![\"viewscnt\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/c.gif\")
<\/p>\nRevolu\u0163ia din decembrie 1989 a fost f\u0103cut\u0103 de poporul rom\u00e2n, care l-a r\u0103sturnat pe dictatorul Nicolae Ceau\u015fescu, iar terori\u015ftii au fost c\u00e2t se poate de reali, ei fiind rom\u00e2ni din r\u00e2ndurile Securit\u0103\u0163ii, afirm\u0103 istoricul britanic Dennis Deletant \u00eentr-un interviu acordat News.ro. Profesorul, care a predat peste 10 ani la Universitatea Georgetown din Statele Unite, calific\u0103 drept \u201ebaliverne\u201c versiunile istoricilor Securit\u0103\u0163ii conform c\u0103rora \u00een Rom\u00e2nia ar fi avut loc o lovitur\u0103 de stat dat\u0103 de sovietici dup\u0103 ce George Bush \u015fi Mihail Gorbaciov s-ar fi pus de acord la Malta asupra acestui lucru. \u00cen realitate, spune Dennis Deletant, cei doi nici m\u0103car n-au vorbit despre Rom\u00e2nia \u00een acea \u00eent\u00e2lnire istoric\u0103 petrecut\u0103 \u00een noiembrie 1989.<\/p>\n
Pe parcursul interviului acordat News.ro, profesorul Deletant (79 de ani), care \u015fi-a dedicat mare parte din cartier\u0103 istoriei Rom\u00e2niei \u015fi tocmai a publicat cartea \u201eRom\u00e2nia sub comunism, paradox \u015fi degenerare\u201c, face o serie de dezv\u0103luiri de-a dreptul spectaculoase. Britanicul a venit prima oar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1965, de atunci revenind regulat \u00een \u0163ara noastr\u0103. A fost declarat persona non grata de regimul comunist \u00een noiembrie 1988, dup\u0103 ce a relatat \u00een ziarul \u201eTimes\u201c o c\u0103l\u0103torie la \u00eenchisoarea de la Sighet pe parcursul c\u0103reia a luat \u00een ma\u015fin\u0103 un mili\u0163ian care-l \u00eenjura pe Ceau\u015fescu.<\/p>\n
A revenit \u00een Rom\u00e2nia \u00een 30 decembrie 1989, la c\u00e2teva zile dup\u0103 r\u0103sturnarea lui Ceau\u015fescu, \u015fi a f\u0103cut, din acel moment, numeroase interviuri, al\u0103turi de reporterii BBC, cu noua conducere a \u0163\u0103rii.<\/p>\n
Dennis Deletant relateaz\u0103, pentru News.ro, cum l-a ajutat pe generalul Nicolae Militaru cu medicamente aduse din Marea Britanie \u00eentr-un moment \u00een care acesta era foarte grav bolnav. Militaru, care \u015ftia c\u0103 sf\u00e2r\u015fitul \u00eei este aproape, a vrut s\u0103-i fac\u0103 o confesiune \u015fi i-a relatat britanicului cum a fost recrutat de GRU, spionajul militar sovietic, \u015fi cum a r\u0103mas \u00een slujba Moscovei p\u00e2n\u0103 la final.<\/p>\n
Profesorul britanic relateaz\u0103 c\u0103 dezastrul institu\u0163ional de la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, c\u00e2nd au fost anulate alegerile preziden\u0163iale din Rom\u00e2nia, a l\u0103sat cu gura c\u0103scat\u0103 exper\u0163ii \u015fi oamenii din serviciile secrete occidentale. Nimeni nu se a\u015ftepta ca \u00een structurile de securitate ale Rom\u00e2niei s\u0103 fie at\u00e2ta incompeten\u0163\u0103, afirm\u0103 Dennis Deletant. \u00cen continuare, occidentalii sunt sidera\u0163i de lipsa total\u0103 de control parlamentar asupra serviciilor rom\u00e2ne\u015fti, a faptului c\u0103 nu s-a f\u0103cut nicio anchet\u0103, nu s-a elaborat niciun raport, n-a fost nimeni tras la r\u0103spundere.<\/p>\n
\u00centregul interviu acordat de istoricul britanic Dennis Deletant pentru News.ro, \u00een r\u00e2ndurile de mai jos:<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u201eE decep\u0163ionant. Serviciile de aici mi s-au p\u0103rut complet neprofesioniste anul trecut, la alegeri. De ce SRI-ul n-a identificat aceste 24.000 de conturi de TikTok? E halucinant mai ales pentru anali\u015ftii din NATO c\u0103 serviciile rom\u00e2ne\u015fti par s\u0103 fie a\u015fa de slabe! \u015etiu de la anali\u015fti din exterior c\u0103 sunt foarte mira\u0163i de ceea ce pare s\u0103 fie o lips\u0103 de control parlamentar asupra serviciilor\u201c
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: Bun\u0103 ziua, domnule Dennis Deletant, v\u0103 mul\u0163umesc foarte mult pentru timpul pe care vi l-a\u0163i f\u0103cut ca s\u0103-mi acorda\u0163i acest interviu. Tocmai a\u0163i lansat cartea \u201eRom\u00e2nia sub comunism, paradox \u015fi degenerare\u201c. De ce paradox \u015fi degenerare? Oamenii cred \u00een Rom\u00e2nia exact pe dos c\u00e2nd vorbim despre comunism. <\/p>\n
Dennis Deletant: Da! De fapt, paradox \u00een sensul \u00een care Ceau\u015fescu a adoptat o politic\u0103 extern\u0103 foarte de\u015fteapt\u0103, dup\u0103 mine, adic\u0103 pe numele lui Dej. \u00cen schimb, pe plan intern a fost o treptat\u0103 degradare, o degenerare. \u015ei atunci am f\u0103cut \u00een carte un contrast \u00eentre aceste dou\u0103 tendin\u0163e care marcheaz\u0103, pentru mine, regimul Ceau\u015fescu.<\/p>\n
Matei Udrea: A\u015f fi curios s\u0103 ne spune\u0163i c\u00e2teva cuvinte despre cum a\u0163i g\u0103sit \u0163ara atunci c\u00e2nd a\u0163i venit prima oar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Exist\u0103 la ora actual\u0103, mai ales pe re\u0163elele de socializare, un adev\u0103rat trend \u00een care oamenii spun c\u0103 \u00een perioada comunist\u0103 existau de toate, se tr\u0103ia foarte bine, poporul erau fericit, m\u00e2ncarea era s\u0103n\u0103toas\u0103. A\u015f vrea s\u0103 \u015ftiu impresia unui britanic venit din Occident. C\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat prima vizit\u0103 \u015fi care a fost impactul? Ce a\u0163i g\u0103sit aici? <\/p>\n
Dennis Deletant: Trebuie s\u0103 re\u0163ine\u0163i c\u0103, atunci c\u00e2nd am venit prima oar\u0103, \u00een 1965, \u00eempreun\u0103 cu mai mul\u0163i str\u0103ini, la cursurile de var\u0103 organizate la Sinaia de Universitatea Bucure\u015fti, noi am fost tot timpul ca \u00eentr-un fel de carapace, a\u015f spune. Adic\u0103 n-am avut prea mult timp liber s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni. Am sosit \u00eentr-o sear\u0103 la B\u0103neasa, era foarte-foarte cald, \u00eemi aduc aminte. Era iulie \u015fi noi, britanicii, nu eram obi\u015fnui\u0163i cu a\u015fa c\u0103ldur\u0103. Ne-au suit \u00eentr-un autocar destul de comod care ne-a dus direct de la B\u0103neasa la Sinaia, dar \u00een drum s-a \u00eentunecat \u015fi primul lucru care ne-a frapat a fost lipsa de circula\u0163ie. Erau, \u00een schimb, multe camioane. Numai c\u0103, atunci c\u00e2nd ne \u00eencruci\u015fam cu vehiculele care veneau din direc\u0163ia opus\u0103, ei stingeau farurile \u015fi treceam pe \u00eentuneric! \u015ei l-am \u00eentrebat pe ghidul nostru, un t\u00e2n\u0103r foarte dr\u0103gu\u0163: „Dar ce-i asta? De ce trecem unul de altul \u00een \u00eentuneric?”. \u015ei el a spus: \u201eVehiculele sovietice n-au faz\u0103 scurt\u0103! Atunci c\u00e2nd ne apropiem, trebuie s\u0103 stingem luminile!\u201c. Deci, \u0103sta a fost primul \u015foc, a\u015f spune, \u00eentr-un fel. C\u00e2nd am trecut prin Ploie\u015fti, pe l\u00e2ng\u0103 cl\u0103direa Comitetului Central, avea acolo o lozinc\u0103 luminat\u0103: \u201e\u00cen frunte cu Partidul Comunist, farul luminos al omenirii!