Vestea proast\u0103 <\/a>este c\u0103
\ndiver\u0219i politicieni \u0219i lideri de opinie, f\u0103r\u0103 nicio expertiz\u0103 \u00een
\ndomeniul economiei, \u00eencep s\u0103 se implice tot mai mult \u0219i risc\u0103 s\u0103
\ndea o turnur\u0103 nefericit\u0103 chiar ideii de resetare economic\u0103.<\/p>\n\u201eDin p\u0103cate, amenin\u021barea
\nstagn\u0103rii economice \u0219i ne\u00een\u021belegerea nevoii de resetare economic\u0103
\n\u00eencurajeaz\u0103 lideri politici sau de opinie s\u0103 vorbeasc\u0103 din ce \u00een
\nce mai mult despre necesitatea unor m\u0103suri imediate de relansare
\neconomic\u0103. Marele risc al acestor apeluri este ne\u00een\u021belegerea
\nfaptului c\u0103, \u00een urm\u0103torii 25 de ani, Rom\u00e2nia nu se va mai putea
\ndezvolta economic dup\u0103 modelul ultimilor 25 de ani\u201d, mai spune
\nCr\u0103ciun.<\/p>\n
Chiar dac\u0103 cre\u0219teri
\neconomice marginale vor mai exista, economia odat\u0103 intrat\u0103 pe o
\ndirec\u021bie gre\u0219it\u0103 va fi greu de salvat. Iar Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 nu
\nmai poat\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 pasul nici m\u0103car cu statele din e\u0219alonul al
\ndoilea. Singura solu\u021bie este, \u00een opinia lui Radu Cr\u0103ciun, ca
\nRom\u00e2nia s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 doar o politic\u0103 bine g\u00e2ndit\u0103, \u00een
\ncare investi\u021biile s\u0103 se centreze pe tehnologiile viitorului, \u00eei
\npoate aduce cre\u0219tere economic\u0103 \u0219i prosperitate.\n<\/p>\n
\u201eDesigur, cre\u0219tere
\neconomic\u0103 va exist\u0103 \u00een continuare, dar, odat\u0103 cu accelerarea
\ndezvolt\u0103rii adus\u0103 de tehnologie, o rat\u0103 joas\u0103 de cre\u0219tere
\neconomic\u0103 nu va mai fi suficient\u0103 pentru a \u021bine pasul cu \u021b\u0103rile
\ncare se vor afl\u0103 \u00een plutonul frunta\u0219 al revolu\u021biei tehnologice.
\nV\u0103 rog s\u0103 remarc\u0103\u021bi c\u0103 nu am folosit mai sus termenul de \u00ab\u021b\u0103ri
\ndezvoltate\u00bb. Pentru c\u0103, poate paradoxal, angrenate \u00een cursa
\ndezvolt\u0103rii tehnologice nu se afl\u0103 doar \u021b\u0103ri dezvoltate, ci \u0219i
\n\u021b\u0103ri care au economii mai degrab\u0103 emergente. Din acest motiv,
\nRom\u00e2nia trebuie s\u0103 renun\u021be la o prejudecat\u0103. Investi\u021biile \u00een
\ntehnologiile viitorului nu sunt doar apanajul \u021b\u0103rilor dezvoltate.
