![\"conferin\u021ba](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/IMG-20250922-WA0012-1024x768.jpg\")
FOTO: Conferin\u021ba \u201eRefacerea conectivit\u0103\u021bii longitudinale a r\u00e2urilor\u201d, organizat\u0103 de Fauna&Flora \u0219i Dam Removal Europe<\/p>\n\n\t\t\t\t\t\tDimensiune text<\/p>\n
\t\t\t\t\t\t\tMic\u0103
\n\t\t\t\t\t\t\tNormal\u0103
\n\t\t\t\t\t\t\tMare<\/p>\n
Rom\u00e2nia intr\u0103 pe un teritoriu nou, cel al restaur\u0103rii ecologice a r\u00e2urilor, prin \u00eencercarea de a \u00eendep\u0103rta barierele \u0219i pragurile artificiale construite \u00een urm\u0103 cu 50-80 de ani, \u0219i care nu-\u0219i mai justific\u0103 existen\u021ba. Acestea sunt construc\u021bii de beton, cu \u00een\u0103l\u021bimi cuprinse \u00eentre mai pu\u021bin de 50 cm \u0219i maximum 3 m, care au ajuns s\u0103 fragmenteze cursurile de ap\u0103 \u0219i afecteaz\u0103 biodiversitatea \u2013 nu doar popula\u021biile de pe\u0219ti, ci \u0219i dinamica aluvionar\u0103 \u0219i vegeta\u021bia.<\/p>\n
Multe dintre pragurile \u0219i barierele de beton de pe r\u00e2uri se reg\u0103sesc \u00een inventarele Administra\u021biei Na\u021bionale \u201eApele Rom\u00e2ne\u201d \u0219i ale Romsilva, \u00eens\u0103 exist\u0103 \u0219i situa\u021bii \u00een care barierele nu au niciun proprietar declarat. \u201eLipsa unui cadru legislativ clar face ca aceste demersuri s\u0103 \u00eenainteze foarte greu\u201d, a explicat hidrologul Daniel Diaconu, profesor la Facultatea de Geografie, pentru G4Media.<\/p>\n
Discu\u021biile au avut loc \u00een cadrul conferin\u021bei \u201eRefacerea conectivit\u0103\u021bii longitudinale a r\u00e2urilor\u201d, organizat\u0103 de Fauna&Flora \u0219i Dam Removal Europe.\u00a0Mesajul a fost c\u0103 barajele au un ciclu de via\u021b\u0103 \u0219i c\u0103, \u00een cazul unora dintre ele, investi\u021biile \u00een \u00eentre\u021binere nu mai sunt justificate. Astfel, construc\u021biile care nu mai au nici valoare economic\u0103, nici rol \u00een asigurarea siguran\u021bei, dar care fragmenteaz\u0103 habitatele \u0219i amenin\u021b\u0103 specii rare de pe\u0219ti, ar trebui demolate.<\/p>\n
FOTO: Conferin\u021ba \u201eRefacerea conectivit\u0103\u021bii longitudinale a r\u00e2urilor\u201d, organizat\u0103 de Fauna&Flora \u0219i Dam Removal Europe<\/p>\n
\u201eBarajele au un ciclu de via\u021b\u0103. Unele trebuie reparate, altele demolate\u201d<\/p>\n
Laura Wildman, inginer civil \u0219i vicepre\u0219edint\u0103 pentru ac\u021biune ecologic\u0103 la Save the Sound (SUA), cu peste 30 de ani de experien\u021b\u0103 \u00een \u00eendep\u0103rtarea barajelor \u0219i restaurarea ecologic\u0103 a r\u00e2urilor \u0219i consultant la European Open Rivers Program, explic\u0103 de ce \u201edam removal\u201d este important. Practic, un proces invers, dup\u0103 construc\u021bie-demolare: \u201eBarierele de pe r\u00e2uri sunt infrastructuri create de om. Ca orice construc\u021bie, ele au un ciclu de via\u021b\u0103 \u2013 sunt construite, utilizate \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, pot deveni perimate. Unele trebuie reparate, altele, care nu mai servesc niciun scop, este mai sigur \u0219i economic s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtate. Aceasta permite restaurarea cursului natural al r\u00e2ului \u0219i valorilor ecologice pe care le-au afectat.\u201d<\/p>\n
Motivele pentru \u00eendep\u0103rtarea barajelor sunt multiple, spune Wildman: economice \u2013 atunci c\u00e2nd \u00eentre\u021binerea devine inutil\u0103 sau costisitoare; de siguran\u021b\u0103 \u2013 pentru a proteja popula\u021biile din apropiere; \u0219i ecologice \u2013 pentru a restabili migra\u021bia pe\u0219tilor \u0219i a altor specii acvatice. \u00cen Rom\u00e2nia, peste 2.000 de fragment\u0103ri ale r\u00e2urilor au fost identificate, multe dintre ele reprezent\u00e2nd baraje mici, construite acum 50\u201380 de ani.<\/p>\n
Leg\u0103tura dintre r\u00e2uri \u0219i Marea Neagr\u0103<\/p>\n
