{"id":54746,"date":"2025-11-30T19:21:12","date_gmt":"2025-11-30T19:21:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/54746\/"},"modified":"2025-11-30T19:21:12","modified_gmt":"2025-11-30T19:21:12","slug":"populatia-romaniei-ar-putea-ajunge-la-14-milioane-in-conditiile-natalitatii-si-mortalitatii-de-azi-ins-publica-o-proiectie-socanta-pentru-viitorul-tarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/54746\/","title":{"rendered":"Popula\u021bia Rom\u00e2niei ar putea ajunge la 14 milioane \u00een condi\u021biile natalit\u0103\u021bii \u0219i mortalit\u0103\u021bii de azi. INS public\u0103 o proiec\u021bie \u0219ocant\u0103 pentru viitorul \u021b\u0103rii"},"content":{"rendered":"<p>Potrivit unui studiu publicat de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS), popula\u021bia Rom\u00e2niei ar urma s\u0103 scad\u0103 cu 3,403 milioane persoane, p\u00e2n\u0103 \u00een 2080, ceea ce ar \u00eensemna o diminuare cu 17,9% fa\u021b\u0103 de anul 2025.<\/p>\n<p>\t\t\t<img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/1764530472_922_index.webp\" alt=\"FOTO: Pixabay\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>FOTO: Pixabay<\/p>\n<p>\u201eTr\u0103im o perioad\u0103 \u00een care schimb\u0103rile demografice, precum transform\u0103rile structurii popula\u0163iei, evolu\u0163iile fertilit\u0103\u0163ii, mortalit\u0103\u0163ii \u015fi migra\u0163iei sunt dificil de anticipat. <\/p>\n<p>Cu toate acestea, o nou\u0103 publica\u021bie\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/societate\/spor-natural-negativ-al-populatiei-romaniei-ce-2487507.html\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">realizat\u0103 de speciali\u015fti ai Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 ofere o imagine<\/a>\u00a0riguroas\u0103 asupra evolu\u0163iei popula\u0163iei Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2080, cu accent pe popula\u0163ia activ\u0103 \u015fi implica\u0163iile acesteia pentru viitorul socio-economic al \u0163\u0103rii\u201d, spune vicepre\u015fedintele INS, Silviu V\u00eerva.<\/p>\n<p>\t\t\tCum a fost realizat\u0103 proiec\u021bia<\/p>\n<p>Proiec\u0163ia popula\u0163iei rezidente a fost elaborat\u0103 \u00een trei variante:<\/p>\n<p>\u2022 Varianta constant\u0103 \u2013 \u201evarianta reper\u201d:\u00a0P\u0103streaz\u0103 neschimbate nivelurile fertilit\u0103\u0163ii, speran\u0163ei de via\u0163\u0103 \u015fi migra\u0163iei nete \u00eenregistrate \u00een anul 2024 pentru fiecare jude\u0163. Aceast\u0103 variant\u0103 permite compararea rezultatelor \u015fi evaluarea evolu\u0163iilor \u00een absen\u0163a schimb\u0103rilor demografice majore.<\/p>\n<p>\u2022 Varianta medie \u2013 evolu\u0163ia considerat\u0103 cea mai probabil\u0103:\u00a0Bazat\u0103 pe tendin\u0163ele recente ale principalelor componente demografice, este, de regul\u0103, considerat\u0103 cea mai plauzibil\u0103 evolu\u0163ie a popula\u0163iei \u00een contextul socio-economic actual.<\/p>\n<p>\u2022 Varianta optimist\u0103 \u2013 scenariul favorabil:\u00a0Are la baz\u0103 ipoteze \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite privind fertilitatea \u015fi speran\u0163a de via\u0163\u0103 \u015fi eviden\u0163iaz\u0103 nivelul maxim ce ar putea fi atins \u00een condi\u0163ii demografice pozitive.