\nInvesti\u021biile \u00een tehnologie \u021bin de viziunea, de obiectivele, de
\npriorit\u0103\u021bile pe care o \u021bar\u0103 le are. Iar alegerile nu sunt u\u0219or
\nde f\u0103cut, mai ales c\u00e2nd \u00een \u021bar\u0103 respectiv\u0103 \u00eenc\u0103 exist\u0103
\ncategorii sociale defavorizate, iar serviciile publice sunt \u00eenc\u0103
\nsubdezvoltate\u201d, subliniaz\u0103 expertul.<\/p>\n
\t\t\tO dilem\u0103 pentru Rom\u00e2nia \u0219i toat\u0103 UE<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, Rom\u00e2nia
\n\u0219i Uniunea European\u0103 au o mare dilem\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor nici
\nm\u0103car Germania nu se mai reg\u0103se\u0219te \u00eentr-un top 10 al celor mai
\ninovatoare \u021b\u0103ri ale lumii.\n<\/p>\n
\u201eDar prioritizarea este \u0219i
\ndilema Europei, nu-i a\u0219a? Fostul cancelar german, Angela Merkel,
\nremarc\u0103 la un moment dat c\u0103 UE are 7% din popula\u021bia mondial\u0103, 25%
\ndin PIB-ul mondial \u0219i 50% din cheltuielile sociale. Demografia \u00eens\u0103
\nnu mai face acest lucru sustenabil. Zona economic\u0103 cu cea mai
\ngeneroas\u0103 protec\u021bie social\u0103 din lume \u00eencepe s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een
\nurm\u0103 altor \u021b\u0103ri cu sisteme mai pu\u021b\u00een generoase. \u0218i \u00een aceast\u0103
\nultim\u0103 categorie putem include SUA, dar \u0219i China sau India, \u021b\u0103ri
\n\u00een care polarizarea social\u0103 r\u0103m\u00e2ne semnificativ\u0103. Coment\u00e2nd un
\ntop al celor mai inovatoare \u021b\u0103ri din lume, the Economist remarc\u0103
\ndou\u0103 evolu\u021bii extrem de gr\u0103itoare. Pe de o parte, faptul c\u0103
\nGermania a p\u0103r\u0103sit top 10, \u0219i c\u0103, pe de alt\u0103 parte, prin
\nprezen\u021ba \u00een top 10, China \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult condi\u021bia de
\n\u021bar\u0103 emergent\u0103. \u021a\u0103rile cu un PIB\/capita similar Chinei se g\u0103sesc
\nmai degrab\u0103 \u00een top 50-60 al clasamentului \u021b\u0103rilor inovatoare \u0219i
\nnicidecum \u00een top 10\u201d, mai spune el.<\/p>\n
Dac\u0103 China nu mai poate fi o surpriz\u0103, vin
\nputernic din urm\u0103 state ca India \u0219i Vietnam, care au investit enorm
\n\u00een noile tehnologii, iar acum \u00eencep s\u0103 culeag\u0103 roadele.<\/p>\n
\u201ePrintre \u021b\u0103rile care prin
\npozi\u021bionarea \u00een clasament \u0219i-au dep\u0103\u0219it condi\u021bia sugerat\u0103 de
\nPIB\/capita mai sunt men\u021bionate India \u0219i Vietnam. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103,
\n\u00een timp ce to\u021bi ochii sunt a\u021binti\u021bi spre China, India a f\u0103cut
\nprogrese remarcabile, care i-au dus vehiculele spa\u021biale pe Luna sau
\npe orbit\u0103 planetei Marte. Mai nou, India \u00ee\u0219i propune s\u0103 egaleze
\nmarii produc\u0103tori de cipuri p\u00e2n\u0103 \u00een 2032. Mexicul, la r\u00e2ndul
\nsau, \u00ee\u0219i propune s\u0103 construiasc\u0103 \u00een doi ani cel mai puternic
\ncalculator din America Latin\u0103, proiect estimat la 280 de milioane de
\neuro\u201d, adaug\u0103 expertul.<\/p>\n
\t\t\tSuntem ultimii din UE \u0219i la capitolul inovare\u00a0<\/p>\n
De altfel, \u021b\u0103ri cu economii
\ncomparabile ca a Rom\u00e2niei sau chiar cu probleme mai mari investesc
\ntot mai mult \u00een inova\u021bie \u0219i dezvoltare tehnologic\u0103. Asta \u00een timp
\nce Rom\u00e2nia taie banii institutelor de cercetare \u0219i ia de la
\nEduca\u021bie \u0219i Cercetare pu\u021binii bani prev\u0103zu\u021bi \u00een buget.<\/p>\n
\u201eSumele alocate de \u021b\u0103ri
\nemergente pentru dezvoltarea tehnologic\u0103, \u00een pofida lipsei de
\nresurse pentru asisten\u021b\u0103 social\u0103 de calitate, sugereaz\u0103 c\u0103
\nalegerile pe care aceste \u021b\u0103ri le-au f\u0103cut pentru finan\u021barea
\nsalturilor tehnologice nu au fost deloc u\u0219oare, dar c\u0103 au fost
\nconsiderate extrem de importante \u0219i urgen\u021be pe termen lung.