\u201c. Numai c\u0103 tocmai adjectivul \u201eluminos\u201c era stins, nu mergea! \u015ei am zis ironic, la adresa regimului: \u201eE cam tipic pentru Rom\u00e2nia, probabil…\u201c. Nu \u015ftiam, pentru c\u0103 eram la prima vizit\u0103. Studen\u0163ii \u015fi profesorii au stat la Peli\u015for, iar noi am stat sus, \u00eentr-o fost\u0103 cl\u0103dire folosit\u0103 ca ganizoar\u0103 pentru trupele sovietice. Era cam ca la YMCA (Young Men\u2019s Christian Association, adic\u0103 Asocia\u0163ia Cre\u015ftin\u0103 a Tinerilor, unde condi\u0163iile de cazare sunt austere, cu strictul necesar – n. red.), dar… M\u0103 rog, erau \u015fi plo\u015fni\u0163e, pentru c\u0103 a trebuit s\u0103 m\u0103 duc – nu numai eu, ci \u015fi al\u0163ii – la doctor \u015fi ne-a dat un medicament. Ca m\u00e2ncare, a fost bunicic\u0103, dar neobi\u015fnuit\u0103 pentru noi, americanii \u015fi englezii. Erau \u015fi francezi, italieni, chiar chinezi \u015fi ru\u015fi. D\u0103deau ca mic dejun un ardei verde, crud, cu o bucat\u0103 de telemea foarte s\u0103rat\u0103. \u015ei noi nu eram obi\u015fnui\u0163i deloc cu asta. Nu se d\u0103dea niciun ou. De fapt, dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, au \u00eenceput s\u0103 ne dea c\u00e2te un ou fiert sau c\u00e2te o omlet\u0103. Ne-am dat seama c\u0103 e o \u0163ar\u0103 foarte s\u0103rac\u0103. \u015ei iar\u0103\u015fi, repet, era foarte greu s\u0103 stai de vorb\u0103 cu un b\u0103\u015ftina\u015f. Noi eram ca \u00eentr-un fel de carantin\u0103 acolo. Erau ghizi bilingvi \u015fi ghidul sau supraveghetorul nostru era jurnalist de la Sc\u00e2nteia, domnul Nicolae Lupu. El, altfel, era foarte dr\u0103gu\u0163 \u015fi \u00een\u0163eleg\u0103tor, pentru c\u0103 eu am vorbit cu el – sigur, rom\u00e2na mea nu era prea grozav\u0103, chiar dac\u0103 \u00eenv\u0103\u0163asem c\u00e2te ceva la Londra – \u015fi l-am \u00eentrebat dac\u0103 n-a\u015f putea \u00eentr-un weekend s\u0103 m\u0103 duc \u00een ora\u015f, \u00een Sinaia, la o libr\u0103rie, s\u0103 cump\u0103r ni\u015fte romane (scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103 – n. red.), c\u0103 la Londra nu aveam mare lucru. Ei ne duceau \u00een weekend \u00een c\u00e2te o excursie la Bra\u015fov, la Predeal. \u015ei el a zis: \u201eStai, c\u0103 trebuie s\u0103 vorbesc cu cineva, s\u0103 vedem dac\u0103 putem s\u0103 te l\u0103s\u0103m singur \u00een ora\u015f!\u201c. Dup\u0103 c\u00e2teva ore, mi-a zis: \u201eAm vorbit. Po\u0163i duminic\u0103 s\u0103 cobori, dar s\u0103 fii \u00eenapoi p\u00e2n\u0103 la ora 6.00 seara!\u201c. Noi am plecat la Bra\u015fov cu grupul \u015fi, \u00een drum, eu am cobor\u00e2t \u00een ora\u015f, am trecut de un gardian… To\u0163i erau \u00eenarma\u0163i cu pu\u015fti \u015fi cu haine din astea de piele neagr\u0103!<\/p>\n
\u201eEu nu prea \u00een\u0163elegeam ce e aia Securitate, credeam c\u0103 e o firm\u0103 particular\u0103 sau ceva. Dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 mi-am dat seama, c\u0103 mi-au spus c\u0103 e Securitatea de stat. \u015ei spuneau c\u0103 e omniprezent\u0103\u201c<\/p>\n
Matei Udrea: Ca la Gestapo?
Dennis Deletant: Da! De\u015fi era foarte cald, totu\u015fi purtau, mai ales seara, aceste trenciuri. Am cobor\u00e2t \u00een ora\u015f, am g\u0103sit o libr\u0103rie \u015fi am cump\u0103rat romanul \u201eSetea\u201c, de Titus Popovici. C\u00e2nd am ie\u015fit, erau trei tineri care treceau \u015fi m-au v\u0103zut. S-au apropiat de mine \u015fi m-au \u00eentrebat de unde sunt. Am spus c\u0103 sunt din Marea Britanie \u015fi i-am \u00eentrebat: \u201eDar de unde v-a\u0163i dat seama c\u0103 sunt str\u0103in?\u201c. Unul dintre ei a r\u0103spuns: \u201eUita\u0163i-v\u0103 la pantofii no\u015ftri!\u201c. Erau pantofi de osta\u015fi (bocanci militari – n. red.), to\u0163i la fel. Mi-a zis: \u201eN-avem altceva!\u201c. Pe c\u00e2nd eu aveam ni\u015fte mocasini italieni. \u201eNe-am dat seama c\u0103 nu e\u015fti de aici!\u201c Dar m-au invitat la o cafea \u00eentr-o caban\u0103 care era acolo, \u00een p\u0103durea de l\u00e2ng\u0103 Sinaia. Cabana era plin\u0103 de studen\u0163i \u015fi la tonomat se c\u00e2ntau c\u00e2ntecele lui Rolling Stones, Beatles, Grateful Dead \u015fi a\u015fa mai departe. Grupul meu m-a rugat s\u0103 traduc din englez\u0103 cuvintele unor c\u00e2ntece. Fiind \u00een argoul britanic, nici eu nu prea \u015ftiam corespondentul \u00een rom\u00e2n\u0103. Prima oar\u0103 c\u00e2nd m-au \u00eentrebat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Beatles, ei tot spuneau \u201es\u0103 traduce\u0163i, v\u0103 rog, din c\u00e2ntecele g\u00e2ndacilor\u201c. Le-am r\u0103spuns: \u201eDa, da, dar s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 nu sunt g\u00e2ndaci. De fapt, \u0103sta e numele lor din Liverpool, ora\u015ful de unde provin\u201c. \u201eDa, mul\u0163umim!\u201c Dar \u00eemi aduc aminte c\u0103 beam un fel de limonad\u0103, Cico. Nu era rea, de fapt! Dar nu prea aveau cafea. Mi-au povestit \u015fi unul dintre ei a folosit cuv\u00e2ntul \u201eSecuritate\u201c: \u201e\u015etii, ne e greu s\u0103 facem rost de discuri \u00een limba englez\u0103, c\u0103 Securitatea pune m\u00e2na\u201c. \u015ei eu nu prea \u00een\u0163elegeam ce e aia Securitate, credeam c\u0103 e o firm\u0103 particular\u0103 sau ceva (Dennis Deletant izbucne\u015fte \u00een r\u00e2s – n. red.). Dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 mi-am dat seama, c\u0103 mi-au spus c\u0103 e Securitatea de stat. \u015ei spuneau c\u0103 e omniprezent\u0103 mai ales acum, la Sinaia, c\u0103 eram cam 100 de str\u0103ini, studen\u0163i \u015fi profesori. \u015ei c\u0103 supravegheaz\u0103. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 m-am sim\u0163it urm\u0103rit vreodat\u0103…<\/p>\n
Matei Udrea: Deci se descurcau bine, dac\u0103 nu-i sim\u0163ea\u0163i…<\/p>\n
Dennis Deletant: Nu, nu, nu! Cam asta a fost prima mea impresie. Dar, v\u0103 spun, nu puteam s\u0103 intru \u00een conversa\u0163ie cu prea mul\u0163i b\u0103\u015ftina\u015fi, cet\u0103\u0163eni. \u00cen schimb, peste 2 ani, c\u00e2nd am venit tot \u00een cadrul acordului cultural, atmosfera era cu totul alta, era mai liber\u0103, puteam s\u0103 umblu pe str\u0103zile ora\u015fului Sinaia…<\/p>\n
Matei Udrea: Dup\u0103 venirea lui Ceau\u015fescu.<\/p>\n
Dennis Deletant: Da! \u00cen ’67. El venise \u00een ’65, dar nu de suficient timp ca s\u0103-\u015fi pun\u0103 amprenta.<\/p>\n
Matei Udrea: Domnule profesor, v-a\u0163i ocupat intens de perioada comunismului din Rom\u00e2nia. Exist\u0103 aceast\u0103 opinie a unora dintre rom\u00e2ni c\u0103 \u0163ara \u00eenflorea, industria duduia, c\u0103 era foarte respectat\u0103 \u00een lume. Dumneavoastr\u0103 ave\u0163i o dubl\u0103 calitate, pe de o parte, a\u0163i putut observa empiric, pentru c\u0103 venind aici vedea\u0163i cu ochii dumneavoastr\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Pe de alt\u0103 parte, a\u0163i avut acces la documente, a\u0163i stat de vorb\u0103 cu oameni care au ocupat func\u0163ii \u00eenalte. Care a fost situa\u0163ia \u00een anii ’70-’80, \u00een Rom\u00e2nia, cu adev\u0103rat? <\/p>\n
