![\"Barajul](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1764981131_452_index.jpeg\")
<\/p>\nCriza de la Barajul Paltinu eviden\u021biaz\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bile infrastructurii energetice \u0219i de ap\u0103, accentuate de proiecte hidrotehnice abandonate sau neadaptate. Situa\u021bia impune o reevaluare urgent\u0103 a importan\u021bei acestor amenaj\u0103ri pentru securitatea na\u021bional\u0103. Este nevoie de terminarea \u0219i modernizarea amenaj\u0103rilor hidroenergetice existente \u0219i deschiderea altor noi \u0219antiere, pentru a preveni probleme cu consecin\u021be infinit mai mari dec\u00e2t au fost \u00een jude\u021bul Prahova \u00een ultimele zile \u2013 inunda\u021bii, distrugeri de case, mor\u021bi, seceta, lipsa apei, agricultur\u0103 de subzisten\u021b\u0103.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Barajul Paltinu. Foto ezaru-photography.rom<\/p>\n
Rom\u00e2nia se afl\u0103 ast\u0103zi \u00eentr-un moment de r\u0103scruce <\/a>c\u00e2nd vine vorba de gestionarea resurselor de ap\u0103, a produc\u021biei interne de energie \u0219i a protec\u021biei popula\u021biei \u00eempotriva fenomenelor extreme. \u00cen timp ce unele proiecte hidroenergetice au fost stopate sau am\u00e2nate, realitatea ultimilor ani arat\u0103 clar c\u0103 nevoia de a finaliza aceste lucr\u0103ri nu a fost niciodat\u0103 mai urgent\u0103.<\/p>\n Hidrocentrale \u00eencepute \u0219i nefinalizate nu sunt doar \u0219antiere abandonate, ci investi\u021bii publice valoroase, resurse energetice neexploatate \u0219i instrumente esen\u021biale \u00een lupta \u00eempotriva secetei \u0219i inunda\u021biilor, a explicat expertul \u00een energie Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI).<\/p>\n \t\t\tMai ieftin s\u0103 construie\u0219ti hidrocentrale dec\u00e2t s\u0103 le demolezi<\/p>\n Specialistul avertizeaz\u0103 c\u0103 este mai ieftin s\u0103 construie\u0219ti hidrocentrale dec\u00e2t s\u0103 le demolezi.<\/p>\n Construc\u021bia hidrocentralelor nefinalizate a fost realizat\u0103 din pre\u021bul cu energia electric\u0103 pl\u0103tit\u0103 de consumatorii rom\u00e2ni. \u201eAstfel, \u00een cei 38 de ani \u00een medie de construc\u021bie a acestor hidrocentrale, consider\u00e2nd ponderea consumului de energie electric\u0103 medie a popula\u021biei de 20%, estim\u0103m c\u0103 fiecare consumator casnic a achitat \u00een medie cca 120 lei pentru a sus\u021bine aceste lucr\u0103ri\u201d, a spus el.<\/p>\n Potrivit acestuia, costurile pentru demolarea a\u00a07 hidrocentrale\u00a0sunt depedente de mul\u021bi factori \u2014 dimensiune, vechime, amplasare, mediul \u00eenconjur\u0103tor, necesitatea remedierii mediului, sedimente, infrastructura etc. \u201ePlec\u00e2nd de la costurile demol\u0103rilor de astfel de amenaj\u0103ri hidrotehnice \u00een SUA, pot s\u0103ri la\u00a0sute de milioane USD \/ hidrocentral\u0103. Consider\u00e2nd costurile de demolare a hidrocentralelor \u0219i readucerea terenurilor la forma ini\u021bial\u0103, de cca 200 – 300 milioane USD\/hidrocentral\u0103, rezult\u0103 c\u0103 pentru 7 hidrocentrale ar fi necesari cca 1,6 miliarde USD.<\/p>\n Astfel, \u00een situa\u021bia \u00een care se va lua aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re rom\u00e2nii vor achita aceste sume, respectiv estim\u0103m c\u0103 fiecare consumator casnic ar achita \u00een medie cca 160 lei pentru a demola aceste hidrocentrale. \u00cen acela\u0219i timp continuarea \u0219i finalizarea lucr\u0103rilor estim\u0103m c\u0103 ar determina achitarea \u00een medie de 3,2 de lei de fiecare consumator \u00een urm\u0103torii 10 ani.<\/p>\n Demolarea ar fi mult mai scump\u0103 dec\u00e2t finalizarea lor, fiind necesar\u0103 a fi pl\u0103tit\u0103 de fiecare rom\u00e2n, iar sumele deja investite s-ar pierde definitiv\u201d, puncteaz\u0103 specialistul.<\/p>\n \t\t\tSeceta din Moldova: hidrocentralele sunt partea lips\u0103 din solu\u021bia pe termen lung<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, sus\u021bine expertul, regiunea Moldovei traverseaz\u0103 cea mai grav\u0103 perioad\u0103 de secet\u0103 din ultimele decenii. \u00cen anul 2024, 306 localit\u0103\u021bi au fost afectate de lipsa apei, 251 localit\u0103\u021bi au raportat f\u00e2nt\u00e2ni secate \u0219i aproximativ 400.000 de persoane au fost afectate direct.