exist\u0103 1.502 de companii de stat<\/a>. Dintre acestea 230 sunt companii centrale, iar 1272 sunt la nivel local, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu, fosta activist\u0103 care are ca misiune reformarea sistemului companiilor de stat.<\/p>\n\u201e83 dintre companiile centrale concentreaz\u0103 cele mai mari pierderi istorice, de aproximativ 14 miliarde de lei\u201d, a mai spus Gheorghiu. <\/p>\n
Reforma companiilor de stat are ca obiective dou\u0103 direc\u0163ii prioritare, respectiv eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, care este jalon \u00een PNRR, cu termen 31 martie 2026 \u015fi restructurarea a cel pu\u0163in trei companii p\u00e2n\u0103 la 31 august 2026, spune Gheorghiu.<\/p>\n
Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babe\u0219-Bolyai, a analizat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d cum se poate face reforma companiilor de stat. <\/p>\n
\t\t\tDe ce func\u021bioneaz\u0103 mai bine firmele private<\/p>\n
\u201eA\u0219 vrea s\u0103 evit\u0103m o analiz\u0103 simplist\u0103 \u00een care spunem c\u0103 la stat totul merge catastrofal, iar la privat totul e lapte \u0219i miere\u201d, afirm\u0103 economistul. \u201eDiferen\u021ba fundamental\u0103 nu \u021bine doar de proprietate, ci de structura de stimulente.\u201d<\/p>\n
\u00cen opinia expertului, firmele private tind s\u0103 func\u021bioneze mai bine \u201epentru c\u0103 cineva este beneficiar direct al deciziilor bune \u0219i p\u0103gubit direct de cele proaste\u201d. \u00cen sectorul privat exist\u0103 mecanisme riguroase de control: audit, presiunea ac\u021bionarilor, consultan\u021b\u0103 financiar\u0103, analiza costurilor. Toate acestea func\u021bioneaz\u0103 deoarece \u201eac\u021bionarii nu vor s\u0103 fie p\u0103gubi\u021bi nici m\u0103car de cei mai bine pl\u0103ti\u021bi angaja\u021bi, care sunt managerii\u201d.<\/p>\n
Prin contrast, \u00een institu\u021biile de stat, responsabilitatea se dilueaz\u0103. \u201eStatul este, prin defini\u021bie, un monopol. Iar managerul dintr-o institu\u021bie public\u0103 nu este proprietar. El nu poate beneficia direct de rezultatele bune, dar nici nu suport\u0103 consecin\u021be serioase pentru cele proaste.\u201d \u00cen practic\u0103, spune specialistul, asta \u00eenseamn\u0103 orientare pe termen scurt, lipsa interesului pentru prevenirea erorilor \u0219i perpetuarea unei culturi a pas\u0103rii responsabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n
\t\t\t\u201eNu rezultatele \u00eei recomand\u0103, nici c\u00e2nd sunt numi\u021bi, nici c\u00e2nd sunt men\u021binu\u021bi\u201d<\/p>\n
Un alt factor sistemic este politizarea. \u201eCei care conduc entit\u0103\u021bi de stat au fost numi\u021bi politic. Pozi\u021bia lor, func\u021bia lor, depinde de cine are puterea. Nu rezultatele \u00eei recomand\u0103, nici c\u00e2nd sunt numi\u021bi, nici c\u00e2nd sunt men\u021binu\u021bi.\u201d Mai mult, re\u021belele create de partidele care au stat mult la guvernare \u201esunt ad\u00e2nc \u00eenfipte \u00een toate institu\u021biile\u201d.<\/p>\n
Dificultatea de a \u00eenlocui angaja\u021bi incompeten\u021bi este un alt motiv pentru iner\u021bie. \u201eCa s\u0103 concediezi pe cineva la stat e mult mai complicat. Mul\u021bi sunt asimila\u021bi func\u021bionarilor publici \u0219i beneficiaz\u0103 de protec\u021bie ridicat\u0103. Exist\u0103 re\u021bele de prietenii sedimentate \u00een timp, care fac aproape imposibil\u0103 schimbarea.\u201d<\/p>\n