Dennis Deletant: Da, eu observam… Am venit ’65, \u00een ’67. C\u00e2nd am venit \u00een ’69, am stat nou\u0103 luni ca doctorand tot \u00een cadrul acordului cultural. \u015ei atunci, \u00een 1969, m-am \u00eemprietenit cu mai mult\u0103 lume aici, tineri cercet\u0103tori, oameni de pe strad\u0103, uneori, \u015fi la Biblioteca Academiei, unde mergeam s\u0103 studiez manuscrisele. Acolo veneau al\u0163ii s\u0103 studieze \u015fi nu prea erau studen\u0163i str\u0103ini, doctoranzi str\u0103ini. \u00cei interesa \u015fi pe ei s\u0103 stea de vorb\u0103 cu un str\u0103in. Au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 ma\u015finile Dacia, \u00eenainte erau ma\u015fini sovietice, ruse\u015fti, Volga \u015fi ZiL. \u015ei, oricum, nu erau prea multe. Dar au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 Dacii, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 televizoare din import \u015fi ma\u015fini din import, erau c\u00e2teva Fiat-uri. Mi-am dat seama c\u0103 nivelul de trai se ridic\u0103. Plus c\u0103 nu erau chiar a\u015fa multe cozi cum erau \u00een ’67 sau \u00een ’65. Dar, totu\u015fi, era \u00eentotdeauna coad\u0103 la carne. \u015ei oamenii st\u0103tea foarte mult timp, c\u00e2te o or\u0103 sau, uneori, chiar mai mult. \u00cenchipuie-\u0163i iarna, s\u0103 stai la sub 0 grade la coad\u0103 pentru carne, nu era o pl\u0103cere! Plus c\u0103, de exemplu, apa mineral\u0103 nu se g\u0103sea a\u015fa mult \u00een magazine, iar ca s\u0103 iei trebuia s\u0103 dai \u00een schimb o sticl\u0103 goal\u0103. Aici, pe bulevard (Bulevardul Lasc\u0103r Catargiu – n. red.), treceau romii, \u015fti\u0163i, \u201esticle goale cump\u0103r!\u201c! \u015ei noi d\u0103deam! Atunci am cunoscut-o pe viitoarea so\u0163ie \u015fi mai veneam aici. Dar, de exemplu, c\u00e2nd veneam, era un administrator al blocului care trebuia s\u0103 noteze c\u0103 eu, fiind str\u0103in, trec pe aici. \u015ei semnala dac\u0103 stau mai mult de 12 ore. Sigur c\u0103 era prieten cu ceilal\u0163i chiria\u015fi, m\u0103 nota acolo \u015fi nu era o problem\u0103, dar simplul fapt c\u0103 trebuia s\u0103 m\u0103 \u00eenregistreze… Dar, \u00een general, \u00eencepusem s\u0103 m\u0103 obi\u015fnuiesc. Era o ameliorare \u00een nivelul de trai. Desigur, nu era comparabil cu ce se vedea \u015fi se g\u0103sea \u00een Occident!<\/p>\n
\u201eComparativ cu ce era \u00een Occident, \u00een Rom\u00e2nia era un nivel de trai foarte redus. Trebuia s\u0103 stai la coad\u0103 pentru multe alimente. Era foarte greu s\u0103 ie\u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Trebuia s\u0103 ai aprobarea Securit\u0103\u0163ii. Asta era problema: libertatea individual\u0103 era foarte redus\u0103 \u015fi statul intervenea \u00een fiecare aspect al vie\u0163ii. C\u00e2nd ne-am c\u0103s\u0103torit, ne-au trebuit 32 de aprob\u0103ri!\u201c<\/p>\n
Matei Udrea: P\u0103i, asta e foarte important. Era comparabil sau nu cu nivelul de trai din Occident? <\/p>\n
Dennis Deletant: Nuuu, nu era! \u00cen primul r\u00e2nd, trebuia s\u0103 stau la coad\u0103 pentru multe alimente. Pia\u0163a alimentar\u0103 era destul de bunicic\u0103, pentru c\u0103 veneau \u0163\u0103rani din jurul Bucure\u015ftiului \u00een fiecare diminea\u0163\u0103. Dar, v\u0103 spun, la carne… Erau probleme.<\/p>\n
Matei Udrea: Bun, dar dincolo de m\u00e2ncare, care era nivelul de trai comparativ cu ce avea\u0163i dumneavoastr\u0103 acas\u0103, \u00een Marea Britanie? E corect ce se spune azi pe TikTok, de exemplu, c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia poporul o ducea comparabil cu ce era \u00een Occident? <\/p>\n
Dennis Deletant: Nu, nu, nu e adev\u0103rat! Dac\u0103 ne g\u00e2ndim la posibilitatea de a ie\u015fi \u00een afar\u0103 (\u00een str\u0103in\u0103tate – n. red.), asta era foarte greu! Trebuia s\u0103 ai aprobarea Securit\u0103\u0163ii ca s\u0103 ai pa\u015faport \u015fi, de obicei, cei care plecau aveau pa\u015fapoarte de serviciu. A\u015fa se numeau. \u015ei mergeau, cum zicea Securitatea, \u00een misiune! \u015ei trebuia s\u0103 raporteze la \u00eentoarcere, \u00een termen de cel mult dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Acum \u015ftiu de la prietenii mei care au reu\u015fit s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate, dar \u015fi din arhivele de aici, c\u0103 nu to\u0163i care au primit pa\u015faport au fost chema\u0163i s\u0103 dea un raport… Dar mai ales cei care aveau rude \u00een str\u0103in\u0103tate au fost chema\u0163i s\u0103 raporteze. \u015ei trebuia s\u0103 cedezi pa\u015faportul…<\/p>\n
Matei Udrea: Nu puteai s\u0103-l \u0163ii la tine.<\/p>\n
Dennis Deletant: Nu, nu puteai, trebuia s\u0103 dai \u00eenapoi pa\u015faportul \u015fi, ori de c\u00e2te ori voiai s\u0103 ie\u015fi chiar \u015fi \u00een \u0163\u0103rile socialiste, dar cu at\u00e2t mai mult \u00een \u0163\u0103rile capitaliste, trebuia s\u0103 faci o cerere de plecare \u00een vizit\u0103! Asta era problema: libertatea individual\u0103 era foarte redus\u0103 \u015fi statul intervenea \u00een fiecare aspect al vie\u0163ii. De exemplu, c\u00e2nd ne-am c\u0103s\u0103torit (Dennis Deletant s-a c\u0103s\u0103torit \u00een Rom\u00e2nia – n. red.) ne-au trebuit 32 de aprob\u0103ri aici!<\/p>\n
Matei Udrea: 32 de aprob\u0103ri? <\/p>\n
Dennis Deletant: Da! \u015ei pentru fiecare aprobare trebuia s\u0103 mergem la notariat. \u015ei s\u0103 cerem documente, de exemplu, de la ICRAL (\u00centreprinderea de Construc\u0163ii, Repara\u0163ii \u015fi Administrare Locativ\u0103 din perioada comunist\u0103 care se ocupa cu administrarea \u015fi \u00eentre\u0163inerea fondului locativ de stat – n. red.), care de\u0163inea proprietatea. Unii \u0163\u0103rani aveau casele lor personale care n-au fost na\u0163ionalizate, dar aici, blocul \u0103sta, de exemplu, care apar\u0163inea familiei Ardeleanu, adic\u0103 familia care l-a construit, bunicul so\u0163iei mele, a fost na\u0163ionalizat \u00een ’50. \u015ei, deci, socrii mei au trebuit s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 chirie pe o fost\u0103 proprietate a lor, personal\u0103! \u015ei, pe l\u00e2ng\u0103 asta, au fost b\u0103gate patru familii \u00een spa\u0163iul apartamentului! \u00cen camera asta (Dennis Deletant face un semn larg, cu m\u00e2na, \u00een jurul livingului unde are loc interviul – n. red.) st\u0103tea un cuplu, \u00een ceea ce este azi dormitorul nostru st\u0103tea o doamn\u0103 singur\u0103. \u00cen biroul meu, alt\u0103 familie! Cu dou\u0103 closete \u00een apartament! \u015ei nu doar socrii mei erau \u00een situa\u0163ia asta. To\u0163i din bloc aveau oameni b\u0103ga\u0163i peste ei! Foarte mul\u0163i au fost adu\u015fi de la sate s\u0103 lucreze \u00een industria nou creat\u0103 sub Dej \u015fi, pe urm\u0103, continuat\u0103 sub Ceau\u015fescu. Dar, comparativ cu ceea ce era \u00een Occident, era un nivel de trai foarte redus! \u015ei \u00ee\u0163i d\u0103deai seama c\u0103 oamenii nu aveau acces la ceea ce era \u00een exterior ca \u015ftiri. Televiziunea era – acum vorbesc de anii ’80 – patru ore pe zi. Dou\u0103 din ele erau cu vizitele lui Ceau\u015fescu \u00een provincie sau \u00een fabricile din Bucure\u015fti. Oamenii mai ascultau Europa Liber\u0103 sau Vocea Americii, dar dup\u0103 lege era interzis. Dac\u0103 erai prins…<\/p>\n