<\/p>\n<p>Pentru elaborarea acestor scenarii au fost folosite cele mai recente date demografice disponibile:<\/p>\n<ul>\n<li>popula\u0163ia rezident\u0103 la 1 ianuarie 2025, pe jude\u0163e, v\u00e2rste \u015fi sexe;<\/li>\n<li>ratele totale de fertilitate \u015fi structura n\u0103scu\u0163ilor-vii pe v\u00e2rstele mamelor (2024);<\/li>\n<li>speran\u0163a de via\u0163\u0103 la na\u015ftere \u00een anul 2024, pe sexe \u015fi jude\u0163e;<\/li>\n<li>soldul migra\u0163iei interne (2024), pe grupe de v\u00e2rst\u0103 \u015fi sexe;<\/li>\n<li>soldul migra\u0163iei interna\u0163ionale (2024), diferen\u0163a dintre imigran\u0163i \u015fi emigran\u0163i, pe v\u00e2rste, sexe \u015fi jude\u0163e, date prezentate de Silviu V\u00eerva, coordonatorul Volumului \u201eProiectarea popula\u0163iei active a rom\u0203niei la orizontul anului 2080\u201d.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\t\t\tCum va ar\u0103ta demografic Rom\u00e2nia \u00een 2080<\/p>\n<p>La 1 ianuarie 2025, popula\u0163ia rezident\u0103 a Rom\u00e2niei \u00eenregistrat\u0103 a fost de 19,036 milioane locuitori, potrivit datelor provizorii.<\/p>\n<p>Silviu V\u00eerva sus\u0163ine faptul c\u0103 toate scenariile arat\u0103 o sc\u0103dere a popula\u0163iei, \u00eens\u0103 dimensiunea declinului difer\u0103 semnificativ, conform celor trei variante.<\/p>\n<p>\t\t\tVarianta constant\u0103<\/p>\n<p>Popula\u0163ia Rom\u00e2niei ar sc\u0103dea de la 19,036 milioane (2025) la 14,367 milioane (2080), o reducere de 4,669 milioane persoane, adic\u0103 aproape un sfert.<\/p>\n<p>\u201eVarianta constant\u0103 (cu fertilitate \u015fi mortalitate constante la nivelul anului 2024), la nivel na\u0163ional estimeaz\u0103 o scadere drastic\u0103, de la 19.036.000 persoane \u00een anul 2025 la 14.367.000 persoane \u00een anul 2080, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o sc\u0103dere cu aproape un sfert (-4.669.000 persoane). \u00cen profil teritorial, popula\u0163ia rezident\u0103 se va reduce \u00een toate regiunile \u0163\u0103rii. <\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 \u00een anul 2080 diminuarea mai accentuat\u0103 a popula\u0163iei va proveni preponderent din regiunile Sud-Muntenia (cu aproximativ 949.000 locuitori) \u015fi Sud-Est (cu aproape 920.000 locuitori). Diminu\u0103ri ale popula\u0163iei de peste 500.000 persoane se vor mai \u00eenregistra \u00een regiunile Sud-Vest Oltenia \u015fi Nord-Est\u201d, se arat\u0103 \u00een lucrarea INS.<\/p>\n<p>Popula\u0163ia \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 se va reduce odat\u0103 cu popula\u0163ia total\u0103, ajung\u00e2nd de la 64,1% \u00een anul 2025 la 61,7% \u00een anul 2080. Cea mai mic\u0103 valoare a ponderii popula\u0163iei \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 \u00een popula\u0163ia rezident\u0103 se va \u00eenregistra \u00een regiunea Sud-Vest Oltenia (60,1%), iar cea mai mare \u00een regiunea Vest (62,5%).<\/p>\n<p>Ponderea popula\u0163ie v\u00e2rstnice ar urma s\u0103 creasc\u0103 de la 20,3% \u00een 2025 la 25,7% \u00een anul 2080, cu o valoare maxim\u0103 \u00een regiunea Sud \u2013 Vest Oltenia (29,1%) \u015fi minim\u0103 \u00een regiunile Nord-Est \u015fi Centru (ambele cu 23,9%).<\/p>\n<p>\u00a0Ponderea copiilor sub 15 ani ar ajunge la 12,6% din popula\u0163ie, cu valori \u00eentre 10,6% (regiunea Bucure\u015fti-Ilfov) \u015fi 14,4% (regiunea Nord-Est). Raportul de dependen\u0163\u0103 demografic\u0103 ar cre\u015fte de la 56,1% \u00een anul 2025 la 62,1%. Cea mai mare valoare a acestui indicator ar urma s\u0103 fie \u00een regiunea Sud-Vest Oltenia (66,4%), iar cea mai mic\u0103 \u00een regiunea Vest (60,1%).