Daniel Diaconu, hidrolog la Facultatea de Geografie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, explic\u0103 c\u0103 aceste bariere afecteaz\u0103 nu doar biodiversitatea, ci \u0219i dinamica aluvionar\u0103 a r\u00e2urilor, cu impact asupra litoralului rom\u00e2nesc \u0219i a depozit\u0103rii sedimentelor \u00een Marea Neagr\u0103. \u201eContinuitatea r\u00e2urilor nu este necesar\u0103 doar pentru biodiversitate, ci \u0219i pentru echilibrul hidrologic \u0219i al transportului de aluviuni \u00een bazinul hidrografic al Dun\u0103rii.\u201d<\/p>\n
\u201eTeoria aceasta de dam removal pe care eu \u0219i al\u021bi speciali\u0219ti \u00eencerc\u0103m s\u0103 o implement\u0103m \u00een Rom\u00e2nia dar nu tradus\u0103 mot-a-mot, nu \u00eenseamn\u0103 \u00eendep\u0103rtarea barajelor, ci \u00eendep\u0103rtarea barierelor. Barierele sunt practic \u0219i praguri care au chiar \u0219i sub 50 cm \u00een\u0103l\u021bime, dar majoritatea sunt de ordinul 1-2-3 m. Nu ne referim la marile baraje care au func\u021biuni \u00een atenuarea undelor de viitur\u0103, alimentare cu ap\u0103, hidroenergie, naviga\u021bie, nu ne g\u00e2ndim s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m Por\u021bile de Fier sau Vidraru, ci s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m aceste mici bariere care fac ca pe\u0219tii s\u0103 nu poat\u0103 avansa \u00een amonte pe r\u00e2uri \u0219i atunci aceast\u0103 limitare a spa\u021biului vital, a acestor pe\u0219ti, conduce la degradarea mediului, la sc\u0103derea num\u0103rului de indivizi al popula\u021biei, la sc\u0103derea biodiversit\u0103\u021bii \u0219i a\u0219a mai departe\u201d, a men\u021bionat el.<\/p>\n
\u00cendep\u0103rtarea pragurilor este o parte a reconstruc\u021biei ecologice a r\u00e2urilor, respectiv \u00eendep\u0103rtarea pragurilor artificiale, cele de beton, nu pe cele naturale care sunt cascade \u0219i praguri de roc\u0103. \u201eEvident nimeni nu \u0219i-au propus s\u0103 le demoleze pe acestea\u201d, a ad\u0103ugat profesorul Diaconu.<\/p>\n
Una dintre piedicile observate de exper\u021bi este lipsa de claritate privind proprietatea asupra barierelor. Unele apar\u021bin Apelor Rom\u00e2ne sau Romsilva, dar multe sunt nerevendicate.\u00a0\u201e\u00cens\u0103 realitatea \u0219i inventarierea f\u0103cut\u0103 de anumite ONG-uri a constatat c\u0103 sunt mult mai multe dec\u00e2t cele cuprinse \u00een acest inventare \u0219i atunci este foarte greu de a trece efectiv la o \u00eendep\u0103rtare a lor. \u0218i aici partea sau lipsa legislativ\u0103 face ca acest demers s\u0103 se desf\u0103\u0219oare destul de greu.\u201d, a spus profesorul Diaconu.<\/p>\n
Impactul asupra biodiversit\u0103\u021bii: cazul Aspretelui, pe\u0219tele de pe r\u00e2ul V\u00e2lsan<\/p>\n
Unul dintre cele mai dramatice exemple provine din Arge\u0219. Biologul Mircea M\u0103rginean a vorbit despre asprete, cel mai rar pe\u0219te de ap\u0103 dulce din Europa, care tr\u0103ie\u0219te doar pe r\u00e2ul V\u00e2lsan. Construc\u021biile din beton realizate \u00een anii \u201960 au fragmentat habitatul s\u0103u, \u00eempiedic\u00e2nd migra\u021bia \u0219i cresc\u00e2nd riscul pentru popula\u021biile locale.<\/p>\n
Studiile men\u021bionate de el au identificat solu\u021bii concrete, respectiv eliminarea pragurilor artificiale \u0219i relocarea conductelor de canalizare sub albia minor\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie restabilit debitul ecologic necesar supravie\u021buirii speciei.<\/p>\n
\u00cen habitatul aspretelui exist\u0103 patru praguri de beton care fragmenteaz\u0103 r\u00e2ul \u0219i \u00eempiedic\u0103 specia s\u0103 urce \u00een amonte. Aspretele este un pe\u0219te bentonic, tr\u0103ie\u0219te pe fundul apei \u0219i nu poate s\u0103 sar\u0103, spune M\u0103rginean. \u00cen mod natural, viiturile \u00eel pot duce \u00een aval, dar f\u0103r\u0103 obstacole ar fi reu\u0219it s\u0103 revin\u0103 treptat \u00een zonele favorabile din amonte. Construc\u021biile realizate \u00een anii \u201960\u2013\u201965 i-au blocat \u00eens\u0103 aceast\u0103 cale, iar \u00een timp specia a disp\u0103rut din anumite sectoare ale r\u00e2ului unde fusese prezent\u0103.<\/p>\n