Matei Udrea: Sufereai consecin\u0163e.<\/p>\n
Dennis Deletant: Da, da, da!<\/p>\n
\u201ePe sovietici, adic\u0103 pe Brejnev \u015fi pe Hru\u015fciov, \u00eei interesa securitatea sovietic\u0103. \u015ei, din moment ce Rom\u00e2nia a r\u0103mas fidel\u0103 Pactului de la Va\u015fovia, nu le prea p\u0103sa sovieticilor! Spre exemplu, cu invazia sovietic\u0103 din Cehoslovacia, din 1968, se tot spune c\u0103 Ceau\u015fescu a refuzat s\u0103 participe. Dar nici n-a fost invitat!\u201c<\/p>\n
Matei Udrea:\u00a0 V-a\u015f \u00eentreba ce impresie ave\u0163i dumneavoastr\u0103, ca istoric care a\u0163i urm\u0103rit Rom\u00e2nia toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, Ceau\u015fescu a fost sau nu patriot? <\/p>\n
Dennis Deletant: A fost patriot, dup\u0103 p\u0103rerea mea! Pentru c\u0103 a folosit na\u0163ionalismul ca o unealt\u0103 ca s\u0103 capete sprijin din interiorul Rom\u00e2niei pentru politica lui de distan\u0163are fa\u0163\u0103 de Moscova. Pe sovietici, adic\u0103 pe Brejnev \u015fi pe Hru\u015fciov \u00eenaintea lui, \u00eei interesa securitatea sovietic\u0103. \u015ei, din moment ce Rom\u00e2nia a r\u0103mas fidel\u0103 Pactului de la Va\u015fovia, nu le prea p\u0103sa sovieticilor! \u015etim din documentele sovietice. \u015ei aici, de exemplu cu invazia din Cehoslovacia, se tot spune c\u0103 Ceau\u015fescu a refuzat s\u0103 participe. Dar nici n-a fost invitat!<\/p>\n
Matei Udrea: N-a fost invitat?<\/p>\n
Dennis Deletant: N-a fost invitat! Pentru c\u0103 Brejnev a spus la un moment dat la Moscova: \u201eN-am \u00eencredere \u00een nebunul \u0103sta!\u201c. N-a spus chiar nebun, a spus ceva de genul \u201etovar\u0103\u015ful nostru din Rom\u00e2nia\u201c. \u015ei \u201enu-l invit pentru c\u0103 nu vreau s\u0103 suf\u0103r un e\u015fec diplomatic\u201c, pentru c\u0103 s-ar putea ca Ceau\u015fescu s\u0103 refuze \u015fi americanii s\u0103 profite de faptul c\u0103 un aliat al Uniunii Sovietice refuz\u0103 s\u0103 participe la invadarea Cehoslovaciei.<\/p>\n
Matei Udrea: Foarte interesant!<\/p>\n
Dennis Deletant: Da, da, da!<\/p>\n
Matei Udrea: Dar, dac\u0103 a fost un patriot, de ce a oprimat at\u00e2t de tare popula\u0163ia? De ce a dus la acel nivel \u00eengrozitor de trai din anii ’80? De ce a tras \u00een popula\u0163ie \u00een ’89? <\/p>\n
Dennis Deletant: Aici cred c\u0103 e vorba…<\/p>\n
Matei Udrea: Un patriot, un om care-\u015fi iube\u015fte poporul, nu trage \u00eempotriva propriilor cona\u0163ionali. <\/p>\n
Dennis Deletant: Da, \u015ftiu, dar noi g\u00e2ndim logic. \u015ei problema este c\u0103 rom\u00e2nii au ie\u015fit din aceast\u0103 perioad\u0103 de aspr\u0103 represiune a anilor ’50 \u015fi orice relaxare a fricii, a represiunii, a fost v\u0103zut\u0103 \u00een mod pozitiv. Popula\u0163ia identifica aceast\u0103 relaxare cu Ceau\u015fescu, mai ales fiind o relaxare fa\u0163\u0103 de ru\u015fi. Pentru c\u0103 mai toat\u0103 lumea era speriat\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi de ru\u015fi. Deci, a folosit foarte abil Ceau\u015fescu, dup\u0103 p\u0103rerea mea, aceast\u0103 fric\u0103, pentru c\u0103 a putut s\u0103 le spun\u0103 \u015fi sovieticilor: \u201eUite, PCR-ul se bucur\u0103 de sprijinul popula\u0163iei!\u201c. Popula\u0163ia, \u00een schimb, a zis: \u201eTrebuie s\u0103-l sprijinim pe Ceau\u015fescu\u201c pentru c\u0103, totu\u015fi, mai vorbea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de Basarabia! \u00cen ’64 s-au publicat \u00eensemn\u0103rile lui Marx, cu aprobarea lui Ceau\u015fescu, la editura Academiei, \u00een care Marx spune c\u0103 Basarabia e p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc! Astea erau gesturi care contau pentru omul de r\u00e2nd, mai ales c\u00e2nd se g\u00e2ndea la ce a fost Rom\u00e2nia \u00eenainte de cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Dar aici e \u015fi vina… Nu-mi place s\u0103 spun vina tuturor intelectualilor, dar diziden\u0163a \u00een Rom\u00e2nia a fost foarte slab\u0103! Adic\u0103 numai c\u00e2\u0163iva oameni au \u00eendr\u0103znit s\u0103 se ridice \u00eempotriv\u0103 regimului. \u015ei un lucru foarte important pentru mine: am constatat c\u0103 cei care erau foarte curajo\u015fi, \u00een general, erau femei! De aceea aveam o admira\u0163ie, bine\u00een\u0163eles, pentru doamna Blandiana, dar \u015fi pentru doamna Cornea, de\u015fi n-am cunoscut-o personal \u00eenainte de 1989. Mai erau \u015fi altele cu care vorbeam c\u00e2nd eram aici, p\u00e2n\u0103 s\u0103 fiu declarat persona non grata.<\/p>\n
\u201eUn mili\u0163ian ne face semn s\u0103 oprim! Sever, prietenul meu, mi-a spus: Aoleu, s\u0103 vezi c\u0103 ne legitimeaz\u0103! Am oprit, Sever mi-a spus: Du-te, stai \u00een spate, Dennis, dar nu spui niciun cuv\u00e2nt! Stai acolo! S-a urcat mili\u0163ianul, ne-a mul\u0163umit c\u0103 am oprit \u015fi Sever l-a \u00eentrebat: Dar, tovar\u0103\u015fu’, unde v\u0103 e ma\u015fina? Mili\u0163ianul a r\u0103spuns: Fir-ar al dracului Ceau\u015fescu, n-avem benzin\u0103 pentru ma\u015fin\u0103! Ma\u015fina Mili\u0163iei n-avea benzin\u0103! \u015ei tot drumul mili\u0163ianul nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103-l \u00eenjure pe Ceau\u015fescu\u201c<\/p>\n
Matei Udrea: Chiar a\u015fa, de ce a\u0163i fost declarat persona non grata de Guvernul rom\u00e2n? \u015ei c\u00e2nd? <\/p>\n
Dennis Deletant: (\u00eencepe s\u0103 r\u00e2d\u0103) Pentru c\u0103 prea d\u0103deam interviuri la BBC World Service, \u00een limba englez\u0103. Era o sec\u0163ie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 unde mai vorbeam \u015fi eu, dar deseori am fost invitat la World Service, care avea un public foarte mare! De exemplu, \u00een timpul revolu\u0163iei, un \u015fef de la BBC World Service mi-a spus, c\u00e2nd am vorbit acolo: „S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 numai \u00een Hong Kong \u015fi \u00een teritoriile chineze de l\u00e2ng\u0103 Hong Kong 60 de milioane de chinezi ascult\u0103 BBC \u015fi ce vorbi\u0163i dumneavoastr\u0103 despre revolu\u0163ia din Rom\u00e2nia!”. Hong Kong-ul era \u00eenc\u0103 britanic.<\/p>\n
Matei Udrea: Da, \u00een ’97 a fost retrocedat Chinei. <\/p>\n
Dennis Deletant: Dar nu numai \u00een China! \u015ei \u00een Africa, \u00een fostele colonii, era foarte ascultat.<\/p>\n
Matei Udrea: \u00cen ce an a\u0163i fost declarat persona non grata?<\/p>\n
Dennis Deletant: \u00cen noiembrie 1988!<\/p>\n
Matei Udrea: Ce spunea\u0163i a\u015fa de grav \u00eenc\u00e2t s\u0103 ia regimul Ceau\u015fescu aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00eempotriva dumneavoastr\u0103?<\/p>\n