\u00a0<\/p>\n<p>\t\t\tVarianta medie (cea mai plauzibil\u0103)<\/p>\n<p>\u00cen condi\u0163iile unei cre\u015fteri u\u015foare a fertilit\u0103\u0163ii \u015fi unei \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri a speran\u0163ei de via\u0163\u0103, sc\u0103derea popula\u0163iei ar fi de 3,403 milioane persoane, echivalentul unei diminu\u0103ri de 17,9% fa\u0163\u0103 de anul 2025.<\/p>\n<p>Analiza regional\u0103 eviden\u0163iaz\u0103 diferen\u0163e semnificative \u00eentre regiunile de dezvoltare, \u00een ceea ce prive\u015fte amploarea declinului. Cele mai pronun\u0163ate sc\u0103deri se vor \u00eenregistra \u00een regiunile din sudul \u0163\u0103rii: Sud-Vest Oltenia (\u201336,5%), Sud-Est (\u201334%) \u015fi Sud-Muntenia (\u201327,5%). \u00cen contrast, regiunile Centru (\u20135,5%), Bucure\u015fti\u2013Ilfov (\u20136%) \u015fi Nord-Vest (\u20139%) se vor confrunta cu sc\u0103deri mult mai reduse.<\/p>\n<p>Cu toate c\u0103 reducerea popula\u021biei rezidente va fi mai pu\u021bin abrupt\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul variantei constante, persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 vor avea \u00een anul 2080 o pondere de doar 60,4%, mai redus\u0103 cu 3,7 puncte procentuale dec\u00e2t \u00een 2025 \u015fi cu 1,3 puncte procentuale dec\u00e2t \u00een varianta constant\u0103.<\/p>\n<p>Raportul de dependen\u021b\u0103 demografic\u0103 va fi \u00een anul 2080 de 65,51%. \u00cen profil regional, acest indicator va lua valori \u00eentre 70,4% \u00een regiunea Sud-Vest Oltenia \u015fi 63,6% \u00een regiunea Vest.<\/p>\n<p>\t\t\tVarianta optimist\u0103<\/p>\n<p>\u00centr-un scenariu favorabil, popula\u0163ia s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adic\u0103 circa 10,1% din popula\u0163ia actual\u0103.<\/p>\n<p>Chiar \u015fi \u00een aceast\u0103 variant\u0103 de proiectare, \u00een regiunile sudice, popula\u0163ia ar urma s\u0103 se reduc\u0103 semnificativ (-30,2% &#8211; regiunea Sud-Vest Oltenia, -27,2% regiunea Sud-Est \u015fi -20,8% regiunea Sud Muntenia). Pentru regiuni mai dezvoltate \u00eens\u0103, popula\u0163ia ar urma s\u0103 creasc\u0103 (Bucure\u015fti-Ilfov + 1,4% \u015fi Centru +5,8%).\u00a0 Raportul de dependen\u0163\u0103 demografic\u0103 indic\u0103 \u00eens\u0103 o structur\u0103 dezechilibrat\u0103 pe grupe de v\u00e2rst\u0103, acest indicator fiind estimat la 77,5% &#8211; la nivel na\u0163ional cu valoarea minim\u0103 \u00een regiunea Nord-Vest (75,5%) \u015fi cu valoarea maxim\u0103 \u00een regiunea Sud-Vest Oltenia (83,3%).<\/p>\n<p>Indiferent de scenariul analizat, popula\u0163ia Rom\u00e2niei va continua s\u0103 scad\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2080, iar amploarea declinului variaz\u0103 \u00eentre o zecime \u015fi un sfert din popula\u0163ia actual\u0103, conform vicepre\u015fedintelui INS.<\/p>\n<p>\u201eAcest volum este unic prin faptul c\u0103 ofer\u0103 o perspectiv\u0103 scenografic\u0103 asupra demografiei \u0163\u0103rii pe termen lung, construit\u0103 pe baza unei metodologii riguroase \u015fi a unei analize aprofundate a datelor colectate \u015fi prelucrate de INS. <\/p>\n<p>Prin aceast\u0103 viziune orientat\u0103 spre viitor, putem anticipa \u015fi gestiona mai eficient schimb\u0103rile sociale care influen\u0163eaz\u0103 demografia, precum \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei, emigra\u0163ia \u015fi evolu\u0163ia sporului natural\u201d, a declarat vicepre\u015fedintele INS, Silviu V\u00eerva.