\nDeoarece prosperitatea viitoare a unei \u021b\u0103ri \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103,
\ncapacitatea ei de a asigura bun\u0103starea cet\u0103\u021benilor pe termen lung,
\nprovine doar din consolidarea competitivit\u0103\u021bii sale economice. Iar
\n\u00een secolul 21, aceast\u0103 nu se poate \u00eent\u00e2mpl\u0103 dec\u00e2t prin
\ninvesti\u021bii masive \u00een inova\u021bie \u0219i tehnologie\u201d, mai afirm\u0103
\nCr\u0103ciun.<\/p>\n
\u00censu\u0219i Mario Draghi,
\nrenumitul economist italian, fost prim-ministru al Italiei \u0219i fost
\npre\u0219edinte al B\u0103ncii Centrale Europene a atras aten\u021bia asupra
\nmarilor probleme cu care se confrunt\u0103 economia Uniunii Europene,
\n\u00eencep\u00e2nd cu lipsa competitivit\u0103\u021bii \u0219i cu lipsa apetitului pentru
\ninvesti\u021bii \u00een tehonologiile viitorului. Iar dintre statele Uniunii
\nEuropene, Rom\u00e2nia este printre cele care \u021bin cel mai pu\u021bin cont de
\naceste aspecte.<\/p>\n
\t\t\t![\"Radu](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1765353965_701_index.jpeg\")
<\/p>\n
Radu Cr\u0103ciun. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n
\u201e\u00cen faimosul s\u0103u raport
\ndin 2024 despre competitivitatea UE, Mario Draghi observ\u0103 c\u0103, dac\u0103
\nexcludem sectorul IT, cre\u0219terea economic\u0103 din ultimii 20 de ani a
\nUE este similar\u0103 cu cea a SUA. A\u0219a cum sublinia un articol din
\nFinancial Times, \u00abDraghi a \u00een\u021beles ceva foarte important: c\u0103
\neconomia SUA nu a \u00eenflorit pentru c\u0103 America a construit mai multe
\ncase, ci pentru c\u0103, spre deosebire de Marea Britanie \u0219i UE, a avut
\nun sector tehnologic exploziv. Acesta a asigurat un mediu stimulator
\npentru idei noi \u0219i tehnologii, care ne-a l\u0103sat mult \u00een urm\u0103. O
\nstrategie de cre\u0219tere care s-ar baza pe acelea\u0219i principii ar fi
\nfoarte diferit\u0103 de ceea ce am f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum, pentru c\u0103 ar face
\nc\u0103 \u00eentrebarea cum putem avea mai mult\u0103 cre\u0219tere s\u0103 fie
\nechivalent\u0103 cu \u00eentrebarea cum putem genera mai multe idei.\u00bb
\nProblema este c\u0103 dac\u0103 economia Europei va continu\u0103 s\u0103 fie
\ndivergen\u021b\u0103 \u00een raport cu marile puteri tehnologice, ea nu va mai fi
\ncapabil\u0103 s\u0103 asigure standardele de protec\u021bie social\u0103 pe care le
\nare ast\u0103zi. Ele inevitabil se vor deteriora \u00een anii care vor urma,
\npentru c\u0103 sistemul de protec\u021bie social\u0103 european nu a fost
\nproiectat s\u0103 reziste bombei demografice adus\u0103 de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea
\nrapid\u0103 a popula\u021biei. Iar \u00een Rom\u00e2nia, cu at\u00e2t mai pu\u021bin\u2026\u201d,
\nadaug\u0103 profesorul Cr\u0103ciun.<\/p>\n
Toate eforturile Rom\u00e2niei de
\na-\u0219i relansa economia vor fi \u00een van, dac\u0103 nu va lua exemplul
\n\u021b\u0103rilor care pun accentul pe dezvoltarea noilor tehnologii \u0219i pe
\ninovare.<\/p>\n
\u201eCalitatea investi\u021biilor
\n\u0219i favorizarea domeniilor de \u00eenalta tehnologie, cu valoare ad\u0103ugat\u0103
\nmare, ar trebui s\u0103 duc\u0103 la un important moment de resetare \u0219i a
\npoliticii economice rom\u00e2ne\u0219ti. Degeaba se laud\u0103 Rom\u00e2nia cu
\nvaloarea investi\u021biilor publice la un nivel record \u00een UE de 8% din
\nPIB. Efectul lor de angrenare, valoarea ad\u0103ugat\u0103 pe care o
\ngenereaz\u0103, este total nesatisf\u0103c\u0103tor. Economistul Ionu\u021b Dumitru
\nmen\u021biona \u00een acest sens c\u0103 fiecare 1 leu investit a generat mai
\npu\u021bin de 1 leu. Deci multe proiecte de investi\u021bii au fost doar de
\nfa\u021bada, f\u0103r\u0103 impact economic. Iar asta \u00eenseamn\u0103 resurse irosite