Cele patru praguri nu afecteaz\u0103 doar biodiversitatea, ci reprezint\u0103 \u0219i un risc de mediu, spune M\u0103rginean. Prin dou\u0103 dintre ele trece o conduct\u0103 de canalizare, singura din zon\u0103, care deserve\u0219te c\u00e2teva zeci de gospod\u0103rii, un sanatoriu \u0219i o fabric\u0103. \u00centr-unul dintre praguri betonul s-a erodat, l\u0103s\u00e2nd conducta expus\u0103. Orice viitur\u0103 sau bolovan ar putea s\u0103 o sparg\u0103, eliber\u00e2nd ape uzate menajere direct \u00een r\u00e2u.<\/p>\n
Speciali\u0219tii propun eliminarea acestor praguri \u0219i reconfigurarea conductei, prin introducerea ei sub albia minor\u0103, ca solu\u021bie tehnic\u0103 viabil\u0103.<\/p>\n
\u201eDup\u0103 ce am constatat aceste probleme, am comunicat rezultatele c\u0103tre autorit\u0103\u021bile responsabile \u2013 Apele Rom\u00e2ne, ABA Arge\u0219-Vedea, Agen\u021bia de Protec\u021bie a Mediului, Ministerul Mediului, prim\u0103ria local\u0103 \u0219i Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru Arii Naturale Protejate. Am organizat \u00eent\u00e2lniri la fa\u021ba locului \u0219i am discutat direct cu to\u021bi factorii implica\u021bi\u201d, a explicat biologul.<\/p>\n
\u00cen prezent, echipa sa lucreaz\u0103 la proiecte \u0219i caut\u0103 finan\u021bare pentru implementarea unor m\u0103suri concrete: refacerea habitatului aspretelui, eliminarea fragment\u0103rilor de pe V\u00e2lsan \u0219i asigurarea unui debit ecologic adecvat printr-un acord cu Hidroelectrica, proprietarul barajului din amonte.<\/p>\n
\u201eReconectarea r\u00e2ului \u0219i refacerea continuit\u0103\u021bii longitudinale sunt esen\u021biale pentru supravie\u021buirea speciei. Este nevoie de o colaborare str\u00e2ns\u0103 \u00eentre speciali\u0219ti \u0219i autorit\u0103\u021bi pentru a reface habitatul aspretelui \u0219i a proteja biodiversitatea unic\u0103 a acestui r\u00e2u\u201d, afirm\u0103 biologul.<\/p>\n
Andrei Togor, ihtiolog, consider\u0103 important\u0103 colaborarea cu autorit\u0103\u021bile \u0219i proprietarii barajelor. \u201eSuccesul acestor proiecte depinde de comunicarea eficient\u0103 \u0219i de acordul p\u0103r\u021bilor implicate. Este o oportunitate pentru speciali\u0219tii de la Apele Rom\u00e2ne s\u0103 \u00eenve\u021be cele mai bune practici interna\u021bionale \u0219i s\u0103 le aplice \u00een Rom\u00e2nia.\u201d<\/p>\n
Rom\u00e2nia, parte a unui efort european<\/p>\n
La nivel european, exist\u0103 peste 500.000 de bariere artificiale care fragmenteaz\u0103 r\u00e2urile. Potrivit Laurei Wildman, multe dintre ele sunt mici, aparent insignifiante, dar cu efecte majore asupra ecosistemelor. \u00cen ultimii ani, demolarea lor a devenit un instrument central de reconstruc\u021bie ecologic\u0103, cu beneficii inclusiv \u00een turism \u0219i calitatea apei.<\/p>\n
VIDEO<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Dimensiune text Mic\u0103 Normal\u0103 Mare Rom\u00e2nia intr\u0103 pe un teritoriu nou, cel al restaur\u0103rii ecologice a r\u00e2urilor, prin…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5579,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[10],"tags":[3745,3746,32,33,31,3747,3748,36,37,3749,27,34,35,25,3750,3751,41,40,38,39,26,28,29,30,81],"class_list":["post-5578","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-romania","tag-asprete","tag-bariere-hidro","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-daniel-diaconu","tag-ecosistem","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-fragmentarea-raurilor","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-praguri-ecologice-depasite","tag-raul-valsan","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-video"],"share_on_mastodon":{"url":"","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5578","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5578"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5578\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5579"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5578"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5578"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5578"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}