![\"Ru\u0219ii](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1764596409_233_index.jpeg\")
<\/p>\nDe la eliberarea ora\u0219ului Herson, for\u021bele ruse au lansat atacuri sistematice asupra localit\u0103\u021bii, cu scopul de a intimida popula\u021bia civil\u0103. \u00cen prezent, ora\u0219ul se confrunt\u0103 cu un nivel constant de violen\u021b\u0103, generat de atacuri cu drone \u0219i lovituri de artilerie. Potrivit For\u021belor de Ap\u0103rare ale Ucrainei, numai \u00een luna octombrie au fost \u00eenregistrate peste 9.000 de lovituri cu drone FPV \u00een direc\u021bia Herson.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Ru\u0219ii continu\u0103 atacurile asupra Hersonului\/FOTO:X<\/p>\n
Atacurile vizeaz\u0103 frecvent zone civile, inclusiv locuin\u021be, vehicule de transport public, ambulan\u021be, echipe de salvare \u0219i convoaie umanitare. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, for\u021bele ruse lanseaz\u0103 zilnic \u00eentre 1.500 \u0219i 1.600 de proiectile de artilerie asupra regiunii, iar num\u0103rul bombelor aviatice ghidate a crescut de la 250 \u00een septembrie la peste 550 \u00een octombrie.<\/p>\n
\u00cen condi\u021biile \u00een care for\u021bele ruse nu au reu\u0219it s\u0103 ocupe ora\u0219ul prin ac\u021biuni terestre, autorit\u0103\u021bile ucrainene avertizeaz\u0103 asupra riscului unui nou atac de propor\u021bii, cu poten\u021bial de a genera o catastrof\u0103 ecologic\u0103 \u00een \u00eentreg bazinul M\u0103rii Negre.<\/p>\n
\t\t\tDocumente interceptate sugereaz\u0103 intensificarea opera\u021biunilor ruse<\/p>\n
Canalul 24 din Ucraina sus\u021bine c\u0103 a primit, prin intermediul grup\u0103rii de hackeri \u201e256 Divizia Cyber-Asalt\u201d, documente care ar indica planurile armatei ruse de a intensifica opera\u021biunile \u00een zona Herson. Materialele ar fi fost ob\u021binute din coresponden\u021ba unui ofi\u021ber al Diviziei 98 Aeropurtate, maiorul Aleksei Ia\u021benko.<\/p>\n
Analiza datelor ar ar\u0103ta c\u0103 unitatea din care face parte maiorul a fost relocat\u0103 pe frontul din Herson \u00een toamna anului 2025, dup\u0103 ce ar fi participat la lupte \u00een Donbas, inclusiv la Bahmut. Documentele indic\u0103 faptul c\u0103 Rusia inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 for\u021beze traversarea fluviului Nipru \u0219i s\u0103 ocupe cartierul Korabel.<\/p>\n
\u00cen paralel, for\u021bele ruse ar planifica intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice \u0219i a sta\u021biilor de epurare a apei din Herson, folosind drone de atac \u0219i rachete balistice.<\/p>\n
\t\t\tRiscuri pentru infrastructur\u0103 \u0219i popula\u021bie<\/p>\n
Anali\u0219tii Institutului pentru Studiul R\u0103zboiului (ISW) estimeaz\u0103 c\u0103 Rusia nu dispune de suficiente trupe pentru a cuceri ora\u0219ul. Cu toate acestea, obiectivul ar fi distrugerea infrastructurii critice pentru a face ora\u0219ul nelocuibil \u2013 o strategie pe care autorit\u0103\u021bile locale au semnalat-o \u00eenc\u0103 din 2024.<\/p>\n
Dup\u0103 distrugerea barajului de la Kahovka \u0219i din cauza bombardamentelor constante, sistemele de alimentare cu ap\u0103 \u0219i energie func\u021bioneaz\u0103 deja la limita capacit\u0103\u021bii. Cercet\u0103ri academice din Herson indic\u0103 o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a polu\u0103rii apei \u00een zona influen\u021bat\u0103 de devers\u0103rile insuficient tratate.<\/p>\n
Speciali\u0219tii avertizeaz\u0103 c\u0103 distrugerea sta\u021biilor de epurare ar putea conduce la deversarea direct\u0103 \u00een Nipru a unor volume mari de ape uzate neepurate, con\u021bin\u00e2nd substan\u021be organice, agen\u021bi patogeni \u0219i metale grele.<\/p>\n
\t\t\t![\"Harta](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1764596409_783_index.jpeg\")
<\/p>\n
Harta explicativ\u0103 cu fluxul curen\u021bilor \u0219i zonele afectate\/ Imagine generat\u0103 de chatgpt.com<\/p>\n
\t\t\tImpact poten\u021bial asupra ecosistemului M\u0103rii Negre<\/p>\n
Estuarul Nipru-Bug, o zon\u0103 ecologic\u0103 sensibil\u0103, ar putea fi grav afectat. O eventual\u0103 contaminare masiv\u0103 ar putea duce la:<\/p>\n
-distrugerea zonelor de reproducere a pe\u0219tilor,<\/p>\n
-moartea organismelor filtratoare precum midiile \u0219i stridiile,<\/p>\n
-acumularea de metale grele \u00een sedimente,<\/p>\n
-fenomene de eutrofizare care favorizeaz\u0103 proliferarea algelor toxice.<\/p>\n
Efectele ar putea ajunge rapid \u00een Marea Neagr\u0103, unde curen\u021bii dominan\u021bi \u2013 cunoscu\u021bi sub denumirea \u201eochelarii lui Knipovici\u201d \u2013 ar transporta poluan\u021bii spre coastele Rom\u00e2niei, Bulgariei \u0219i Turciei. Fenomenele de \u201e\u00eenflorire\u201d a apei (algae bloom), generate de cianobacterii, ar putea afecta pescuitul, acvacultura \u0219i turismul.<\/p>\n
