu activele financiare lichide ale administra\u021biei publice, a reprezentat 37,0% din PIB. \u201e\u00cen acest sens, Ministerul Finan\u021belor are \u00een vedere continuarea politicii de men\u021binere a unei rezervei financiare (buffer) \u00een valut\u0103 la dispozi\u021bia Trezoreriei Statului, \u00een valoare echivalent\u0103 acoperirii necesit\u0103\u021bilor de finan\u021bare a deficitului bugetar \u0219i refinan\u021b\u0103rii datoriei publice care s\u0103 acopere p\u00e2n\u0103 la 4 luni din necesarul brut de finan\u021bare. Aceste previziuni indic\u0103 faptul c\u0103 strategia de ajustare fiscal\u0103 a Rom\u00e2niei pe o perioad\u0103 de 7 ani, \u00een contextul poten\u021bialului solid de cre\u0219tere economic\u0103, asigur\u0103 respectarea valorilor de referin\u021b\u0103 privind deficitul bugetar \u0219i datoria public\u0103 prev\u0103zute \u00een Tratatul privind func\u021bionarea Uniunii Europene (TFUE) \u00eencep\u00e2nd cu anul 2032 \u0219i men\u021binerea datoriei publice la un nivel prudent \u0219i sustenabil pe termen lung.\u201d, se arat\u0103 \u00een Planul Fiscal. <\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Comisia European\u0103 a adoptat mar\u0163i pachetul de toamn\u0103 al semestrului european \u015fi a anun\u0163at c\u0103 procedura privind deficitul…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":51160,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[2948,32,33,31,1046,20005,36,37,27,74,34,35,15218,4558,25,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-51159","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-alexandru-nazare","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-comisia-europeana","13":"tag-deficit-excesiv","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-international","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-masuri-de-austeritate","21":"tag-ministerul-finantelor","22":"tag-news","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115611508731208914","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/51159","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=51159"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/51159\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/51160"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=51159"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=51159"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=51159"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}