Expertul subliniaz\u0103 c\u0103 fenomenul este unul global, nu specific Rom\u00e2niei: \u201eUn ministru al Finan\u021belor din Fran\u021ba a a\u0219teptat \u0219ase luni ca s\u0103 afle veniturile celor mai bine pl\u0103ti\u021bi angaja\u021bi ai ministerului. Asta spune tot despre opacitatea sistemului.\u201d<\/p>\n
\t\t\tCultura organiza\u021bional\u0103: \u00eentre sinecuri \u0219i supracosturi<\/p>\n
Multe companii de stat au dezvoltat \u00een timp o cultur\u0103 intern\u0103 care \u00eencurajeaz\u0103 abuzul de resurse. \u201e\u00cen unele dintre ele, de la cel mai simplu angajat p\u00e2n\u0103 la directori, exist\u0103 mentalitatea \u201ede unde lucr\u0103m, de acolo tr\u0103im\u201d. Pentru cel mic \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ia un top de h\u00e2rtie acas\u0103. Pentru cel mare \u00eenseamn\u0103 licita\u021bii trucate, angajarea conform comenzii de la partid \u0219i preg\u0103tirea urm\u0103toarei func\u021bii, r\u0103spunz\u00e2nd la comanda politic\u0103 ast\u0103zi, pentru a \u00eendatora pe cutare sau cutare care o s\u0103-l propulseze pe o creang\u0103 mai sus \u00een cocotierul administra\u021biei de stat \u0219i a firmelor de stat.\u201d<\/p>\n
Astfel de companii, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd func\u021bioneaz\u0103, o fac \u201ela costuri mult mai mari dec\u00e2t o firm\u0103 privat\u0103\u201d, spune specialistul. \u201eReu\u0219itele tehnice ale unor companii de stat sunt adesea suprapl\u0103tite.\u201d<\/p>\n
\t\t\tSolu\u021bia: privatizarea, nu cosmetizarea<\/p>\n
\u00centrebat cum ar ar\u0103ta o reform\u0103 eficient\u0103, economistul este tran\u0219ant: \u201eRestructurarea real\u0103 se face prin privatizare. At\u00e2t.\u201d \u00cen opinia sa, \u00eencerc\u0103rile repetate de a repara companiile de stat din interior s-au dovedit un e\u0219ec. \u201eDe 30 de ani tot restructur\u0103m \u0219i nu se schimb\u0103 nimic. Firmele func\u021bioneaz\u0103 \u00een beneficiul unui grup restr\u00e2ns de privilegia\u021bi. Angaja\u021bii cu salarii mici sunt doar scutul emo\u021bional din fa\u021b\u0103.\u201d<\/p>\n
Privatizarea \u00eens\u0103 trebuie f\u0103cut\u0103 corect. \u201eMulte privatiz\u0103ri din Rom\u00e2nia au fost fraude, pentru c\u0103 au fost netransparente. Contracte complicate, condi\u021bii opace, clauze interpretabile. O privatizare adev\u0103rat\u0103 \u00eenseamn\u0103 proceduri clare, transparente, preferabil liste pe burs\u0103, pachete bine definite.\u201d<\/p>\n
Pentru cazul Prahova, economistul spune c\u0103 \u0219i companiile de ap\u0103 pot fi reformate prin deschidere c\u0103tre capital privat. \u201eNu are cum s\u0103 fie mai r\u0103u dec\u00e2t acum. Sistemul actual nu produce responsabilitate. O participare privat\u0103, chiar minoritar\u0103, aduce transparen\u021b\u0103: un ac\u021bionar privat va \u00eentreba imediat de ce scade dividendul \u0219i va \u00eempinge decizia c\u0103tre eficien\u021b\u0103.\u201d Totu\u0219i, economistul crede c\u0103 cel mai bine ar fi s\u0103 existe un ac\u021bionar majoritar privat.<\/p>\n
Exist\u0103 chiar solu\u021bii locale la \u00eendem\u00e2n\u0103: \u201eFondurile de pensii din pilonul II ar putea cump\u0103ra ac\u021biuni la astfel de companii. Atunci ar fi cu adev\u0103rat proprietatea \u00eentregului popor, nu doar o formul\u0103 propagandistic\u0103.\u201d<\/p>\n
\t\t\tDe ce nu se face reforma? <\/p>\n
Reforma real\u0103 presupune ciocnirea cu interese grele. \u201eRegiile de stat sunt fabrici de privilegii pentru politicieni. De la vile \u00eenchiriate la pre\u021buri modice, p\u00e2n\u0103 la sinecuri, func\u021bii \u0219i posturi inventate. O privatizare love\u0219te exact \u00een cei cu salariile mari, nu \u00een angaja\u021bii vulnerabili \u2013 iar ace\u0219tia se opun cel mai puternic.\u201d<\/p>\n