<\/p>\n<p>\t\t\tProiectarea popula\u0163iei active \u015fi ocupate<\/p>\n<p>Potrivit noii lucr\u0103ri a INS, popula\u021bia activ\u0103 a Rom\u00e2niei va continua s\u0103 scad\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2080 \u00een toate scenariile analizate. De la 8,3 milioane persoane \u00een 2024, aceasta va ajunge la 6,0\u20136,5 milioane, o reducere \u00eentre 21% \u0219i 27%. Scenariul optimist limiteaz\u0103 declinul, datorit\u0103 unei evolu\u021bii mai bune a natalit\u0103\u021bii \u0219i mortalit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Disparit\u0103\u021bile regionale se vor accentua. Cele mai mari sc\u0103deri ale for\u021bei de munc\u0103 vor fi \u00een Sud-Vest Oltenia \u0219i Sud-Est (peste 40%), \u00een timp ce Bucure\u0219ti-Ilfov, Nord-Est \u0219i Centru vor avea diminu\u0103ri moderate.<\/p>\n<p>Popula\u021bia ocupat\u0103 urmeaz\u0103 aceea\u0219i tendin\u021b\u0103: va sc\u0103dea de la 7,85 milioane \u00een 2024 la 5,7\u20136,2 milioane \u00een 2080, o reducere \u00eentre 21% \u0219i 27%. Cele mai afectate regiuni sunt din nou Sud-Vest Oltenia \u0219i Sud-Est (p\u00e2n\u0103 la \u201345%).<\/p>\n<p>Raportul de dependen\u021b\u0103 economic\u0103 va cre\u0219te semnificativ, de la 1.413 persoane neocupate la 1.000 de persoane ocupate \u00een 2024, la 1.511\u20131.762 \u00een 2080, semnal\u00e2nd presiuni crescute asupra pie\u021bei muncii \u0219i nevoia de politici active de ocupare.<\/p>\n<p>La 1 ianuarie 2025, popula\u021bia rezident\u0103 era de 19,03 milioane, \u00een sc\u0103dere dup\u0103 doi ani de u\u0219oar\u0103 cre\u0219tere.<br \/>\nStructura demografic\u0103 eviden\u021biaz\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei: \u00eentre 2015 \u0219i 2025, ponderea v\u00e2rstnicilor a crescut de la 17% la 20,3%, iar popula\u021bia activ\u0103 (15\u201364 ani) a sc\u0103zut de la 67,5% la 64,1%.<\/p>\n<p>Natalitatea r\u0103m\u00e2ne la niveluri reduse, cu 142.600 de n\u0103scu\u021bi-vii \u00een 2024 (7,5\u2030). Speran\u021ba de via\u021b\u0103 \u00een 2024 a fost de 77,08 ani.<\/p>\n<p>Migra\u021bia interna\u021bional\u0103 continu\u0103 s\u0103 contribuie masiv la declinul popula\u021biei, cu un nou v\u00e2rf \u00een perioada post-aderare la UE. Dup\u0103 maximul de 544.100 emigran\u021bi \u00een 2007, num\u0103rul a fluctuat, ajung\u00e2nd la 239.200 \u00een 2023 \u0219i 229.200 \u00een 2024.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Potrivit unui studiu publicat de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS), popula\u021bia Rom\u00e2niei ar urma s\u0103 scad\u0103 cu 3,403&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":54747,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,31,36,37,27,13531,34,35,25,11040,41,40,38,39,10619,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-54746","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-featured-news","12":"tag-featurednews","13":"tag-headlines","14":"tag-ins","15":"tag-latest-news","16":"tag-latestnews","17":"tag-news","18":"tag-populatie","19":"tag-ro","20":"tag-romana","21":"tag-romania","22":"tag-romanian","23":"tag-scadere","24":"tag-stiri","25":"tag-titluri","26":"tag-top-stories","27":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115640276637540770","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/54746","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=54746"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/54746\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/54747"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=54746"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=54746"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=54746"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}