Dennis Deletant: P\u0103i, a fost o serie \u00eentreag\u0103 \u00een care \u00eel criticam pe Ceau\u015fescu. \u015ei mai ales pe Elena! Dar s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 ultima mea vizit\u0103 \u00eenainte de Revolu\u0163ie. Asta a fost \u00een septembrie-octombrie ’88. M-a dus un prieten din Cluj la Sighet, voiam s\u0103 v\u0103d \u00eenchisoarea, pentru c\u0103 bunicul Andreei a stat 5 ani la Sighet! Eram curios s\u0103 v\u0103d cum arat\u0103 \u00eenchisoarea \u015fi prietenul meu din Cluj s-a oferit s\u0103 m\u0103 duc\u0103, de\u015fi ne-am dat seama… El era foarte atent \u015fi \u015ftia numerele ma\u015finilor Securit\u0103\u0163ii, se schimbau pe drumul de la Cluj p\u00e2n\u0103 la Sighet. \u00cemi aduc aminte, una era foarte u\u015for de recunoscut, c\u0103 avea 1-CJ-4444. El spune: „Uite-i pe prietenii no\u015ftri! Nu ne-au uitat!”. Dar dup\u0103 ce am f\u0103cut vizita aia, \u00eenainte s\u0103 plec acas\u0103, la Londra, m-a invitat ambasadorul nostru britanic la mas\u0103 \u015fi a venit Mircea Dinescu, a venit Cristian Popi\u015fteanu, de la Magazin Istoric, cred c\u0103 a fost Andrei Ple\u015fu, a fost Dinu Giurescu \u015fi a fost \u015fi Dan Ghibernea (Dennis Deletant \u00eencepe s\u0103 r\u00e2d\u0103 – n. red.). \u015ei, c\u00e2nd ne \u00eentorceam de la domnul ambasador, care st\u0103tea \u00eentr-o cas\u0103 pe Pangratti, vizavi de televiziune – era \u00eentuneric bezn\u0103, nu era lumin\u0103 deloc – am mers pe jos cu Mircea Dinescu. Mircea mi-a spus: \u201eUite, Dennis, eu o s\u0103 am probleme pentru c\u0103 am vorbit la Radio Moscova \u00een sprijinul Perestroik\u0103i. Dac\u0103 mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva, po\u0163i tu s\u0103 scrii \u00een presa britanic\u0103?\u201c. I-am r\u0103spuns: \u201eCum s\u0103 nu, cum s\u0103 nu?\u201c. Dar n-a fost arestat atunci. Dup\u0103 ce m-am \u00eentors la Londra, m-au rugat de la ziarul \u201eTimes\u201c s\u0103 scriu impresiile mele despre vizita mea din Rom\u00e2nia. \u015ei am vorbit foarte mult despre cozile pe care le vedeam \u015fi la Cluj. De exemplu, c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorceam de la Sighet cu prietenul meu, ne f\u0103cea semn o doamn\u0103 care avea dou\u0103 plase pline cu p\u00e2ine. F\u0103cea autostopul. Prietenul meu a spus: \u201eDennis, s\u0103 oprim, s\u0103 nu oprim?\u201c. \u00cei era fric\u0103 pentru c\u0103 eram eu \u00een ma\u015fin\u0103. I-am zis: \u201eHai s\u0103 o lu\u0103m, s\u0103raca!\u201c. Era vineri seara. Am luat-o \u015fi am \u00eentrebat-o unde vrea s-o l\u0103s\u0103m. Ne-a zis c\u0103 lucra la fabrica de \u0163es\u0103turi \u00een Baia Mare \u015fi mergea \u00eentr-un sat unde st\u0103teau p\u0103rin\u0163ii ei. \u015ei ne-a povestit: \u201eUite, eu m\u0103 duc \u00een fiecare vineri s\u0103 duc p\u00e2ine \u015fi, \u00een schimb, iau ou\u0103 de la p\u0103rin\u0163ii mei. \u015ei a\u015fa facem schimbul \u0103sta de fiecare dat\u0103. Eu fac autostopul \u015fi la dus, \u015fi la \u00eentors!\u201c. Am dus-o \u00een sat, am l\u0103sat-o, ne-a mul\u0163umit \u015fi am continuat drumul. La vreo un kilometru mai jos, un mili\u0163ian cu o geant\u0103 sub um\u0103r ne face semn s\u0103 oprim! Sever, prietenul meu, mi-a spus: \u201eAoleu, s\u0103 vezi c\u0103 ne legitimeaz\u0103!\u201c. Am oprit, Sever mi-a spus: Du-te, stai \u00een spate, Dennis, dar nu spui niciun cuv\u00e2nt! Stai acolo!\u201c. S-a urcat mili\u0163ianul, ne-a mul\u0163umit c\u0103 am oprit \u015fi Sever l-a \u00eentrebat: \u201eDar, tovar\u0103\u015fu’, unde v\u0103 e ma\u015fina?\u201c. Mili\u0163ianul a r\u0103spuns: \u201eFir-ar al dracului Ceau\u015fescu, n-avem benzin\u0103 pentru ma\u015fin\u0103!\u201c. (Dennis Deletant izbucne\u015fte \u00een r\u00e2s – n. red.) Ma\u015fina Mili\u0163iei n-avea benzin\u0103! Eu am v\u0103zut c\u0103 Sever se uita \u00een oglinda retrovizoare sper\u00e2nd c\u0103 nu scot niciun cuv\u00e2nt cu accentul meu. \u015ei tot drumul, c\u0103 am f\u0103cut vreo 10 kilometri, mili\u0163ianul nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103-l \u00eenjure pe Ceau\u015fescu. \u00cen final, l-am l\u0103sat, ne-a mul\u0163umit \u015fi am continuat. \u015ei cred c\u0103 am scris \u015fi despre acest episod \u00een \u201eTimes\u201c.<\/p>\n
Matei Udrea: Dac\u0103 a\u0163i scris \u015fi despre asta, atunci e clar… <\/p>\n
Dennis Deletant: Da, da!<\/p>\n
\u201eMilitaru a \u00eenceput s\u0103-mi povesteasc\u0103. A spus: Eu am fost trimis la Moscova \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i ofi\u0163eri din Armata rom\u00e2n\u0103 \u015fi am fost la Academia GRU, l\u00e2ng\u0103 Moscova, unde ne-au \u00eenv\u0103\u0163at tot felul de lucruri, tehnica spionajului. Dar ru\u015fii erau foarte interesa\u0163i de componen\u0163a Armatei rom\u00e2ne. \u015ei mi-a povestit Militaru c\u0103 el d\u0103dea informa\u0163ii, dar nu le d\u0103dea la Ambasada sovietic\u0103. Se ducea la Constan\u0163a, la Consulatul sovietic, \u015fi acolo depunea documentele\u201c<\/p>\n
Matei Udrea: A\u0163i men\u0163ionat, la un moment dat, c\u0103 v-a\u0163i \u00eent\u00e2lnit cu generalul Nicolae Militaru (membru al echipei Iliescu la Revolu\u0163ie \u015fi, ulterior, ministru al Ap\u0103r\u0103rii – n. red.) c\u00e2nd era pe moarte \u015fi c\u0103 el v-a spus despre cariera lui \u00een GRU. Pute\u0163i s\u0103 ne spune\u0163i ce v-a dest\u0103inuit? <\/p>\n
Dennis Deletant: Care a fost \u00eemprejurarea: eu am venit pe 30 decembrie 1989 la chemarea lui John Simpson, care era un \u015fef la BBC, la Externe, \u015fi care ajunsese cu echipa \u00eenaintea mea. Eram o persoan\u0103 bun\u0103 la toate. Dup\u0103 ce a c\u0103zut Ceau\u015fescu, m-a chemat la Bucure\u015fti \u015fi am venit. Printre oamenii pe care i-am intervievat au fost Iliescu, Brucan – pe care l-am cunoscut \u00een ’87, la Londra, c\u00e2nd Ceau\u015fescu l-a l\u0103sat s\u0103 mearg\u0103 la Washington-Londra-Moscova – \u015fi al\u0163ii. Adic\u0103 am f\u0103cut interviuri cu toat\u0103 protipendada. \u015ei John m-a rugat s\u0103 fiu un fel de fixer, cum zicem noi. Adic\u0103 traduceam, dar mai \u015fi aranjam cu unii \u015fi cu al\u0163ii interviurile. Atunci, imediat dup\u0103 Revolu\u0163ie, am stat foarte mult de vorb\u0103 cu St\u0103nculescu (Victor Atanasie St\u0103nculescu, ministrul Ap\u0103r\u0103rii care a \u00eentors Armata \u00eempotriva lui Ceau\u015fescu \u00een 22 decembrie 1989 – n. red.). Dar cu Militaru n-am stat de vorb\u0103 foarte mult. \u00cen schimb, la 5 ani de la Revolu\u0163ie, am f\u0103cut un program despre Rom\u00e2nia \u015fi iar\u0103\u015fi am fost la Militaru. Atunci am fost acas\u0103 la el. Se vedea c\u0103 era foarte bolnav \u015fi a dat un interviu BBC-ului 4 ore. Atunci n-am \u00eentrebat de GRU. A pus John \u00eentreb\u0103ri despre rela\u0163ia lui cu Iliescu \u015fi cu Brucan. Dup\u0103 ce a avut loc interviul – Militaru tot tu\u015fea – fata lui, care era acolo, m-a \u00eentrebat dac\u0103 n-a\u015f putea aduce ceva, c\u0103 veneam des s\u0103-i v\u0103d pe socri. \u015ei i-am spus: \u201eDa, o s\u0103 \u00eencerc s\u0103 vin peste o lun\u0103 \u015fi v\u0103 aduc ceva\u201c. Echipa de la BBC a plecat, eu am mai r\u0103mas pu\u0163in, s\u0103 stau de vorb\u0103 cu fata. \u015ei fata mi-a spus: \u201eUite, tata are cancer \u015fi nu mai are mult de tr\u0103it, dac\u0103 pute\u0163i g\u0103si ceva…\u201c. \u015ei mi-a dat numele unui medicament francez. C\u00e2nd am ajuns la Londra, m-am dus la medicul facult\u0103\u0163ii \u015fi i-am explicat. El nu prea avea voie s\u0103 prescrie pentru al\u0163ii care nu-i erau pacien\u0163i, dar i-am explicat \u00eemprejur\u0103rile \u015fi mi-a dat re\u0163et\u0103. Am cump\u0103rat medicamentul respectiv \u015fi m-am \u00eentors la Bucure\u015fti, am dat un telefon fetei. Ea mi-a spus: „Mul\u0163umim, s\u0103 trece\u0163i m\u00e2ine, dac\u0103 pute\u0163i!”