Exemple interna\u021bionale arat\u0103 c\u0103 schimbarea e posibil\u0103, dar dificil\u0103. \u201eFrance Telecom, Air France, Renault \u2013 toate au devenit mai performante dup\u0103 privatizare. Dar opozi\u021bia privilegiilor a fost uria\u0219\u0103. Politicienii au \u00eempachetat reformele ca cerin\u021be ale Uniunii Europene, iar efectele pozitive \u0219i le-au atribuit ulterior.\u201d<\/p>\n
\t\t\t\u201e\u00cen ultim\u0103 instan\u021b\u0103 responsabilitatea e \u0219i la aleg\u0103tor\u201d<\/p>\n
PNRR prevede eliminarea conducerilor interimare la companiile de stat \u0219i restructurarea a trei companii de stat p\u00e2n\u0103 \u00een 2026. \u201eReforma este perfect posibil\u0103 din punct de vedere tehnic. Noi nu trebuie s\u0103 facem reform\u0103 datorit\u0103 PNRR-ului, ci pentru c\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 este un abuz\u201d, spune acesta. \u201eAvem modele din alte \u021b\u0103ri. Este o chestiune de voin\u021b\u0103 politic\u0103. Nu trebuie s\u0103 invent\u0103m capitalismul de la zero \u2013 doar s\u0103 aplic\u0103m reguli de baz\u0103: criterii clare de competen\u021b\u0103, test de inteligen\u021b\u0103, cunoa\u0219terea Excel-ului, o limb\u0103 str\u0103in\u0103 etc. Dac\u0103 am cere asta, mul\u021bi din sinecurile actuale nu ar trece nici primul filtru.\u201d<\/p>\n
Totu\u0219i, specialistul este pesimist: \u201eMi-e u\u0219or s\u0103 acuz politicienii, dar problema cea mare este electoratul. Dac\u0103 aleg\u0103torii ar vrea cu adev\u0103rat reform\u0103, ordine \u0219i disciplin\u0103, nu ar vota asemenea specimene.\u201d<\/p>\n
Opozi\u021bia politic\u0103, spune el, nu ofer\u0103 o alternativ\u0103. \u201eDac\u0103 oamenii sunt nemul\u021bumi\u021bi de coali\u021bia actual\u0103, opozi\u021bia ar trebui s\u0103 vin\u0103 cu m\u0103suri radicale de cur\u0103\u021benie. Dar ei vin cu propuneri de na\u021bionaliz\u0103ri, nu de privatiz\u0103ri.\u201d<\/p>\n
Concluzia este amar\u0103: \u201eAleg\u0103torul rom\u00e2n \u00eenc\u0103 nu \u00een\u021belege cauza problemelor. Po\u021bi manipula p\u00e2n\u0103 la un punct, dar \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103 responsabilitatea e \u0219i la aleg\u0103tor. Nu po\u021bi vota un pu\u0219c\u0103ria\u0219 ca primar \u0219i apoi s\u0103 te \u00eentrebi de ce nu ai drumuri \u0219i de ce bugetul e pe deficit.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Incidentul din Prahova este un argument \u00een plus pentru a reforma sistemul celor peste 1.500 de companii de…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":58414,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,31,951,229,36,37,27,34,35,25,6573,1912,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-58413","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-companii-de-stat","12":"tag-exclusiv","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-prahova","20":"tag-radu-nechita","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115667774037876860","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/58413","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=58413"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/58413\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/58414"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=58413"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=58413"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=58413"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"Oameni](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1764950049_763_index.jpeg\")
<\/p>\n