\t\t\tRom\u00e2nia ar putea fi printre cele mai afectate state<\/p>\n
Primul afectat va fi aliatul Ucrainei, Rom\u00e2nia, deoarece zona maritim\u0103 adiacent\u0103 deltei Dun\u0103rii este poluat\u0103 \u00een dou\u0103 moduri: direct din Dun\u0103re \u0219i prin curen\u021bii maritimi din apele ucrainene:<\/p>\n
– Cambala, chefalul \u0219i bibanul \u2013 specii care migreaz\u0103 din apele ucrainene \u2013 vor deveni periculoase pentru consum din cauza acumul\u0103rii de metale grele \u00een \u021besuturile pe\u0219tilor. Din aceast\u0103 cauz\u0103, industria pescuitului din Rom\u00e2nia va pierde \u00eentre 50 \u0219i 100 de milioane de euro anual.<\/p>\n
– Plajele din Constan\u021ba, Mamaia, Venus-Mangalia pot fi poluate din cauza apari\u021biei algelor toxice \u0219i a \u201emareelor ro\u0219ii\u201d, ceea ce va afecta turismul \u0219i va duce la pierderi de 200-400 de milioane de euro pe an.<\/p>\n
– Fermele de midii situate \u00een delta Dun\u0103rii ar putea disp\u0103rea complet, deoarece aceste molu\u0219te filtreaz\u0103 apa \u0219i acumuleaz\u0103 toxine. Exportul de midii din Rom\u00e2nia este estimat de exper\u021bi la aproximativ 30 de milioane de euro pe an.<\/p>\n
\t\t\t Risc sanitar direct pentru popula\u021bie<\/p>\n
Dac\u0103 bacteriile \u0219i toxinele ajung \u00een zone de \u00eemb\u0103iere sau \u00een fructele de mare: cre\u0219te riscul de infec\u021bii gastro-intestinale, hepatite, toxinfec\u021bii, se pot \u00eenregistra focare de boli transmise prin ap\u0103.<\/p>\n
Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 activeze protocoale ample de monitorizare a apei \u0219i produselor piscicole.<\/p>\n
\t\t\t Impact asupra naviga\u021biei \u0219i infrastructurii portuare<\/p>\n
Sedimentele contaminate ajung adesea \u00een porturi precum: Constan\u021ba, Midia, Mangalia.<\/p>\n
Acolo pot afecta func\u021bionarea instala\u021biilor de desalinizare \u0219i filtrare, cre\u0219te costurile de dragaj, impune limit\u0103ri temporare \u00een naviga\u021bie \u00een zonele cu flori algale toxice.<\/p>\n
\t\t\tEfecte pe termen lung<\/p>\n
– degradarea pe 5\u201310 ani a biodiversit\u0103\u021bii<\/p>\n
– extinderea \u201ezonelor moarte\u201d din Marea Neagr\u0103<\/p>\n
– costuri mari pentru refacerea ecosistemelor<\/p>\n
– tensiuni diplomatice privind poluarea transfrontalier\u0103<\/p>\n
\u00cen trecut, Ucraina ar fi putut salva Marea Neagr\u0103 \u0219i \u021b\u0103rile vecine chiar \u0219i \u00eentr-o astfel de situa\u021bie ecologic\u0103 extraordinar\u0103. \u00cen cazul unei devers\u0103ri masive de ape uzate neepurate, acestea ar fi putut fi \u201ediluat\u201d prin eliberarea controlat\u0103 a apei din rezervoarele situate \u00een amonte. Cu toate acestea, dup\u0103 distrugerea centralei hidroelectrice din Kahovka de c\u0103tre rachetele ruse\u0219ti \u0219i avarierea barajului DniproHES din Zaporojie, acest lucru nu mai este posibil. <\/p>\n
Exper\u021bii subliniaz\u0103 c\u0103 singura modalitate de a preveni o catastrof\u0103 de mediu cu efecte regionale este stoparea escalad\u0103rii militare \u00een zona Herson \u00eenainte ca infrastructura critic\u0103 s\u0103 fie iremediabil distrus\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"De la eliberarea ora\u0219ului Herson, for\u021bele ruse au lansat atacuri sistematice asupra localit\u0103\u021bii, cu scopul de a intimida…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":55337,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[10610,32,33,21351,31,36,37,27,13834,74,34,35,1308,25,287,41,40,38,39,288,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-55336","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-amenintari","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-catastrofa-ecologica","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-herson","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-marea-neagra","tag-news","tag-razboi-ucraina","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-rusia-invazie","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115644598000105466","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/55336","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=55336"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/55336\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/55337"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=55336"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=55336"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=55336"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}