. M-am dus a doua zi cu medicamentul. Militaru era a\u015fezat \u00eentr-un scaun \u015fi fata ne-a adus c\u00e2te o cafea. I-am dat fetei medicamentul, ea i-a zis: „Uite, tat\u0103, domnul profesor ce dr\u0103gu\u0163 a fost!”. Militaru a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Era un moment emo\u0163ionant \u015fi pentru mine. Dar… M\u0103 rog, dup\u0103 ce \u015fi-a rec\u0103p\u0103tat for\u0163a, s\u0103 zicem, m-a \u00eentrebat: \u201eCu ce v\u0103 pot ajuta eu?\u201c. Am r\u0103spuns: \u201eDomnule general, \u00eendr\u0103znesc s\u0103 v\u0103 \u00eentreb ceva despre tinere\u0163ea dumneavoastr\u0103. \u015etiu, din documentele pe care le-am v\u0103zut, c\u0103 a\u0163i f\u0103cut servicii pentru Uniunea Sovietic\u0103\u201c. \u015ei a \u00eenceput s\u0103-mi povesteasc\u0103. A spus: \u201eEu am fost trimis la Moscova \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i ofi\u0163eri din Armata rom\u00e2n\u0103 \u015fi am fost la Academia GRU, l\u00e2ng\u0103 Moscova, unde ne-au \u00eenv\u0103\u0163at tot felul de lucruri, tehnica spionajului. Dar ru\u015fii erau foarte interesa\u0163i de componen\u0163a Armatei rom\u00e2ne de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti \u015fi cine f\u0103cea parte din Comandamentul militar pentru Bucure\u015fti, mai ales\u201c. \u015ei mi-a povestit Militaru c\u0103 el d\u0103dea informa\u0163ii, dar nu le d\u0103dea la Ambasada sovietic\u0103. Se ducea la Constan\u0163a, la Consulatul sovietic, \u015fi acolo depunea documentele \u015fi ce mai f\u0103cea. \u015ei mi-a zis: \u201eEu am fost \u00een slujba Uniunii Sovietice!\u201c. A\u015fa de senin \u015fi…<\/p>\n
Matei Udrea: N-avea nicio remu\u015fcare? Nu se g\u00e2ndea c\u0103… <\/p>\n
Dennis Deletant: Nu, nu, nu, nu! \u015ei a r\u0103mas \u00een slujba lor. De-aia a adoptat, cred eu, pozi\u0163ia pe care a adoptat-o \u00een primele zile dup\u0103 Revolu\u0163ie. Pe bun\u0103 dreptate, dup\u0103 p\u0103rerea mea, a fost considerat un spion sovietic \u015fi de aia a fost… Nu dat afar\u0103, dar marginalizat de Iliescu. Pentru c\u0103 cei de la UM 0110, cu contraspionajul, \u015ftiau de el, era pe lista lor. El \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n
\u201ePi\u0163u sare peste foarte multe evenimente care pentru mine sunt concludente! \u00cen seara de 22 decembrie 1989, trei oameni \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een salopete negre au invadat re\u015fedin\u0163a ambasadorului britanic. Ace\u015fti trei oameni aveau o mitralier\u0103 pe care au pus-o pe acoperi\u015ful re\u015fedin\u0163ei \u015fi au tras \u00een televiziune p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Armata a adus un TAB care a demolat acoperi\u015ful. Ace\u015fti tr\u0103g\u0103tori \u00een salopete erau rom\u00e2ni\u201c <\/p>\n
Matei Udrea: A\u015f vrea s\u0103 \u015ftiu p\u0103rerea dumneavoastr\u0103, la Revolu\u0163ie a fost m\u00e2na sovieticilor? Cine a tras la Revolu\u0163ie? Procurorul Ranco Pi\u0163u spune c\u0103 au fost b\u0103ga\u0163i ru\u015fii.<\/p>\n
Dennis Deletant: Eu am \u015fi scris mai recent pentru Corint, m-au rugat s\u0103 aduc la zi capitolul respectiv din manualul de Istoria Rom\u00e2niei. \u015ei i-am sf\u0103tuit pe cititori, pe liceeni, s\u0103 compare ce am scris eu despre Revolu\u0163ie cu ce sus\u0163ine generalul Pi\u0163u (Ranco Pi\u0163u, procurorul militar care a f\u0103cut ultimul rechizitoriu din dosarul Revolu\u0163iei – n. red.). \u00cen primul r\u00e2nd, eu am spus c\u0103 domnul Pi\u0163u e procuror, dar nu e istoric pentru c\u0103 sare peste foarte multe evenimente care pentru mine sunt concludente! Unul din aceste evenimente este c\u0103, \u00een seara de 22 decembrie, trei oameni \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een salopete negre au invadat re\u015fedin\u0163a ambasadorului britanic! El nu era acas\u0103, dar so\u0163ia cu cele dou\u0103 fete erau \u015fi s-au ascuns \u00een subsol, pentru c\u0103 ace\u015fti trei oameni aveau o mitralier\u0103. Ace\u015ftia au pus mitraliera pe acoperi\u015ful re\u015fedin\u0163ei \u015fi au tras \u00een televiziune p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Armata din televiziune a chemat un TAB, un APC (vehicul blindat de infanterie – n. red.) care a demolat acoperi\u015ful, a tras cu tunul. Am vorbit cu c\u0103pitanul respectiv.<\/p>\n
Matei Udrea: Ace\u015fti tr\u0103g\u0103tori \u00een salopete erau sovietici? <\/p>\n
Dennis Deletant: Nu! Erau rom\u00e2ni! A\u015fa zice nevasta ambasadorului cu care am stat personal de vorb\u0103. Dar nu numai ea! C\u0103 dup\u0103 aceea am vorbit cu domnul general Gu\u015f\u0103 (\u015etefan Gu\u015f\u0103, \u015feful Statului Major General al Armatei rom\u00e2ne la Revolu\u0163ie – n. red.). A dat un interviu la doi ani dup\u0103 Revolu\u0163ie \u00een care spune: \u201eCred c\u0103 ace\u015fti tr\u0103g\u0103tori, nu numai cei de la re\u015fedin\u0163a ambasadorului, dar \u015fi al\u0163ii, erau de la Direc\u0163ia a 5-a (a Securit\u0103\u0163ii – n. red.)\u201c. A\u015fa a spus Gu\u015f\u0103! Se poate s\u0103 fi fost \u015fi de la USLA. Dar terori\u015fti erau, dup\u0103 defini\u0163ia noastr\u0103 occidental\u0103. Erau terori\u015fti! Iar Pi\u0163u sus\u0163ine \u00een rechizitoriu c\u0103 n-au existat terori\u015fti! \u00cen ceea ce prive\u015fte sovieticii, e adev\u0103rat, dup\u0103 c\u00e2te mi-am dat seama, vorbim cu unii \u015fi cu al\u0163ii, c\u0103 erau c\u00e2\u0163iva, dar nu \u00een num\u0103r mare. Nu 30.000. C\u0103, v\u0103 \u00eenchipui\u0163i, cum puteau s\u0103…<\/p>\n
Matei Udrea: Deci, au fost \u015fi sovietici! <\/p>\n
Dennis Deletant: Au fost \u015fi ceva sovietici, dar noi n-avem dovezi c\u0103 au tras ei!<\/p>\n
\u201eRevolu\u0163ia n-a fost o opera\u0163iune a sovieticilor. Nu ei l-au dat jos pe Ceau\u015fescu. Poporul l-a dat! Sunt baliverne c\u0103 au decis Bush \u015fi Gorbaciov la Malta r\u0103sturnarea lui Ceau\u015fescu. Rom\u00e2nia nici n-a intrat \u00een discu\u0163ie acolo! Nu s-a discutat! Nici ru\u015fii nu prea \u00een\u0163elegeau ce se \u00eent\u00e2mplase aici\u201c<\/p>\n
Matei Udrea: A\u015fadar, a fost o lovitur\u0103 de stat dat\u0103 de sovietici? O ac\u0163iune coordonat\u0103 de la Moscova? <\/p>\n
Dennis Deletant: Nu! Asta e o gre\u015feal\u0103 de interpretare. N-a fost! N-a fost o opera\u0163iune a sovieticilor.<\/p>\n
Matei Udrea: Deci, n-a fost a sovieticilor!<\/p>\n
Dennis Deletant: Nu, nu!<\/p>\n
Matei Udrea: Nu ei l-au dat jos pe Ceau\u015fescu? <\/p>\n
Dennis Deletant: Nu, nu!<\/p>\n
Matei Udrea: \u015eti\u0163i teoria lui Iulian Vlad, fostul \u015fef al Securit\u0103\u0163ii, c\u0103 s-au \u00eent\u00e2lnit Bush cu Gorbaciov la Malta \u015fi acolo au decis s\u0103-l r\u0103stoarne de Ceau\u015fescu. <\/p>\n