\n\u0219i \u00eenapoiere economic\u0103 \u00een raport cu statele care \u00ee\u0219i dirijeaz\u0103
\ninvesti\u021biile spre domenii de v\u00e2rf. \u0218i mul\u021bi ar putea \u00eentreba ce
\nleg\u0103tur\u0103 ar putea avea statul rom\u00e2n cu accelerarea inov\u0103rii
\ntehnologice. O leg\u0103tur\u0103 foarte important\u0103, pentru c\u0103, dup\u0103 cum
\nbine \u0219tim, multe proiecte care au revolu\u021bionat lumea, dintre care
\ninternetul este doar un exemplu, au demarat c\u0103 proiecte civile sau
\nmilitare finan\u021bate de stat\u201d, puncteaz\u0103 Radu Cr\u0103ciun.<\/p>\n
\t\t\tNe dep\u0103\u0219esc \u0219i \u021b\u0103rile devastate de r\u0103zboi<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 \u0219i Ucraina, \u021bar\u0103
\ndevastat\u0103 de un r\u0103zboi cumplit, a \u00een\u021beles direc\u021bia de dezvoltare
\npe care ar trebui s\u0103 o urmeze \u0219i se ambi\u021bioneaz\u0103 s\u0103 investeasc\u0103
\n\u00een domeniile esen\u021biale.<\/p>\n
\u201eCentrele de excelen\u021b\u0103
\ntehnologic\u0103 necesit\u0103 de multe ori finan\u021barea statului, mai ales \u00een
\n\u021b\u0103ri \u00een care sectorul privat nu este suficient de potent sau
\nambi\u021bios. \u00centrebarea este: de ce statul rom\u00e2n nu \u0219i-ar propune
\na\u0219a ceva? Mai ales \u00een contextul \u00een care revolu\u021bia tehnologic\u0103
\ncreeaz\u0103 oportunit\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 precedent. Iar Ucraina st\u0103 m\u0103rturie
\n\u00een acest sens. O \u021bar\u0103 mult mai s\u0103rac\u0103 dec\u00e2t orice \u021bar\u0103 din UE
\na fost capabil\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i valorifice la maxim resurs\u0103 uman\u0103 de
\ncalitate de care dispune pentru a concura \u0219i chiar dep\u0103\u0219i
\ntehnologia militar\u0103 a unor \u021b\u0103ri mult mai avansate economic.
\nAst\u0103zi, Ucraina este un exportator de know-how pe pie\u021bele vestice,
\ninclusiv Rom\u00e2nia, \u00een ce prive\u0219te tehnologia dronelor\u201d, este
\ndirec\u021bia ce ar trebui urmar\u0103 \u0219i de Rom\u00e2nia.\n<\/p>\n
De altfel, Rom\u00e2nia poate lua
\n\u0219i exemplul unor \u021b\u0103ri ca Turcia \u0219i Iran, care au dezvoltat
\ntehnologie militar\u0103 ieftin\u0103, dar de calitate \u0219i eficient\u0103.<\/p>\n
\u201ePentru a fi performant pe
\nc\u00e2mpul de lupt\u0103 nu mai e nevoie s\u0103 \u0219tii s\u0103 construie\u0219ti avioane
\nF-35 de 100 de milioane de dolari. Produc\u021bia \u00een mas\u0103 de drone,
\ncare cost\u0103 doar c\u00e2teva sute de dolari bucat\u0103, este cheia
\nsuccesului. Iar realitatea ne arat\u0103 c\u0103 un astfel de produs este la
\n\u00eendem\u00e2n\u0103 unor \u021b\u0103ri mult mai pu\u021bin dezvoltate (Iran, Turcia)
\ndec\u00e2t tradi\u021bionalele puteri aeronautice. Ce \u00eempiedic\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103
\n\u00ee\u0219i dezvolte o solid\u0103 produc\u021bie autohton\u0103 de drone, \u00een
\ncond\u021biile \u00een care export\u0103m ingineri de avia\u021bie valoro\u0219i, dar
\nimport\u0103m pe bani mul\u021bi tehnologie de construc\u021bie a dronelor?\u201d,
\nse \u00eentreab\u0103 retoric Radu Cr\u0103ciun.<\/p>\n
Mai aproape de noi, Bulgaria
\nreu\u0219e\u0219te de asemenea s\u0103 profite de aceste oportunit\u0103\u021bi, \u00een timp
\nce Rom\u00e2nia prive\u0219te \u00een gol pasiv\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, atunci c\u00e2nd
\nvine vorba de inovare, Rom\u00e2nia este din nou ultima la nivelul
\nUniunii Europene, conform datelor oficiale.<\/p>\n
\t\t\tBulgarii ne dau lec\u021bii, dar nu lu\u0103m noti\u021be<\/p>\n
\u201eUn exemplu similar este
\noferit de Bulgaria, prin compania s\u0103 vedet\u0103 Endurosat, un start-up
\ncare proiecteaz\u0103, construie\u0219te \u0219i opereaz\u0103 sateli\u021bi pentru
\ncompanii private, guverne sau pentru cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103.