<\/p>\n Aceste probleme nu mai sunt excep\u021bii, ci tendin\u021be accelerate de schimb\u0103ri climatice.<\/p>\n Hidrocentralele \u0219i lacurile de acumulare au un rol fundamental \u00een combaterea secetei, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 reduc de 2\u20133 ori perioadele \u00een care debitele r\u00e2urilor scad la nivel critic;\u00a0asigur\u0103 cu ap\u0103 localit\u0103\u021bile \u00een perioadele secetoase;\u00a0permit men\u021binerea unui debit minim ecologic;\u00a0sprijin\u0103 iriga\u021biile \u00een lunile de var\u0103.<\/p>\n Prin finalizarea amenaj\u0103rilor hidrotehnice din Moldova, volumul de ap\u0103 stocabil ar cre\u0219te cu peste 1 miliard m\u00b3 , ceea ce ar reduce efectele secetei hidrologice cu peste 60% .<\/p>\n \t\t\tProtec\u021bie \u00eempotriva inunda\u021biilor: un argument ignorat prea des<\/p>\n Moldova nu sufer\u0103 doar de lipsa apei, ci \u0219i de excesul ei. \u00cen ultimii 30 de ani, 25 de persoane au murit \u00een urma inunda\u021biilor;\u00a08.857 de locuin\u021be au fost afectate;\u00a0168 de case au fost complet distruse.<\/p>\n Lacurile de acumulare asociate hidrocentralelor nefinalizate ar reduce v\u00e2rful viiturilor cu 30\u201370%,\u00a0frecven\u021ba inunda\u021biilor majore de 2\u20133 ori.<\/p>\n \u201eAcestea sunt valori care pot face diferen\u021ba \u00eentre o gospod\u0103rie m\u0103turat\u0103 de ape \u0219i una protejat\u0103\u201d, puncteaz\u0103 expertul.<\/p>\n \t\t\tRom\u00e2nia \u0219i-a extins re\u021beaua de ap\u0103 f\u0103r\u0103 resurse noi <\/p>\n Rom\u00e2nia a triplat \u00een ultimii 50 de ani num\u0103rul persoanelor raccordate la re\u021beaua public\u0103 de ap\u0103, \u00eens\u0103 aceast\u0103 extindere masiv\u0103 nu a fost \u00eenso\u021bit\u0103 de dezvoltarea unor surse noi de alimentare. Nu s-au construit acumul\u0103ri sau baraje noi, iar \u00een multe localit\u0103\u021bi f\u00e2nt\u00e2nile gospod\u0103riilor r\u0103cordate au fost \u00eenchise, reduc\u00e2nd alternativele oamenilor. \u00cen aceste condi\u021bii, presiunea asupra surselor de ap\u0103 existente cre\u0219te semnificativ, iar sustenabilitatea sistemului devine tot mai incert\u0103 \u00een lipsa realiz\u0103rii acumul\u0103rilor de ap\u0103.<\/p>\n La aceasta se adaug\u0103 faptul c\u0103 popula\u021bia urban\u0103 folose\u0219te din ce \u00een ce mai mult\u0103 ap\u0103 potabil\u0103, din cauza cre\u0219terii nivelului de trai \u0219i a conect\u0103rii re\u021belelor moderne. \u00cen 1990, consumul mediu era de cca 120 l\/persoan\u0103\/zi; \u00een 2024, se apropie de\u00a0160 l\/persoan\u0103\/zi\u00a0\u00een marile ora\u0219e.<\/p>\n \t\t\tSecuritatea energetic\u0103: hidrocentralele pot reduce importurile cu 25% <\/p>\n Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat \u00een 2024 un import net de circa 3 TWh , un nivel \u00eengrijor\u0103tor pentru o \u021bar\u0103 cu poten\u021bial hidroelectric mare.<\/p>\n Cele 7 hidrocentrale nefinalizate au:<\/p>\n \u2022 putere instalat\u0103 de 214 MW,<\/p>\n \u2022 pot produce 0,7\u20131 TWh\/an,<\/p>\n \u2022 pot acoperi 15\u201318% din v\u00e2rfurile de consum,<\/p>\n \u2022 pot reduce importurile nete cu aproximativ 25% consider\u00e2nd importurile anului 2024. .<\/p>\n Asta se traduce \u00een pre\u021buri mai mici la energie cu 3-5%, mai pu\u021bin\u0103 dependen\u021b\u0103 de pie\u021bele externe \u0219i o mai mare stabilitate a sistemului energetic na\u021bional.<\/p>\n Cele 7 hidrocentrale ar putea acoperi 15-18% din v\u00e2rfurile de consum ale Rom\u00e2niei, c\u00e2nd pre\u021burile sunt foarte mari.<\/p>\n \n\u201eDe la \u201eCu \t\t\tSchimb\u0103rile climatice cer infrastructur\u0103<\/p>\n Resursa de ap\u0103 a Rom\u00e2niei s-a redus de la 2.200 m\u00b3\/locuitor\/an la aproximativ 1.800 m\u00b3\/locuitor\/an \u00een ultimele decenii. \u00cen ritmul actual, \u021bara risc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 sub pragul de stres hidric p\u00e2n\u0103 \u00een 2050.