Dennis Deletant: Nu, nu! Astea sunt baliverne! Nu exist\u0103 niciun document de la Malta \u00een care… Adic\u0103 Rom\u00e2nia n-a intrat \u00een discu\u0163ie! N-a fost! N-a fost discutat! \u015ei v\u0103 mai dau un fapt: mi se pare c\u0103 \u00een 4 sau 5 iulie 1990 am fost invitat de Florin Constantiniu (istoric rom\u00e2n – n. red.) la Iorga (Institutul de Istorie Nicolae Iorga – n. red.) s\u0103 stau de vorb\u0103 cu corespondentul TASS despre Revolu\u0163ie. \u015ei domnul Nicolae Moruzov, care vorbea foarte bine \u00een rom\u00e2n\u0103, a zis c\u0103 \u201eNu vorbim aici, la Iorga, hai s\u0103 mergem undeva\u201c. I-am zis: \u201eCum s\u0103 nu? Hai!\u201c. Mi-a fost clar, din discu\u0163iile noastre, c\u0103 nici ru\u015fii nu prea \u00een\u0163elegeau ce se \u00eent\u00e2mplase aici!<\/p>\n
Matei Udrea: \u00cen ’89!<\/p>\n
Dennis Deletant: \u00cen ’89, da, da, da! Noi ne comparam notele, oarecum. L-am mai v\u0103zut de la Revolu\u0163ie \u015fi mi s-a p\u0103rut un om foarte echilibrat. Dar, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu! Asta a fost o inven\u0163ie a…<\/p>\n
Matei Udrea: \u015ei atunci, cine l-a dat jos pe Ceau\u015fescu?<\/p>\n
Dennis Deletant: Cine l-a dat jos? Poporul!<\/p>\n
Matei Udrea: Poporul!<\/p>\n
Dennis Deletant: Da! Poporul l-a dat jos, dup\u0103 p\u0103rerea mea! Nu uita c\u0103 situa\u0163ia era de a\u015fa natur\u0103, \u00een celelalte \u0163\u0103ri socialiste, c\u0103 se tot d\u0103deau jos liderii! \u00cen octombrie ’89 a fost Gorbaciov \u00een Berlinul de Est, pentru aniversarea…<\/p>\n
Matei Udrea: Da, 40 de ani de la \u00eenfiin\u0163area RDG! <\/p>\n
Dennis Deletant: Da! \u015ei i-a spus lui Honecker (liderul Germaniei comuniste – n. red.): \u201eDe acum \u00eenainte, nu v\u0103 baza\u0163i pe noi!\u201c.<\/p>\n
Matei Udrea: Gorbaciov i-a spus asta lui Honecker. <\/p>\n
Dennis Deletant: Da! \u0102sta era semn clar c\u0103 sovieticii se retrag din Europa de Est. Pentru c\u0103, din punct de vedere economic, era o povar\u0103 enorm\u0103 pentru economia sovietic\u0103. Eu glumeam cu Moruzov, \u00eei spuneam: „Uite, noi, britanicii, am exploatat coloniile noastre. \u015ei francezii la fel! Dar voi, sovieticii, a\u0163i ajuns \u00een stare s\u0103 subven\u0163iona\u0163i, s\u0103 da\u0163i voi bani ca s\u0103 sprijini\u0163i! Asta nu e o politic\u0103 economic\u0103 prea str\u0103lucit\u0103!”. El a z\u00e2mbit, n-a comentat. Deci, nu cred \u00een asta. Nu neg c\u0103 au fost turi\u015fti sovetici, dar…<\/p>\n
Matei Udrea: Dac\u0103 Moscova n-a fost implicat\u0103, ce c\u0103utau ace\u015fti sovietici? At\u00e2\u0163ia c\u00e2\u0163i au fost ei, mul\u0163i-pu\u0163ini… <\/p>\n
Dennis Deletant: Se poate s\u0103 fi vrut s\u0103 asigure securitatea blocului sovietic, adic\u0103 ce r\u0103m\u0103sese. Pentru c\u0103 \u015fi Putin vrea ast\u0103zi s\u0103 destabileze Republica Moldova \u015fi, dup\u0103 aceea, Rom\u00e2nia. Asta e o tactic\u0103 a lui Stalin din anii ’30, c\u00e2nd infiltra agen\u0163i sovietici \u00een Basarabia. Dar e aceea\u015fi tactic\u0103, aceea\u015fi strategie!<\/p>\n
\u201e\u00cen 1993, c\u00e2nd mi-a dat voie M\u0103gureanu s\u0103 m\u0103 uit, am g\u0103sit aceast\u0103 condic\u0103 de contabilitate care avea numele tuturor angaja\u0163ilor Securit\u0103\u0163ii la 30 august 1948. Erau scrise cu creionul. \u00cen 1999, c\u00e2nd s-a \u00eenfiin\u0163at CNSAS-ul, m-am dus s\u0103 cercetez, s\u0103 m\u0103 mai uit. Dar n-au mai g\u0103sit-o! \u015ei nici ast\u0103zi n-au g\u0103sit-o!\u201c<\/p>\n
Matei Udrea: Domnule profesor, a\u0163i povestit la lansarea c\u0103r\u0163ii c\u0103 multe documente ale Securit\u0103\u0163ii pe care le-a\u0163i studiat la \u00eenceputul anilor ’90 nu mai sunt azi de g\u0103sit \u00een arhive. Ce crede\u0163i c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat cu acestea? <\/p>\n
Dennis Deletant: Nu \u015ftiu… N-a\u015f spune c\u0103 multe. Dar era vorba de aceast\u0103 condic\u0103 de contabilitate de format folio (format mare de h\u00e2rtie sau carte care m\u0103soar\u0103 aproximativ 30,5X48,3 cm – n. red.), cu coperta albastr\u0103, care n-avea cot\u0103 (\u00een mod normal, toate documentele din arhive au ni\u015fte date de identificare numite cote dup\u0103 care pot fi c\u0103utate \u015fi g\u0103site mai u\u015for – n. red.) c\u00e2nd domnul M\u0103gureanu mi-a dat voie s\u0103 v\u0103d (\u00een 1993 – n. red.). \u015ei acolo avea numele tuturor angaja\u0163ilor Securit\u0103\u0163ii la 30 august 1948. Erau scrise cu creionul. Eu nu puteam s\u0103 fotografiez. \u00cen primul r\u00e2nd, nu mi-au dat voie s\u0103 fotografiez. \u00cen al doilea r\u00e2nd, tot nu ie\u015fea nimic, pentru c\u0103 totul era scris cu creionul, toate numele. Eu am copiat numai numele capilor Securit\u0103\u0163ii pentru fiecare regiune \u00een care Rom\u00e2nia era organizat\u0103 la vremea aceea, \u00een 1948. \u00cen 1999, c\u00e2nd s-a \u00eenfiin\u0163at CNSAS-ul, m-am dus s\u0103 cercetez, s\u0103 m\u0103 mai uit.<\/p>\n
Matei Udrea: \u015ei nu mai erau de g\u0103sit?<\/p>\n
Dennis Deletant: Nu erau de g\u0103sit!<\/p>\n
Matei Udrea: Ce se fi \u00eent\u00e2mplat? S-au pierdut pe drum?<\/p>\n
Dennis Deletant: Nu \u015ftiu ce s-a \u00eent\u00e2mplat. I-am spus lui Gheorghe Oni\u015foru (directorul de atunci al CNSAS – n. red.): „George, unde e condica aceea? C\u0103 eu am consultat-o!\u201c. \u015ei a dat ordinul s\u0103 se caute, dar n-au g\u0103sit-o! \u015ei nici ast\u0103zi n-au g\u0103sit-o!<\/p>\n
Matei Udrea: Foarte bizar! <\/p>\n
Dennis Deletant: Da, e foarte bizar! Cred c\u0103 problema, pentru unii, e c\u0103 erau ni\u015fte nume inconvenabile care ap\u0103reau acolo. Aveau trei sau patru rubrici, cu etnie, carnetul de partid cu num\u0103rul, starea social\u0103, data na\u015fterii. Foarte interesant era! Am folosit o parte din materialul \u0103sta ca s\u0103-l contrazic pe Vadim Tudor c\u00e2nd a venit cu ideea asta, c\u0103 numai str\u0103ini au fost membri ai Securit\u0103\u0163ii. \u015ei am ar\u0103tat care era componen\u0163a! De fapt, majoritatea erau rom\u00e2ni! Erau \u015fi c\u00e2\u0163iva str\u0103ini, mai ales \u00een Transivania, l\u00e2ng\u0103 Cluj. \u015ei \u00een Banat era un ceh care conducea Securitatea. Karl Bushec era \u015feful Securit\u0103\u0163ii \u00een Banat, un ceh. Bodnarenko (cu pseudonimul Gheorghe Pintilie, \u015feful Securit\u0103\u0163ii \u00een perioada 1948-1953 – n. red.) era trecut ca rom\u00e2n la rubrica privind etnia, al treilea era Mazuru, al doilea era Nicolski. Erau trecu\u0163i ca rom\u00e2ni, dar erau ucraineni sau ru\u015fi.<\/p>\n
\u201eCu Potra, de exemplu: nu neg c\u0103 o fi fost finan\u0163at de ru\u015fi, dar argumentul meu este c\u0103, de\u015fi ru\u015fii au aceste planuri de care \u015ftim, \u00eenf\u0103ptuitorii sunt rom\u00e2ni! \u015ei asta mi-a spus recent, la Chi\u015fin\u0103u, un rus cu care am vorbit: Noi n-avem nevoie s\u0103 ne infiltr\u0103m \u00een Rom\u00e2nia pentru c\u0103 rom\u00e2nii \u00eentotdeauna se \u00eempu\u015fc\u0103 singuri \u00een picior!\u201c<\/p>\n