\nEndurosat este una dintre companiile europene cu cre\u0219terea cea mai
\nrapid\u0103 \u00een domeniul produc\u021biei de sateli\u021bi. Are birouri \u00een
\nBulgaria, Fran\u021ba, Germania \u0219i SUA, prin care deserve\u0219te peste 350
\nde clien\u021bi \u00een lume. Povestea s\u0103 de succes a atras investitori
\ninstitu\u021bionali celebri, printre care faimosul Founders Fund, care a
\ninvestit 43 de miloane de euro \u00een companie. Faptul c\u0103 nu este o
\n\u021bar\u0103 suficient de mare, sau cu o economie suficient dezvoltat\u0103, nu
\nmai poate fi o scuz\u0103 pentru lipsa de interes pentru inova\u021bia
\ntehnologic\u0103 din Rom\u00e2nia. \u00centr-un raport al Comisiei Europene care
\nierarhizeaz\u0103 \u021b\u0103rile UE \u00een func\u021bie de capacitatea lor de inovare,
\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul 27, ultimul, cu o valoare a indicelui
\ninov\u0103rii de doar 37.7% din media UE, \u00een timp ce Bulgaria, aflat\u0103
\nimediat deasupra, dar cu 45,8% din medie\u201d, sus\u021bine Cr\u0103ciun.<\/p>\n
Rom\u00e2nia va trebui s\u0103
\ng\u0103seasc\u0103 r\u0103spunsul la o \u00eentrebare crucial\u0103 pentru viitorul
\neconomiei sale. Rom\u00e2nia ar avea acest\u0103 capacitate, dovad\u0103 faptul
\nc\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 nici cel mai mic sprijin din partea statului exist\u0103
\ncompanii private exportatoare de inteligen\u021b\u0103.<\/p>\n
\u201eDeci \u00eentrebarea
\nfundamental\u0103 la care Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 este cum se va
\nasigura c\u0103 nu va r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103, prin resetarea motoarelor
\ncre\u0219terii economice \u00eentr-un secol al revolu\u021biilor tehnologice.
\nC\u0103ci Rom\u00e2nia este un mare importator de tehnologie, at\u00e2t din vest
\nc\u00e2t \u0219i din est, \u0219i, \u00een acela\u0219 timp, un mare exportator de
\ninteligen\u021b\u0103 \u0219i educa\u021bie rom\u00e2neasc\u0103. Aceasta este o mare
\nanomalie, care trebuie rapid corectat\u0103. \u0218i aici nu trebuie s\u0103 ne
\nl\u0103s\u0103m \u00een\u0219ela\u021bi. Faptul c\u0103 exist\u0103 inteligen\u021b\u0103 local\u0103, care
\neste folosit\u0103 de companii str\u0103ine, tot export de inteligen\u021b\u0103 se
\ncheam\u0103. Scalarea ideilor este f\u0103cut\u0103 de companiile str\u0103ine, care
\nde\u021bin \u0219i proprietatea intelectual\u0103 a solu\u021biilor tehnologice. \u00cen
\ncondi\u021biile \u00een care sectorul privat din Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 se dovede\u0219te
\ntimid \u00een stimularea cercet\u0103rii sau \u00een scalarea unor idei
\ntehnologice remarcabile, trebuie identificate resurse bugetare \u0219i
\nsolu\u021bii institu\u021bionale care s\u0103 permit\u0103 avansul rapid al Rom\u00e2niei
\n\u00een sectoare tehnologice de v\u00e2rf\u201d, mai puncteaz\u0103 cunoscutul
\neconomist.<\/p>\n
\t\t\tImport\u0103m pe bani grei tehnic\u0103 militar\u0103, export\u0103m pe nimic creiere<\/p>\n
Radu Cr\u0103ciun mai sesiseaz\u0103
\no anomalie. \u00cen domeniul industriei militare, Rom\u00e2nia este dispus\u0103
\ns\u0103 pl\u0103tesc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 miliarde de euro pentru
\nimporturi de tehnic\u0103 militar\u0103, dar refuz\u0103 s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103
\ndecent exper\u021bii din industria de ap\u0103rare, motiv pentru care ace\u0219tia
\npleac\u0103 de cele mai multe ori spre alte z\u0103ri.<\/p>\n
\u201eIar zona militar\u0103, \u00een
\ncare ast\u0103zi exist\u0103 fonduri substan\u021biale europene, dar \u0219i