<\/p>\n Finalizarea hidrocentralelor este una dintre c\u00e2teva m\u0103suri care combin\u0103:<\/p>\n \u2022 adaptarea la variabilitatea climatic\u0103,<\/p>\n \u2022 producerea de energie regenerabil\u0103,<\/p>\n \u2022 managementul integrat al resurselor de ap\u0103.<\/p>\n Rom\u00e2nia nu mai poate permite s\u0103 lase la jum\u0103tate proiectele care devin tot mai necesare.<\/p>\n \t\t\tCe ar trebui s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu hidrocentralele \u00eencepute de Rom\u00e2nia<\/p>\n Decizia privind viitorul acestor proiecte trebuie s\u0103 fie luat\u0103 de rom\u00e2ni, \u00een mod informat:<\/p>\n a) Finalizarea hidrocentralelor ar aduce energie mai ieftin\u0103, mai pu\u021bine inunda\u021bii, reducerea lipsei apei pentru popula\u021bie \u0219i agricultur\u0103, diminuarea efectului perioadelor de secet\u0103, precum \u0219i valorificarea investi\u021biilor deja f\u0103cute, <\/p>\n b) Oprirea lor ar implica costuri mari de demolare care ar trebui achitate de fiecare rom\u00e2n, pierderea produc\u021biei energetice \u0219i men\u021binerea vulnerabilit\u0103\u021bii hidrologice.<\/p>\n \u201eHidrocentralele \u00eencepute sunt investi\u021bii importante, cu beneficii poten\u021biale pentru energie, gestionarea apei \u0219i siguran\u021ba comunit\u0103\u021bilor, dar \u0219i cu responsabilit\u0103\u021bile majore privind protec\u021bia mediului \u0219i respectarea legisla\u021biei. De aceea, Rom\u00e2nia are nevoie de o hot\u0103r\u00e2re matur\u0103, transparent\u0103 \u0219i bazat\u0103 pe date, care s\u0103 pun\u0103 \u00een balan\u021b\u0103 at\u00e2t interesul public \u0219i securitatea energetic\u0103, c\u00e2t \u0219i protejarea mediului, astfel \u00eenc\u00e2t solu\u021bia aleas\u0103 s\u0103 fie cu adev\u0103rat \u00een beneficiul cet\u0103\u021benilor<\/a> \u0219i al naturii\u201d, a explicat expertul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Criza de la Barajul Paltinu eviden\u021biaz\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bile infrastructurii energetice \u0219i de ap\u0103, accentuate de proiecte hidrotehnice abandonate sau…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":58673,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[1126,6741,32,33,31,2049,14337,3159,36,37,27,34,35,25,21034,41,40,38,39,6494,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-58672","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-analiza","9":"tag-apa","10":"tag-breaking-news","11":"tag-breakingnews","12":"tag-cele-mai-populare-subiecte","13":"tag-criza","14":"tag-dumitru-chisalita","15":"tag-energie","16":"tag-featured-news","17":"tag-featurednews","18":"tag-headlines","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-news","22":"tag-paltinu","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-seceta","28":"tag-stiri","29":"tag-titluri","30":"tag-top-stories","31":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115669810904907082","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/58672","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=58672"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/58672\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/58673"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=58672"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=58672"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=58672"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nTarni\u021ba-L\u0103pu\u0219te\u0219ti la amenaj\u0103rile \u00eencepute \u0219i abandonate, avem
\nproiecte \u00eencepute \u0219i l\u0103sate \u00een paragin\u0103, din cauza unor litigii
\ninterminabile care au provocat pierderi financiare \u0219i oportunit\u0103\u021bi
\nratate.\u00a0Consec\u021ba?
\nAm fi putut avea stocare prin pompaj \u0219i flexibilitate \u00een sistem,
\nexact ce lipse\u0219te ast\u0103zi\u201d, a declarat Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103 pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n
\nalte cuvinte: am pornit, dar nu am terminat. Am \u00eenceput proiecte,
\ndar nu le-am dus la cap\u0103t. Iar acest \u201eaproape\u201d perpetuu a
\ndevenit una dintre fr\u00e2nele dezvolt\u0103rii noastre\u201d, a spus
\nChis\u0103li\u021b\u0103.<\/p>\n