Matei Udrea: Ultima \u00eentrebare. A\u015f vrea s\u0103 v\u0103 provoc s\u0103-mi spune\u0163i o p\u0103rere personal\u0103 a dumneavoastr\u0103. Ce crede\u0163i despre evenimentele petrecute \u00een ultimii ani \u00een Rom\u00e2nia? Sunt autentice mi\u015fc\u0103rile extremiste \u015fi pro-ruse care au ap\u0103rut aici? <\/p>\n
Dennis Deletant: Da, da! Mi\u015fc\u0103rile extremiste au existat, dar nu cred c\u0103 au avut amploarea pe care le-o dau anumi\u0163i anali\u015fti. Cu Potra, de exemplu: nu neg c\u0103 o fi fost finan\u0163at de ru\u015fi, dar argumentul meu este c\u0103, de\u015fi ru\u015fii au aceste planuri de care \u015ftim, \u00eenf\u0103ptuitorii sunt rom\u00e2ni! \u015ei asta mi-a spus recent, la Chi\u015fin\u0103u, un rus cu care am vorbit. Un redactor de limba rus\u0103 la Chi\u015fin\u0103u care m-a rugat s\u0103 stau de vorb\u0103 cu el. \u015ei l-am \u00eentrebat: \u201eCe zice\u0163i de scandal, fiascoul cu alegerile?\u201c. El mi-a r\u0103spuns: \u201eNoi n-avem nevoie s\u0103 ne infiltr\u0103m \u00een Rom\u00e2nia pentru c\u0103 rom\u00e2nii \u00eentotdeauna se \u00eempu\u015fc\u0103 singuri \u00een picior!\u201c.<\/p>\n
Matei Udrea: Am \u00een\u0163eles. \u015ei p\u0103rerea dumneavoastr\u0103? Ce p\u0103rere ave\u0163i, ce s-a \u00eent\u00e2mplat? <\/p>\n
Dennis Deletant: P\u0103i, cred c\u0103 e o s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 de adev\u0103r. Nu neg asta! Dar pentru mine e decep\u0163ionant c\u0103 serviciile de aici mi s-au p\u0103rut complet neprofesioniste! Adic\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, comisiile de control (ale Parlamentului – n. red.) n-au f\u0103cut nicio anchet\u0103! De ce SRI-ul n-a identificat aceste 24.000 de conturi de TikTok? Pe c\u00e2nd \u00een Moldova, acum 16 luni, serviciile moldovene\u015fti erau preg\u0103tite pentru o opera\u0163iune de genul \u0103sta finan\u0163at\u0103 de Rusia. \u015ei b\u0103nuiesc, nu \u015ftiu, dar b\u0103nuiesc c\u0103 i-au avertizat pe rom\u00e2ni! \u201eVede\u0163i, fi\u0163i aten\u0163i, c\u0103…\u201c<\/p>\n
Matei Udrea: \u015ei explica\u0163ia dumneavoastr\u0103 pentru aceast\u0103 lips\u0103 de reac\u0163ie este… <\/p>\n
Dennis Deletant: Lips\u0103 de profesionalism!<\/p>\n
Matei Udrea: Deci, nu rea-credin\u0163\u0103, ci incompeten\u0163\u0103!<\/p>\n
Dennis Deletant: Incompeten\u0163\u0103! Incompeten\u0163\u0103! De ce n-a comunicat SRI-ul cu Autoritatea Electoral\u0103 Permanent\u0103 pe problema asta cu TikTok-ul? De ce n-a sesizat nimeni c\u0103 Georgescu a declarat c\u0103 are zero cheltuieli? E halucinant mai ales pentru anali\u015ftii din NATO c\u0103 serviciile par s\u0103 fie – nu cunosc toate detaliile, dar par s\u0103 fie – a\u015fa de slabe! Nici \u00een ziua de ast\u0103zi n-au niciun raport! \u00cen statele NATO, \u00een general, c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o criz\u0103, se formeaz\u0103 o comisie de control, fiecare serviciu are o astfel de comisie! Se adun\u0103… Nu public\u0103, dar trimit raport la plenul respectiv, unde se discut\u0103. Sigur c\u0103 nu se d\u0103 publicit\u0103\u0163ii, c\u0103 astea sunt secrete de stat, dar m\u0103car s\u0103 fie discutat\u0103 problema! Unde e analiza f\u0103cut\u0103 aici? Nu zic s\u0103 fie publicat\u0103, dar m\u0103car s\u0103 fie o analiz\u0103! S\u0103 studieze domnul pre\u015fedinte \u015fi domnul prim-ministru: care este explica\u0163ia pentru e\u015fecul serviciilor din Rom\u00e2nia? C\u0103 asta e p\u0103rerea mea personal\u0103, dar \u015ftiu de la anali\u015fti din exterior c\u0103 sunt foarte mira\u0163i de ceea ce pare s\u0103 fie o lips\u0103 de control parlamentar\u0103 asupra serviciilor.<\/p>\n
Matei Udrea: \u015ei C\u0103lin Georgescu, dup\u0103 p\u0103rerea dumneavoastr\u0103, este un fenomen natural, un personaj carismatic care a atras popula\u0163ia? Sau mai mult dec\u00e2t at\u00e2t? <\/p>\n
Dennis Deletant: Da, e un fenomen carismatic pentru c\u0103 popula\u0163ia are dolean\u0163e! Oamenii sunt sup\u0103ra\u0163i, \u015ftiu c\u0103 exist\u0103 un vid \u00eentre cei care au \u015fi cei care n-au, mai ales la sate, unde m\u0103 \u015fi duc din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, mai stau de vorb\u0103 cu s\u0103teni. \u015ei chiar unul din prietenii mei m-a \u015focat pentru c\u0103 mi-a spus c\u0103 a votat-o pe doamna \u015eo\u015foac\u0103. I-am spus: \u201eCum po\u0163i s\u0103 faci a\u015fa ceva?\u201c. \u015ei… M\u0103 rog, a zis c\u0103 to\u0163i din Bucure\u015fti sunt corup\u0163i \u015fi c\u0103 nu putem s\u0103 avem \u00eencredere \u00een ei. Pe urm\u0103, e mitul \u0103la care m-a frapat, cu Uniunea European\u0103 care ne exploateaz\u0103. \u015ei eu le spun: \u201e\u015eti\u0163i cum v\u0103 exploateaz\u0103? Din 2011 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, Rom\u00e2nia n-a luat dec\u00e2t 50% din toate granturile \u015fi \u00eemprumuturile oferite de Uniunea European\u0103! Asta nu e exploatare, e neglijen\u0163\u0103 din partea voastr\u0103!\u201c Au la dispozi\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een august, la anul, s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 programul PNRR. Dar dup\u0103 recordul pe care-l au, m\u0103 \u00eendoiesc! A\u015f vrea s\u0103 nu fie a\u015fa, a\u015f vrea s\u0103 aib\u0103 succes, dar m\u0103 \u00eendoiesc s\u0103 poat\u0103 folosi to\u0163i banii pu\u015fi la dispozi\u0163ie de c\u0103tre Bruxelles!<\/p>\n
Matei Udrea: V\u0103 mul\u0163umesc foarte mult, domnule profesor! <\/p>\n
Dennis Deletant: Cu pl\u0103cere!<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
<\/p>\n
Articolul de mai sus este destinat exclusiv inform\u0103rii dumneavoastr\u0103 personale. Dac\u0103 reprezenta\u0163i o institu\u0163ie media sau o companie \u015fi dori\u0163i un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rug\u0103m s\u0103 ne trimite\u0163i un mail pe adresa abonamente@news.ro<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Revolu\u0163ia din decembrie 1989 a fost f\u0103cut\u0103 de poporul rom\u00e2n, care l-a r\u0103sturnat pe dictatorul Nicolae Ceau\u015fescu, iar…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":55295,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,21340,36,37,27,230,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-55294","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-deletant","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-interviu","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-ro","20":"tag-romana","21":"tag-romania","22":"tag-romanian","23":"tag-stiri","24":"tag-titluri","25":"tag-top-stories","26":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115644413123431050","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/55294","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=55294"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/55294\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/55295"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=55294"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=55294"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=55294"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}