\nna\u021bionale, ar putea fi un punct de plecare. Este cel pu\u021bin curios
\nfaptul c\u0103 suntem dispu\u0219i s\u0103 pl\u0103tim miliarde \u0219i miliarde de euro
\npentru importuri de tehnic\u0103 militar\u0103, dar nu aloc\u0103m suficient de
\nmul\u021bi bani pentru a ne p\u0103stra exper\u021bii \u00een aeronautic\u0103 sau IT \u00een
\n\u021bar\u0103. Ce \u00eempiedic\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103 creeze un centru na\u021bional de
\ntehnologii avansate, care s\u0103 reuneasc\u0103 cei mai buni exper\u021bi \u00een
\ntehnologiile viitorului? De ce nu avem o strategie de atragere a
\nmin\u021bilor luminate din regiune sau alte \u021b\u0103ri emergente, dar aparent
\navem una de a atrage \u00een num\u0103r mare doar for\u021b\u0103 de munc\u0103
\nnecalificat\u0103? Desigur, nu vom putea fi exper\u021bi \u00een toate
\nsectoarele. Dar prioritizarea a 3-4 sectoare ar presupune mai \u00eent\u00e2i
\no viziune a avantajelor tehnologice pe care Rom\u00e2nia dore\u0219te s\u0103 le
\nconstruiasc\u0103 \u00een secolul 21, plec\u00e2nd eventual de la tradi\u021bia pe
\ncare deja o are \u00een anumite domenii, \u0219i alocarea resurselor
\nfinanciare necesare\u201d, mai spune Radu Cr\u0103ciun.<\/p>\n
\u00cen opinia sa, obiectivul
\nsc\u0103derii cheltuielilor bugetare este o utopie \u0219i explic\u0103 \u0219i de
\nce.<\/p>\n
\u201eAsta m\u0103 oblig\u0103 s\u0103 revin
\nla ceea ce am spus \u0219i cu alt prilej c\u00e2nd i-am \u0219ocat pe mul\u021bi.
\nObiectivul sc\u0103derii cheltuielilor bugetare este o mare utopie. De
\nfapt, totalul cheltuielilor bugetare trebuie s\u0103 creasc\u0103 \u0219i, \u00een
\nparalel, acestea s\u0103 fie restructurate, redistribuite, \u00een func\u021bie
\nde priorit\u0103\u021bi. Din acest motiv, veniturile bugetare trebuie aduse
\nla standarde europene, iar ineficien\u021ba bugetar\u0103 s\u0103 fie penalizat\u0103
\nfinanciar pentru ca alte sectoare, \u00een lipsa cronic\u0103 de bani, s\u0103
\npoate primi mult mai mult. \u00cen secolul 21, cercetarea \u0219i dezvoltarea
\ntehnologic\u0103 ar trebui s\u0103 fie \u00een capul listei\u201d, \u00eencheie Radu
\nCr\u0103ciun.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nia este obligat\u0103 s\u0103-\u0219i reseteze economia \u0219i s\u0103 pun\u0103 accent pe noile tehnologii \u0219i inovare, sus\u021bine economistul Radu…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6420,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[1126,32,33,31,19484,36,37,27,18652,34,35,25,2070,23125,41,40,38,39,26,124,28,29,30],"class_list":{"0":"post-61430","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-analiza","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-competitivitate","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-inovare","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-news","20":"tag-probleme","21":"tag-radu-craciun","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-tehnologie","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115694245308623393","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/61430","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=61430"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/61430\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6420"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=61430"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=61430"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=61430"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"Economia](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/1759129086_329_index.jpeg\")
<\/p>\n